Actualitate
Acord istoric România – SUA pentru construirea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavoda, semnat vineri la Washington/ Finanțare de 8 miliarde de dolari pentru Centrala Nuclearo-Electrică
Virgil Popescu, ministrul Economiei, s-a întâlnit vineri cu Secretarul american al Departamentului de Energie Dan Brouillette, pentru a semna Acordul de cooperare interguvernamentală pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavoda construirea Reactoarelor 3 și 4. Proiectul, în valoare de 8 miliarde de dolari, „va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA”, se arată în comunicatul transmis după semnarea Acordului.
„Astăzi, Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera la extinderea și modernizarea programului de energie nucleară civilă din România. Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactorare a reactorului 1. Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune”, se arată în comunicatul de presă comun transmis după semnarea Acordului.
„Energia nucleară este crucială pentru a se asigura că România are o sursă de energie electrică fiabilă, accesibilă și fără emisii, iar industria nucleară din SUA așteaptă cu nerăbdare să-și ofere expertiza pentru a dezvolta această importantă sursă de energie”, a declarat Secretarul Brouillette. „Acest acord între SUA și România sporește cooperarea noastră energetică reciprocă și va consolida securitatea energetică a ambelor națiuni.”
„Astăzi, România face un uriaș pas în dezvoltarea parteneriatului său strategic cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce privește componenta energetică, și anume cooperarea în domeniul nuclear civil”, a spus ministrul Popescu.
Ambasadorul Statelor Unite la București a anunțat joi că România și SUA vor semna un acord integuvernamental de cooperare pentru retehnologizarea unui reactor și construirea altor două la centrala nucleară de la Cernavodă, proiect în valoare de 8 miliarde de dolari ce va beneficia de finanțare din partea agenției de credit de export a statului american, Exim Bank.

Reamintim că Nuclearelectrica a anunțat în iunie, anul acesta, încetarea acordului semnat cu compania China General Nuclear Power (CGN) pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala nucleară Cernavoda, potrivit unui anunț al companiei trimis acționarilor. Decizia vine în contextul în care, pe agenda oficială a discuțiilor președinților Klaus Iohannis și Donald Trump, care au semnat pe 20 august 2019 la Washington o Declarație comună, s-a aflat și subiectul colaborării SUA-România în producția civilă de energie nucleară.
Proiectul de 8 miliarde de euro include și reabilitarea Reactorului 1. România va beneficia de cel mare pachet de finanțare primit vreodată
În partea a doua a zilei de vineri, 9 octombrie, Virgil Popescu s-a întâlnit cu Președinta EXIM (Băncii de Export-Import a S.U.A.), Kimberley Reed, în vederea semnării unui memorandum de înțelegere care vizează finanțarea proiectului nuclear de la Cernavodă și alte proiecte din România. Este cel mai mare pachet de finanțare primit până acum de România, fapt care indică încrederea pe care o au Statele Unite în vechiul lor partener și aliat, a mai spus ambasadorul SUA.

Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, se află în aceste zile într-o vizită oficială foarte importantă în Statele Unite ale Americii.
„Vineri, ministrul Popescu se va întâlni cu secretarul Departamentului Energiei, Brouillette, pentru a iniția un acord de cooperare interguvernamentală pentru reabilitarea unui reactor nuclear și construirea a două reactoare noi la centrala nucleară Cernavodă din România. Acest proiect în valoare de 8 miliarde de dolari va reprezenta o paradigmă a viitoarelor proiecte româno-americane de dezvoltare economică și energetică”, a declarat joi Adrian Zuckerman, potrivit Ambasadei SUA în România.
Ministrul a declarat că prin această vizită va fi dezvoltat parteneriatul strategic dintre România și SUA pe dimensiunea energetică și să fie puse bazele unei cooperări în acest domeniu.
„Statele Unite ale Americii sunt deja un investitor puternic în economia românească, iar sectorul energetic, de importanță strategică pentru România atât din perspectivă economică, cât și din perspectiva securității energertice, este un domeniu în care mi-aș dori să văd o prezență americană mult mai pronunțată în România. Îmi doresc să fructificăm cât mai multe oportunități pentru dezvoltarea țării noastre”, a declarat Virgil Popescu.
Declarația comună a președinților Klaus Iohannis și Donald Trump din 2019: ”Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”
Președinții Klaus Iohannis și Donald Trump au semnat pe 20 august 2019 la Washington o Declarație comună care stabilea practic agenda relațiilor bilaterale pe viitor și a dat câteva indicii despre preocupările majore ale celor două state. Declarația comună proiectează în mod evident interesele strategice ale SUA în relația cu China și Rusia în domeniul cibernetic, respectiv energetic. Unul dintre puncte se referea direct la producția de energie nucleară: ”Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se arată în declarație.
Ulterior, Virgil Popescu a declarat, acum câteva luni, că susţine foarte mult realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar vrea să fie făcute cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO.
„Vorbim despre reactoarele 3 şi 4 de prea mult timp. Eu am afirmat încă de anul trecut că trebuie să facem aceste reactoare şi doresc să le facem şi le vom face cu parteneri din Uniunea Europeană şi NATO. Suntem în acest club european şi în acest club NATO şi cred că acolo avem suficiente surse de finanţare ca să putem să ne descurcăm fără aportul altor surse de finanţare din ţări terţe acestui club. Eu sunt foarte optimist că vom reuşi sa demarăm aceste investiţii de la Cernavodă cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO”, a spus ministrul Economiei.
Ludovic Orban a declarat în iulie 2020 că s-au făcut „pași semnificativi” cu privire la Reactoarele 3 și 4 și că termenul pentru construcția acestora ar fi anul 2030
Premierul Ludovic Orban a declarat în iulie 2020, cu ocazia vizitei la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă, că obiectivul Guvernului este să realizeze investiții de 8-9 miliarde de euro, privind retehnologizarea Reactorului 1, dar discutăm și de investiția în reactoarele 3 și 4.
„Deja am făcut pași semnificativi, când vom avea înțelegerile serioase le vom face publice, gândim potențialii parteneri, negocierea condițiilor, astfel încât să fie cât mai favorabile pentru România, schema de finanțare a acestor investiții, și cu siguranță termenul 2030 este un termen pe care îl avem ca obiectiv pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4”, a declarat Orban.
Ludovic Orban a dispus constituirea Comitetului de coordonare strategică pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, printr-o decizie publicată marţi, 14 iulie, în Monitorul Oficial. Comitetul este condus de ministrul Economiei, Virgil Popescu, iar din componenţa acestui organism consultativ mai fac parte Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, şi Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului.
În luna mai anul trecut, secretarul american al Energiei de la acel moment, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat
Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanță de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.
Reamintim că Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă (în care Ministerul Energiei e acționar majoritar) și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat pe 8 mai acordul preliminar pentru continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă, acord denunțat ulterior. Pe data de 12 iunie 2020, la solicitarea Ministerului Economiei, acționarii Nuclearelectrica au aprobat în ședința AGA de vineri încetarea negocierilor cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. A fost concretizată, astfel, intenția Guvernului de a renunța la chinezi și de a analiza alte opțiuni.
Actualitate
O nouă dimensiune a recunoașterii pe câmpul de luptă: Teledyne FLIR Defense lansează sistemul Black Recon pentru vehicule blindate
Teledyne FLIR Defense a dezvăluit recent o inovație tehnologică de ultimă oră sub forma unei „microdrone” intitulate Black Recon. Conceput special pentru a fi integrat pe vehiculele terestre cu echipaj uman, acest sistem promite să ofere trupelor de la sol un avantaj tactic fără precedent, transformând fiecare vehicul într-un centru mobil de lansare și coordonare a dronelor.
Sistemul Black Recon este compus dintr-un lansator echipat cu trei aparate de zbor de dimensiuni reduse. Conform detaliilor tehnice oferite, dronele decolează în mod autonom, execută misiuni complexe de recunoaștere, supraveghere și achiziție a țintelor (RSTA), iar la finalul misiunii revin singure la lansator pentru andocare și reîncărcare automată.
Supraveghere persistentă la viteze de top: Performanțele tehnice care definesc noua microdronă
Deși cântărește mai puțin de 450 de grame, Black Recon impresionează prin capabilitățile sale de zbor. Microdrona poate atinge viteze de aproximativ 90 km/h și are o autonomie de zbor de până la o oră. Aceste specificații o fac ideală pentru monitorizarea rapidă a perimetrului în medii de luptă dinamice, unde informațiile în timp real sunt vitale pentru supraviețuirea echipajului.
Testele inițiale au fost deja efectuate cu succes în condiții climatice aspre, în Norvegia, pe parcursul iernii trecute. De asemenea, sistemul a fost evaluat în teren utilizând vehicule de tip Ford Raptor, demonstrându-și versatilitatea și capacitatea de integrare pe diverse platforme terestre.
Extinderea către piața globală: Contracte europene și perspective pentru forțele terestre americane
Impactul tehnologiei pe piața de apărare este deja vizibil. Dezvoltatorul a confirmat deja semnarea unor contracte cu doi clienți europeni, ale căror nume rămân confidențiale. Deși sistemul nu a fost încă prezentat oficial în demonstrații pentru Armata SUA, sunt așteptate teste oficiale cu forțele americane în cursul acestui an, interesul pentru soluții autonome de recunoaștere fiind la un nivel record.
Livrările pentru noul sistem sunt programate să înceapă în anul 2027. Totodată, producătorul și-a luat angajamentul de a dezvolta module suplimentare care vor extinde utilitatea sistemului. Viitoarele actualizări vor include sarcini utile letale și senzori specializați pentru detecția amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).
Siguranță sporită pentru operatori: Automatizarea ca pilon central al misiunilor de mare intensitate
Obiectivul principal al sistemului Black Recon este acela de a oferi comandanților o imagine clară și persistentă asupra câmpului de luptă, fără a expune militarii la riscuri inutile. Prin automatizarea completă a lansării, recuperării și reîncărcării, operatorii primesc acces rapid la informații tactice esențiale, menținând în același timp un ritm ridicat al operațiunilor.
Această soluție de ultimă generație subliniază tendința globală de a integra sistemele autonome în structura de bază a unităților de infanterie mecanizată, oferind o protecție sporită și o capacitate de reacție mult mai rapidă în fața amenințărilor imprevizibile.
Actualitate
Parteneriatul strategic cu sectorul privat în domeniul cibernetic: O nouă strategie pentru a contracara dominația Chinei
O prevedere recentă inclusă în proiectul legii politicii de apărare a Senatului SUA propune o colaborare fără precedent între guvern și hackerii civili. Această inițiativă este văzută de experți și foști oficiali militari ca o metodă esențială pentru a echilibra balanța puterii în fața rezervei mult mai vaste de operatori cibernetici ai Chinei. Programul pilot vizează evaluarea fezabilității utilizării contractorilor civili, care ar folosi propria infrastructură pentru a obține acces în sistemele țintă, rămânând însă sub direcția operațională și autoritatea US Cyber Command.
Echilibrarea forțelor în spațiul digital: Soluții pentru deficitul de personal
Unul dintre principalele argumente pentru adoptarea acestei măsuri este avantajul numeric zdrobitor al Chinei, estimat la un raport de 10 la 1 față de personalul cibernetic al SUA. În timp ce operatorii militari sunt o resursă limitată, atragerea sectorului privat ar putea extinde considerabil capacitatea de reacție. Spre deosebire de conflictele fizice, operațiunile cibernetice necesită un timp îndelungat pentru obținerea și menținerea accesului în rețelele inamice—proces care poate dura luni sau chiar ani. Prin delegarea acestor sarcini de monitorizare și menținere a accesului către civili, personalul militar ar fi eliberat pentru a se concentra pe „măiestria” războiului cibernetic și pe execuția efectelor ofensive.
Provocări juridice și riscuri de escaladare: Granița fină dintre acces și atac
Deși propunerea se limitează la obținerea accesului și nu permite contractorilor să execute „efecte” (distrugerea sau manipularea sistemelor), măsura nu este lipsită de controverse. Unii experți avertizează că implicarea civililor ar putea atrage represalii asupra infrastructurii civile naționale și ar putea încălca normele internaționale. Simpla pătrundere într-o rețea străină, chiar și fără a cauza daune imediate, poate fi interpretată de alte state ca un act ostil. Mai mult, utilizarea infrastructurii proprii de către companii ar putea transforma aceste entități private în ținte militare legitime în cazul unui conflict deschis.
Inovația privată ca motor al apărării: Viteză de reacție fără bariere birocratice
Dincolo de numărul de oameni, parteneriatul cu sectorul privat promite o accelerare a inovației. Utilizarea instrumentelor și a infrastructurii proprii le permite contractorilor să acționeze la „viteza relevanței”, evitând procesele lungi și anevoioase de achiziții publice și cerințe tehnice guvernamentale. Această abordare valorifică unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale SUA: capacitatea de soluționare inovatoare a companiilor americane. Dacă acest model va avea succes, el ar putea reprezenta trecerea de la simple parteneriate la o colaborare de tip „coechipier”, esențială pentru menținerea securității naționale într-un domeniu digital tot mai disputat.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
-
Exclusivacum 4 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 4 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileGândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum 15 oreInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Exclusivacum 3 zileNu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor
-
Exclusivacum 3 zileRepublica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX



