Actualitate
Rezultatele finale ale alegerilor locale
Biroul Electoral Central (BEC) a publicat, pe site-ul https://locale2020.bec.ro/, procesele verbale din 9 octombrie 2020, cu rezultatele finale ale alegerilor locale din 27 septembrie 2020.
Conform acestora, din cele 41 de mandate de preşedinte al Consiliului Judeţean, Partidul Social Democrat (PSD) a obţinut 16 (39,02%), Partidul Naţional Liberal (PNL) a câştigat 15 mandate (36,59%), în timp ce Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) i-au revenit 4 mandate (9,76%). Alianţa Partidul Naţional Liberal-Uniunea Salvaţi România-Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PNL-USR-PLUS), Alianţa Electorală „Alianţa pentru Modernizarea Neamţului 2020”, Alianţa Electorală PSD+ALDE Dolj, Alianţa pentru Bistriţa-Năsăud, Alianţa PSD-Pro Buzău şi Alianţa PNL USR PLUS au obţinut, fiecare, câte 1 mandat (reprezentând câte 2,44%).
Mandatele de primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ au fost câştigate după cum urmează: PNL (14 mandate); PSD (14 mandate); Alianţa USR PLUS (3 mandate); UDMR (3 mandate); Alianţa PNL-USR-PLUS (1 mandat); Alianţa PNL USR PLUS (1 mandat), Alianţa Electorală Coaliţia pentru Maramureş (1 mandat); candidaţi independenţi (1 mandat); Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) (1 mandat); Partidul Ecologist Român (PER) (1 mandat). Mandatul de primar general al Municipiului Bucureşti a fost obţinut de un candidat independent (Nicuşor Daniel Dan), susţinut de PNL şi USR PLUS.
Situaţia pe judeţe şi formaţiuni politice în ceea ce priveşte preşedinţii de CJ şi primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, potrivit rezultatelor finale publicate pe site-ul https://prezenta.roaep.ro/, este următoarea:
Alba: primarul municipiului Alba Iulia (Gabriel-Codru Pleşa, Alianţa USR PLUS – 36,80%); preşedintele CJ Alba (Ion Dumitrel, PNL – 55,74%)
Arad: primarul municipiului Arad (Laurenţiu-Călin Bibarţ, PNL – 33,67%); preşedintele CJ Arad (Iustin-Marinel Cionca-Arghir, PNL – 47,30%)
Argeş: primarul municipiului Piteşti (Cristian Gentea, PSD – 34,82%); preşedintele CJ Argeş (Ion Mînzînă, PSD – 42,28%)
Bacău: primarul municipiului Bacău (Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, Alianţa PNL-USR-PLUS – 29,31%); preşedintele CJ Bacău (Valentin Ivancea, PSD – 41,03%)
Bihor: primarul municipiului Oradea (Florin-Alin Birta, PNL – 70,13%); preşedintele CJ Bihor (Ilie-Gavril Bolojan, PNL – 61,50%)
Bistriţa-Năsăud: primarul municipiului Bistriţa (Ioan Turc, Alianţa PNL USR PLUS – 41,84%); preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud (Emil Radu Moldovan, Alianţa pentru Bistriţa-Năsăud – 51,75%)
Botoşani: primarul municipiului Botoşani (Cosmin-Ionuţ Andrei, PSD – 37,17%); preşedintele CJ Botoşani (Doina-Elena Fedorovici, PSD – 42,88%)
Brăila: primarul municipiului Brăila (Viorel-Marian Dragomir, PSD – 63,19%); preşedintele CJ Brăila (Francisk-Iulian Chiriac, PSD – 50,68%)
Braşov: primarul municipiului Braşov (Allen Coliban, Alianţa USR PLUS – 42,05%); preşedintele CJ Braşov (Adrian-Ioan Veştea, PNL – 46,34%)
Buzău: primarul municipiului Buzău (Constantin Toma, PSD – 78,06%); preşedintele CJ Buzău (Petre-Emanoil Neagu, Alianţa PSD-PRO Buzău – 55,53%)
Călăraşi: primarul municipiului Călăraşi (Marius-Grigore Dulce, PSD – 43,43%); preşedintele CJ Călăraşi (Vasile Iliuţă, PSD – 44,58%)
Caraş-Severin: primarul municipiului Reşiţa (Ioan Popa, PNL – 74,41%); preşedintele CJ Caraş-Severin (Romeo-Dan Dunca, PNL – 42,78%)
Cluj: primarul municipiului Cluj-Napoca (Emil Boc, PNL – 74,76%); preşedintele CJ Cluj (Alin-Păunel Tişe, PNL – 50,45%)
Constanţa: primarul municipiului Constanţa (Vergil Chiţac, PNL – 28,48%); preşedintele CJ Constanţa (Mihai Lupu, PNL – 37,41%)
Covasna: primarul municipiului Sfântu Gheorghe (Arpad-Andras Antal, UDMR – 76,49%); preşedintele CJ Covasna (Tamas Sandor, UDMR – 62,90%)
Dâmboviţa: primarul municipiului Târgovişte (Daniel-Cristian Stan, PSD – 65,61%); preşedinte CJ Dâmboviţa (Corneliu Ştefan, PSD – 46,16%)
Dolj: primarul municipiului Craiova (Lia-Olguţa Vasilescu, PSD – 34,29%); preşedintele CJ Dolj (Dorin-Cosmin Vasile, Alianţa Electorală PSD+ALDE Dolj – 42,18%)
Galaţi: primarul municipiului Galaţi (Ionuţ-Florin Pucheanu, PSD – 59,18%); preşedintele CJ Galaţi (Costel Fotea, PSD – 48,82%)
Giurgiu: primarul municipiului Giurgiu (Adrian-Valentin Anghelescu, PNL – 42,53%); preşedintele CJ Giurgiu (Dumitru Beianu, PNL – 48,78%)
Gorj: primarul municipiului Târgu Jiu (Marcel-Laurenţiu Romanescu, PNL – 45,43%); preşedintele CJ Gorj (Cosmin-Mihai Popescu, PSD – 43,75%)
Harghita: primarul municipiului Miercurea-Ciuc (Attila Korodi, UDMR – 73,78%); preşedintele CJ Harghita (Borboly Csaba, UMDR – 64,54%)
Hunedoara: primarul municipiului Deva (Nicolae-Florin Oancea, PNL – 37,44 %); preşedintele CJ Hunedoara (Laurenţiun Nistor, PSD – 43,19%)
Ialomiţa: primarul municipiului Slobozia (Dragoş Soare, PNL – 31,09%); preşedintele CJ Ialomiţa (Marian Pavel, PSD – 34,12%)
Iaşi: primarul municipiului Iaşi (Mihai Chirica, PNL – 42,01%); preşedintele CJ Iaşi (Costel Alexe, PNL – 37,96%)
Ilfov: preşedintele CJ Ilfov (Hubert Petru Ştefan Thuma, PNL – 48,52%)
Maramureş: primarul municipiului Baia Mare (Cătălin Cherecheş, Alianţa Electorală Coaliţia pentru Maramureş – 41,53 %); preşedintele CJ Maramureş (Ionel-Ovidiu Bogdan, PNL – 34,78%)
Mehedinţi: primarul municipiului Drobeta-Turnu Severin (Marius-Vasile Screciu, PSD – 40,37%); preşedintele CJ Mehedinţi (Aladin-Gigi Georgescu, PSD – 44,89%)
Mureş: primarul municipiului Târgu Mureş (Soos Zoltan – 50,53%); preşedintele CJ Mureş (Peter Ferenc, UDMR – 38,69%)
Neamţ: primarul municipiului Piatra-Neamţ (Andrei Carabelea, PNL – 26,26%); preşedintele CJ Neamţ (Ionel Arsene, Alianţa Electorală „Alianţa pentru Modernizarea Neamţului 2020” – 41,41%)
Olt: primarul municipiului Slatina (Constantin-Stelian-Emil Moţ, PSD – 49,64%); preşedinte CJ Olt (Marius Oprescu, PSD – 54,37%)
Prahova: primarul municipiului Ploieşti (Andrei-Liviu Volosevici, PNL – 57,52%); preşedintele CJ Prahova (Iulian Dumitrescu, Alianţa PNL USR PLUS – 46,87%)
Sălaj: primarul municipiului Zalău (Ionel Ciunt, PSD – 50,94%); preşedintele CJ Sălaj (Dinu Iancu-Sălăjanu, PNL – 39,01%)
Satu Mare: primarul municipiului Satu Mare (Kereskenyi Gabor, UDMR – 51,94%); preşedintele CJ Satu Mare (Pataki Csaba, UDMR – 39,12%)
Sibiu: primarul municipiului Sibiu (Astrid-Cora Fodor, FDGR – 43,04%); preşedintele CJ Sibiu (Daniela Cîmpean, PNL – 46,88%)
Suceava: primarul municipiului Suceava (Ion Lungu, PNL – 31,91%); preşedintele CJ Suceava (Gheorghe Flutur, PNL – 41,59%)
Teleorman: primarul municipiului Alexandria (Victor Drăguşin, PSD – 50,56%); preşedintele CJ Teleorman (Adrian-Ionuţ Gâdea, PSD – 42,92%)
Timiş: primarul municipiului Timişoara (Dominic Samuel Fritz, Alianţa USR PLUS – 53,24%); preşedintele CJ Timiş (Alin-Adrian Nica, PNL – 40,24%)
Tulcea: primarul municipiului Tulcea (Ştefan Ilie, PNL – 40,36%); preşedintele CJ Tulcea (Horia Teodorescu, PSD – 38,35%);
Vâlcea: primarul municipiului Râmnicu Vâlcea (Mircia Gutău, PER – 47,80%); preşedintele CJ Vâlcea (Constantin Rădulescu, PSD – 46,66%)
Vaslui: primarul municipiului Vaslui (Vasile Pavăl, PSD – 62,01%); preşedintele CJ Vaslui (Dumitru Buzatu, PSD – 38,73%)
Vrancea: primarul municipiului Focşani (Cristi-Valentin Misăilă, PSD – 47,09%); preşedintele CJ Vrancea (Cătălin Dumitru Toma, Alianţa PNL-USR-PLUS – 45,27%)
Bucureşti: primarul general al Municipiului Bucureşti (Nicuşor Daniel Dan, candidat independent susţinut de PNL şi USR PLUS – 42,81%)
Actualitate
FNSS prezintă İ-ZAHA, un vehicul amfibiu autonom destinat primului val al operațiunilor de desant
Vehiculul fără echipaj, proiectat pentru misiuni cu risc ridicat
Producătorul turc de vehicule militare FNSS a prezentat, în cadrul expoziției de apărare Teknofest, noul vehicul amfibiu autonom multifuncțional İ-ZAHA.
Platforma cu patru roți a fost concepută pentru a elimina echipajele umane din primul val al unui asalt amfibiu, considerat etapa cu cel mai ridicat nivel de risc. Vehiculul este destinat să opereze în cadrul unor echipe mixte om-mașină, alături de vehiculele de asalt marin aflate deja în dotarea Forțelor Navale Turce.
Opt tone, viteză de șapte noduri pe apă
İ-ZAHA are o masă de aproximativ opt tone și poate naviga de la zona maritimă către țărm. Vehiculul atinge o viteză de până la șapte noduri pe apă și poate rula cu maximum 70 de kilometri pe oră pe uscat.
Configurația sa permite utilizarea în mai multe tipuri de misiuni, de la sprijinul cu foc și deminare până la război electronic și combaterea dronelor.
Armament și sisteme pentru câmpul de luptă
Vehiculul poate fi echipat cu o mitralieră destinată sprijinului trupelor, sisteme pentru detectarea și neutralizarea minelor, module de război electronic și soluții pentru contracararea aeronavelor fără pilot.
La bord sunt integrate un sistem de navigație GNSS/INS, un modul de identificare „prieten sau dușman” — IFF — și capabilități de procesare a imaginilor bazate pe inteligență artificială.
Aceste tehnologii îi permit platformei să se deplaseze autonom, să identifice mediul operațional și să contribuie la desfășurarea unor misiuni în zone în care trimiterea unui echipaj uman ar implica riscuri majore.
Module interschimbabile pentru misiuni diferite
Una dintre principalele caracteristici ale İ-ZAHA este arhitectura sa modulară. Diferitele încărcături utile pot fi schimbate pe aceeași platformă de bază, în funcție de profilul operațional al misiunii.
Potrivit producătorului, înlocuirea unui modul poate fi realizată pe teren în aproximativ 40 de minute. Soluția permite adaptarea rapidă a vehiculului pentru operațiuni de sprijin cu foc, deminare, război electronic sau apărare împotriva dronelor.
FNSS accelerează dezvoltarea sistemelor autonome
FNSS este o companie privată turcă din industria de apărare, deținută integral de grupul Nurol Holding.
Directorul general al companiei, Selim Baybaş, a declarat că FNSS își extinde activitatea de cercetare și dezvoltare în domeniul vehiculelor fără echipaj și al platformelor autonome.
Potrivit acestuia, U-MAV reunește experiența inginerească a companiei, rezultatele obținute de vehiculele de asalt marin și investițiile continue în cercetare și dezvoltare, într-o platformă amfibie autonomă de nouă generație, destinată clasei grele.
Actualitate
SUA accelerează ofensiva dronelor: Casa Albă vrea producție internă și supremație tehnologică
Aproape 100 de reprezentanți ai industriei și administrației, reuniți la Washington
Administrația Trump a făcut un nou pas pentru dezvoltarea producției interne de drone. Aproape 100 de reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor guvernamentale s-au reunit la Washington, în clădirea Eisenhower Executive Office Building, în cadrul primei ediții a evenimentului „Drone Dominance”, organizat la Casa Albă.
La reuniune au participat reprezentanți ai aproximativ 40 de companii, care au primit informații despre direcțiile strategice ale administrației americane în domeniul dronelor. Printre oficialii prezenți s-au numărat Sebastian Gorka, director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, Emil Michael, subsecretar al Apărării pentru cercetare și inginerie, și Kelly Loeffler, administratorul Small Business Administration.
„Cavaleria guvernamentală a venit să se întâlnească cu propria dumneavoastră cavalerie din sectorul privat, pentru a ne asigura că Statele Unite nu vor avea doar suficiente drone sau o poziție de paritate, ci vor domina acest domeniu”, le-a transmis Emil Michael participanților.
Washingtonul vrea să rupă dependența de furnizorii străini
Evenimentul face parte dintr-un plan mai amplu al administrației americane, menit să consolideze producția națională de drone într-un moment în care industria trebuie să respecte simultan cerințele Departamentului Apărării, reglementările Administrației Federale a Aviației și noile restricții privind materiile prime strategice.
O ordonanță executivă acordă companiilor termen până la începutul anului 2027 pentru a elimina din lanțurile de aprovizionare materialele și mineralele critice provenite din Rusia, Iran, Coreea de Nord și, în special, China.
Pentru sectorul apărării, Emil Michael a anunțat noi investiții guvernamentale, după modelul unui împrumut condiționat în valoare de 820 de milioane de dolari acordat recent companiei Performance Drone Works prin intermediul Office of Strategic Capital.
„În următoarele două săptămâni veți vedea mai multe astfel de acorduri. Construim capacitatea industrială în Statele Unite pentru a garanta reziliența lanțului de aprovizionare și pentru a răspunde nevoilor industriei”, a declarat oficialul.
Un „târg” guvernamental pentru companiile din domeniu
După discursurile susținute în prima parte a zilei, participanții au putut vizita o expoziție organizată sub forma unui târg. Mai multe instituții americane au amenajat standuri unde reprezentanții companiilor puteau discuta direct despre finanțare, reglementări, achiziții publice și oportunități de colaborare.
Printre instituțiile prezente s-au aflat Departamentul Apărării, Departamentul Comerțului, Small Business Administration, Export-Import Bank of the United States, Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației.
Un oficial al Casei Albe a precizat ulterior că evenimentul a fost conceput pentru a sprijini toate componentele producției interne de drone, nu doar fabricarea aparatelor propriu-zise. La reuniune au participat și producători de baterii, camere video, senzori termici și motoare.
De la ordinul prezidențial la reorganizarea Pentagonului
Reuniunea de la Washington a avut loc la peste un an de la semnarea, în iunie 2025, a ordinului executiv intitulat „Unleashing American Drone Dominance”, prin care administrația Trump a stabilit obiectivul extinderii rapide a capacităților americane în domeniul dronelor.
O lună mai târziu, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a emis o directivă menită să reducă procedurile birocratice și să accelereze dezvoltarea, achiziția și introducerea dronelor în dotarea forțelor armate.
În lunile care au urmat, Pentagonul a lansat mai multe inițiative pentru punerea în aplicare a programului. Printre acestea se numără înființarea funcției de manager al portofoliului pentru autonomia militară, prezentarea unui plan de aproape 55 de miliarde de dolari pentru înlocuirea inițiativei „Replicator”, creată în timpul administrației Biden, precum și dezvoltarea programului Defense Autonomous Warfare Group, cunoscut sub acronimul DAWG.
Un miliard de dolari pentru drone de atac de mici dimensiuni
Programul „Drone Dominance” este prezentat drept principalul mecanism prin care Pentagonul intenționează să aloce un miliard de dolari în următorii doi ani pentru drone de atac de mici dimensiuni.
Pentru selectarea furnizorilor, oficialii americani organizează competiții succesive, în cadrul cărora companiile trebuie să-și demonstreze rapid capacitățile tehnice și de producție. Ulterior, firmele câștigătoare primesc comenzi directe.
Prima rundă, denumită „Gauntlet 1”, s-a concentrat pe drone de atac de mici dimensiuni, concepute pentru o singură misiune. Potrivit clasamentului programului, 11 companii au obținut deja contracte pentru furnizarea a 24.320 de arme aeriene fără pilot.
Prin aceste măsuri, administrația americană urmărește să construiască o bază industrială capabilă să producă drone la scară largă, să reducă dependența de furnizorii externi și să asigure Statelor Unite un avantaj decisiv într-un domeniu devenit esențial pentru conflictele moderne.
Actualitate
E-2D Advanced Hawkeye intră într-o nouă etapă: modernizarea radarului aeropurtat va fi finalizată până la sfârșitul deceniului
Programul Block II a trecut testul critic al proiectării
Avionul american de avertizare timpurie E-2D Advanced Hawkeye urmează să primească una dintre cele mai ample modernizări de la intrarea sa în dezvoltare. Programul Block II a trecut analiza critică a proiectării, o etapă esențială prin care se verifică dacă noul sistem îndeplinește cerințele operaționale stabilite.
Depășirea acestui prag deschide calea pentru livrarea primelor aeronave modernizate până la sfârșitul anilor 2020, potrivit informațiilor furnizate de Marina Statelor Unite și de compania producătoare.
Modernizarea va include un cockpit redesenat, o arhitectură deschisă pentru sistemele de misiune și o putere de calcul semnificativ îmbunătățită.
Arhitectură deschisă și tehnologii mai ușor de integrat
Unul dintre principalele obiective ale programului Block II este introducerea unei arhitecturi Open Mission Systems. Aceasta va permite înlocuirea mai rapidă a componentelor devenite depășite și integrarea unor tehnologii noi fără dependență de soluții proprietare.
Noua arhitectură ar trebui să reducă problemele asociate cu învechirea pieselor și să permită actualizări tehnologice mai rapide, pe măsură ce apar noi cerințe operaționale.
Modificările aduse cockpitului și sistemelor de zbor sunt concepute pentru a reduce volumul de muncă al piloților și pentru a îmbunătăți imaginea operațională asupra câmpului de luptă. Echipajele vor putea astfel să se concentreze mai mult asupra misiunilor complexe de coordonare și conducere a operațiunilor aeriene.
Un centru aeropurtat pentru comanda și controlul luptelor
E-2D Advanced Hawkeye este o aeronavă tactică de avertizare timpurie, capabilă să opereze de pe portavioane. Elementul său distinctiv este radarul de mari dimensiuni, montat deasupra fuselajului, care detectează amenințările aflate la distanță și furnizează informații esențiale pentru forțele participante la luptă.
Echipajul aeronavei nu se limitează la supravegherea spațiului aerian. Operatorii pot coordona alte platforme și pot contribui la gestionarea întregului dispozitiv militar, transformând E-2D într-un nod aeropurtat de comandă și control.
Prin modernizarea Block II, avionul ar urma să-și păstreze rolul de principal centru aerian pentru coordonarea operațiunilor, oferind forțelor navale capacități mai reziliente și mai eficiente într-un mediu maritim contestat.
Testele de zbor încep în 2029
Testarea în zbor a noilor sisteme este programată să înceapă în anul fiscal 2029. Compania producătoare intenționează să aplice modernizarea atât aeronavelor deja aflate în serviciu, cât și avioanelor noi care vor fi construite în perioada următoare.
Producătorul consideră programul Block II cea mai importantă actualizare realizată de la dezvoltarea modelului E-2D. Primele aeronave modernizate sunt așteptate să fie livrate până la sfârșitul deceniului.
Depășirea analizei critice a proiectării marchează finalizarea unei etape importante pentru echipele implicate și confirmă direcția tehnică aleasă pentru modernizarea aeronavei.
E-2D poate coordona mai multe tipuri de misiuni
Deși rolul principal al aeronavei este asigurarea comenzii și controlului aerian, E-2D poate sprijini simultan mai multe tipuri de operațiuni.
Printre acestea se numără coordonarea atacurilor aeriene, sprijinirea forțelor terestre și gestionarea misiunilor de căutare și salvare. Capacitatea de a administra misiuni desfășurate în paralel crește valoarea aeronavei în cadrul operațiunilor complexe, în care avioane de luptă, bombardiere, elicoptere, drone, nave și submarine trebuie să acționeze sincronizat.
Aeronava a fost implicată în operațiuni împotriva Iranului
E-2D Advanced Hawkeye a participat recent la Operațiunea Epic Fury împotriva Iranului, într-un dispozitiv militar american care a inclus bombardiere, avioane de luptă, elicoptere, drone de atac unidirecționale, distrugătoare și submarine.
Prezența aeronavei într-o astfel de operațiune evidențiază rolul său în coordonarea forțelor și în furnizarea unei imagini comune asupra situației tactice.
E-2D, soluție de rezervă pentru apărarea aeriană americană
În trecut, Pentagonul a analizat posibilitatea renunțării la programul aeronavei E-7 Wedgetail, destinată Forțelor Aeriene, și achiziționării unui număr suplimentar de E-2D ca soluție temporară.
Planul a întâmpinat opoziție în Congres, iar dezvoltarea E-7 a fost reluată ulterior. Discuția a demonstrat însă importanța acordată de armata americană aeronavelor capabile să furnizeze avertizare timpurie și să coordoneze forțele de pe câmpul de luptă.
Japonia operează deja aeronava, Franța o va primi în 2027
Statele Unite nu sunt singura țară care utilizează E-2D Advanced Hawkeye. Japonia operează deja acest tip de aeronavă, iar Franța este așteptată să primească primul său exemplar în 2027.
Prin modernizarea Block II, E-2D va beneficia de sisteme mai flexibile, o capacitate de procesare sporită și o integrare mai rapidă a noilor tehnologii. Obiectivul este ca aeronava să rămână un element central al operațiunilor aeriene și navale americane într-un mediu de securitate tot mai complex.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 4 zileMEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum 24 de oreIPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid
-
Exclusivacum 3 zileMinisterul Economiei și „Digitalizării” își taie singur internetul la cap – cum să faci praf o direcție strategică cu un simplu proiect de HG



