Actualitate
Acord istoric România – SUA pentru construirea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavoda, semnat vineri la Washington/ Finanțare de 8 miliarde de dolari pentru Centrala Nuclearo-Electrică
Virgil Popescu, ministrul Economiei, s-a întâlnit vineri cu Secretarul american al Departamentului de Energie Dan Brouillette, pentru a semna Acordul de cooperare interguvernamentală pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavoda construirea Reactoarelor 3 și 4. Proiectul, în valoare de 8 miliarde de dolari, „va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA”, se arată în comunicatul transmis după semnarea Acordului.
„Astăzi, Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera la extinderea și modernizarea programului de energie nucleară civilă din România. Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactorare a reactorului 1. Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune”, se arată în comunicatul de presă comun transmis după semnarea Acordului.
„Energia nucleară este crucială pentru a se asigura că România are o sursă de energie electrică fiabilă, accesibilă și fără emisii, iar industria nucleară din SUA așteaptă cu nerăbdare să-și ofere expertiza pentru a dezvolta această importantă sursă de energie”, a declarat Secretarul Brouillette. „Acest acord între SUA și România sporește cooperarea noastră energetică reciprocă și va consolida securitatea energetică a ambelor națiuni.”
„Astăzi, România face un uriaș pas în dezvoltarea parteneriatului său strategic cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce privește componenta energetică, și anume cooperarea în domeniul nuclear civil”, a spus ministrul Popescu.
Ambasadorul Statelor Unite la București a anunțat joi că România și SUA vor semna un acord integuvernamental de cooperare pentru retehnologizarea unui reactor și construirea altor două la centrala nucleară de la Cernavodă, proiect în valoare de 8 miliarde de dolari ce va beneficia de finanțare din partea agenției de credit de export a statului american, Exim Bank.
Reamintim că Nuclearelectrica a anunțat în iunie, anul acesta, încetarea acordului semnat cu compania China General Nuclear Power (CGN) pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala nucleară Cernavoda, potrivit unui anunț al companiei trimis acționarilor. Decizia vine în contextul în care, pe agenda oficială a discuțiilor președinților Klaus Iohannis și Donald Trump, care au semnat pe 20 august 2019 la Washington o Declarație comună, s-a aflat și subiectul colaborării SUA-România în producția civilă de energie nucleară.
Proiectul de 8 miliarde de euro include și reabilitarea Reactorului 1. România va beneficia de cel mare pachet de finanțare primit vreodată
În partea a doua a zilei de vineri, 9 octombrie, Virgil Popescu s-a întâlnit cu Președinta EXIM (Băncii de Export-Import a S.U.A.), Kimberley Reed, în vederea semnării unui memorandum de înțelegere care vizează finanțarea proiectului nuclear de la Cernavodă și alte proiecte din România. Este cel mai mare pachet de finanțare primit până acum de România, fapt care indică încrederea pe care o au Statele Unite în vechiul lor partener și aliat, a mai spus ambasadorul SUA.
Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, se află în aceste zile într-o vizită oficială foarte importantă în Statele Unite ale Americii.
„Vineri, ministrul Popescu se va întâlni cu secretarul Departamentului Energiei, Brouillette, pentru a iniția un acord de cooperare interguvernamentală pentru reabilitarea unui reactor nuclear și construirea a două reactoare noi la centrala nucleară Cernavodă din România. Acest proiect în valoare de 8 miliarde de dolari va reprezenta o paradigmă a viitoarelor proiecte româno-americane de dezvoltare economică și energetică”, a declarat joi Adrian Zuckerman, potrivit Ambasadei SUA în România.
Ministrul a declarat că prin această vizită va fi dezvoltat parteneriatul strategic dintre România și SUA pe dimensiunea energetică și să fie puse bazele unei cooperări în acest domeniu.
„Statele Unite ale Americii sunt deja un investitor puternic în economia românească, iar sectorul energetic, de importanță strategică pentru România atât din perspectivă economică, cât și din perspectiva securității energertice, este un domeniu în care mi-aș dori să văd o prezență americană mult mai pronunțată în România. Îmi doresc să fructificăm cât mai multe oportunități pentru dezvoltarea țării noastre”, a declarat Virgil Popescu.
Declarația comună a președinților Klaus Iohannis și Donald Trump din 2019: ”Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”
Președinții Klaus Iohannis și Donald Trump au semnat pe 20 august 2019 la Washington o Declarație comună care stabilea practic agenda relațiilor bilaterale pe viitor și a dat câteva indicii despre preocupările majore ale celor două state. Declarația comună proiectează în mod evident interesele strategice ale SUA în relația cu China și Rusia în domeniul cibernetic, respectiv energetic. Unul dintre puncte se referea direct la producția de energie nucleară: ”Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se arată în declarație.
Ulterior, Virgil Popescu a declarat, acum câteva luni, că susţine foarte mult realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar vrea să fie făcute cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO.
„Vorbim despre reactoarele 3 şi 4 de prea mult timp. Eu am afirmat încă de anul trecut că trebuie să facem aceste reactoare şi doresc să le facem şi le vom face cu parteneri din Uniunea Europeană şi NATO. Suntem în acest club european şi în acest club NATO şi cred că acolo avem suficiente surse de finanţare ca să putem să ne descurcăm fără aportul altor surse de finanţare din ţări terţe acestui club. Eu sunt foarte optimist că vom reuşi sa demarăm aceste investiţii de la Cernavodă cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO”, a spus ministrul Economiei.
Ludovic Orban a declarat în iulie 2020 că s-au făcut „pași semnificativi” cu privire la Reactoarele 3 și 4 și că termenul pentru construcția acestora ar fi anul 2030
Premierul Ludovic Orban a declarat în iulie 2020, cu ocazia vizitei la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă, că obiectivul Guvernului este să realizeze investiții de 8-9 miliarde de euro, privind retehnologizarea Reactorului 1, dar discutăm și de investiția în reactoarele 3 și 4.
„Deja am făcut pași semnificativi, când vom avea înțelegerile serioase le vom face publice, gândim potențialii parteneri, negocierea condițiilor, astfel încât să fie cât mai favorabile pentru România, schema de finanțare a acestor investiții, și cu siguranță termenul 2030 este un termen pe care îl avem ca obiectiv pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4”, a declarat Orban.
Ludovic Orban a dispus constituirea Comitetului de coordonare strategică pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, printr-o decizie publicată marţi, 14 iulie, în Monitorul Oficial. Comitetul este condus de ministrul Economiei, Virgil Popescu, iar din componenţa acestui organism consultativ mai fac parte Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, şi Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului.
În luna mai anul trecut, secretarul american al Energiei de la acel moment, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat
Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanță de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.
Reamintim că Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă (în care Ministerul Energiei e acționar majoritar) și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat pe 8 mai acordul preliminar pentru continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă, acord denunțat ulterior. Pe data de 12 iunie 2020, la solicitarea Ministerului Economiei, acționarii Nuclearelectrica au aprobat în ședința AGA de vineri încetarea negocierilor cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. A fost concretizată, astfel, intenția Guvernului de a renunța la chinezi și de a analiza alte opțiuni.
Într-o eră în care resursele umane și financiare sunt întinse la maximum, Marina Militară mizează pe o schimbare radicală de paradigmă: utilizarea navelor de suprafață fără echipaj (USV). Aceste sisteme autonome nu sunt doar simple gadgeturi tehnologice, ci soluția critică pentru a ridica presiunea operațională de pe umerii unei flote îmbătrânite și suprasolicitate.
Adio „camioanelor gigant” pentru livrări mici
Actuala strategie de a trimite un distrugător de clasa Arleigh Burke, cu un echipaj de 300 de marinari, pentru misiuni izolate de monitorizare este comparată de experți cu utilizarea unui tir de mare tonaj pentru a livra un singur pachet de pe Amazon. Este un model tactiv funcțional, dar un dezastru economic și logistic.
Introducerea navelor autonome permite Marinei să creeze „forțe personalizate”. De exemplu, un singur distrugător, asistat de câteva nave autonome dotate cu senzori performanți, poate îndeplini misiuni care, în mod normal, ar fi necesitat două sau trei nave de război masive. Această abordare eliberează platformele mari pentru lupte complexe, lăsând sarcinile de nișă în seama roboților.
Economia războiului: USV ca soluție la criza de personal
Problema principală a Marinei nu este doar costul de achiziție al navelor, ci întreținerea lor pe termen lung. Recrutarea, antrenamentul, hrana și salariile echipajelor reprezintă „centre de cost” masive care limitează dimensiunea flotei. Navele autonome elimină aceste bariere laborioase, oferind o prezență persistentă în zone periculoase sau îndepărtate fără a pune vieți în pericol sau a goli bugetul de stat.
Aceste „nave-camion” devin relevante prin versatilitatea lor: pot transporta de la sonar și sisteme de comunicații, până la rachete sau muniții de tip „loitering”, adaptându-se rapid nevoilor comandanților de pe teren.
Aliații și arhitectura de supraveghere globală
Importanța sistemelor autonome trece dincolo de granițele unei singure națiuni. Pentru aliați precum Japonia, care trebuie să monitorizeze zone vaste precum Marea Chinei de Est sau Pacificul de Vest, USV-urile sunt piesa lipsă dintr-un puzzle defensiv complex. Integrarea acestora într-o rețea care include sateliți și drone permite partajarea instantanee a datelor, transformând informația în cea mai puternică armă de descurajare regională.
Tot mai mulți români caută soluții de finanțare fără să implice familia sau prietenii. Un împrumut fără giranți pare o variantă simplă: aplici pe cont propriu și îți asumi responsabilitatea integral. Întrebarea firească este dacă această opțiune este sigură.
Răspunsul depinde de trei lucruri clare: alegi o instituție autorizată, înțelegi toate costurile și îți calculezi realist capacitatea de plată. În acest ghid găsești explicații simple, exemple și pașii practici care te ajută să iei o decizie informată.
Ce înseamnă un împrumut fără giranți?
Un împrumut fără giranți este un credit acordat fără ca o altă persoană să garanteze pentru tine. Nu aduci un co-debitor și nu implici pe nimeni care să plătească în locul tău dacă apar probleme.
Asta nu înseamnă că instituția nu face verificări. Orice bancă sau IFN autorizat trebuie să îți analizeze bonitatea, adică veniturile, cheltuielile și istoricul din Biroul de Credit.
Cele mai frecvente forme sunt:
- Credit de nevoi personale negarantat, fără ipotecă sau alte bunuri puse garanție;
- Credit garantat cu bun (de exemplu, ipotecar), dar fără co-debitor.
Diferența este simplă: lipsa girantului nu elimină analiza financiară. Dacă întâlnești expresii precum „doar cu buletinul” sau „fără verificări”, tratează-le cu prudență. Instituțiile reglementate au obligația legală să verifice capacitatea de rambursare.
Când poate fi o opțiune potrivită?
Un credit fără girant devine util în situații clare: ai o urgență medicală, trebuie să repari mașina sau vrei să acoperi o cheltuială neprevăzută. Nu vrei să implici rudele și preferi discreție totală.
Avantajele cele mai frecvente:
- Nu pui presiune pe relațiile personale;
- Procesul este mai rapid, pentru că nu aștepți documentele altei persoane;
- Păstrezi confidențialitatea situației tale financiare.
De exemplu, dacă ai un salariu net de 4.000 lei și zero alte rate, poți solicita un credit de nevoi personale adaptat venitului tău. Instituția va calcula gradul de îndatorare și îți va propune o rată care, în multe cazuri, nu depășește 30% din venitul net.
Totuși, confortul aplicării rapide nu trebuie să înlocuiască analiza atentă a costurilor.
Ce trebuie să verifici înainte să aplici?
Înainte să semnezi, analizează oferta din mai multe unghiuri. Concentrează-te pe costul total, nu doar pe rata lunară.
1. Dobânda și DAE – DAE (Dobânda Anuală Efectivă) include dobânda și toate comisioanele. Este indicatorul care arată cât te costă creditul pe an, exprimat procentual. Compară ofertele după DAE, nu doar după dobânda afișată.
2. Suma totală de rambursat – Solicită un exemplu concret: dacă împrumuți 10.000 lei pe 24 de luni, cât returnezi în total? Diferența dintre suma primită și cea rambursată reflectă costul real.
3. Comisioane suplimentare – Verifică existența:
- comisionului de analiză a dosarului;
- comisionului lunar de administrare;
- costurilor pentru rambursare anticipată;
- penalităților pentru întârziere.
4. Formularul SECCI – Instituția trebuie să îți ofere Formularul European de Informații Standardizate privind Creditul pentru Consumatori (SECCI). Citește-l integral înainte de semnare.
Dacă analizezi opțiuni precum un împrumut fără giranți, rapid, online, verifică pe site toate informațiile despre costuri, condiții și criterii de eligibilitate. Un furnizor transparent afișează clar aceste date și îți oferă simulatoare de calcul.
Riscuri și consecințe pe care trebuie să le înțelegi
Orice credit implică riscuri. Fără girant, întreaga responsabilitate financiară îți aparține.
Gradul de îndatorare
Băncile și IFN-urile țin cont de limitele stabilite prin reglementările BNR privind gradul maxim de îndatorare. Dacă rata ta lunară depășește aproximativ 40% din venitul net, instituția poate respinge cererea.
Chiar dacă te încadrezi, întreabă-te: îți rămân bani suficienți pentru chirie, utilități, mâncare și cheltuieli neprevăzute?
Impactul asupra scorului de credit
Întârzierile la plată se raportează în Biroul de Credit. O restanță de peste 30 de zile îți poate afecta scorul și îți va îngreuna accesul la alte finanțări.
Penalități și executare
Dacă nu plătești ratele, creditorul poate aplica penalități și poate începe proceduri de recuperare. În faze avansate, se poate ajunge la executare silită asupra veniturilor sau bunurilor tale.
Analizează aceste consecințe înainte să semnezi. Un credit te ajută doar dacă îl gestionezi corect.
Alternative reale la creditul fără giranți
Dacă nu ești complet convins, ai și alte opțiuni:
- Credit cu co-debitor – poate reduce costul, pentru că riscul se împarte;
- Card de credit cu perioadă de grație – util pentru cheltuieli pe termen scurt;
- Overdraft (descoperit de cont) – potrivit dacă ai venit stabil încasat în același cont;
- Refinanțare – dacă ai mai multe rate, le poți consolida într-una singură.
Fiecare variantă are avantaje și limitări. Compară-le în funcție de suma necesară și perioada de rambursare.
Pași practici pentru aplicare și evaluarea ofertelor
Dacă te-ai decis să mergi mai departe, urmează acești pași simpli:
- Calculează-ți bugetul lunar. Notează veniturile și toate cheltuielile fixe;
- Stabilește rata maximă confortabilă. Ideal, sub 30–35% din venitul net;
- Simulează mai multe scenarii. Modifică perioada și suma pentru a vedea cum variază costul total;
- Verifică eligibilitatea înainte de aplicare fermă. Unele instituții oferă verificări preliminare care nu afectează scorul;
- Citește contractul integral.
Dacă vrei să vezi concret ce presupune procesul, poți analiza pașii și documentele necesare și apoi să decizi dacă este momentul potrivit pentru a aplica acum.
Un împrumut fără giranți poate fi o soluție practică dacă îl alegi informat și îl adaptezi bugetului tău real. Analizează costurile, compară ofertele și aplică doar după ce înțelegi toate obligațiile contractuale. Informează-te din surse sigure și ia decizia în ritmul tău.
Marina SUA se pregătește pentru restricții financiare care ar putea afecta antrenamentele, exercițiile și certificările începând din această vară, pe fondul ritmului intens al operațiunilor curente, a avertizat șeful Statului Major al Forțelor Navale în fața Congresului.
Decizii dure din iulie: „Va trebui să schimb modul în care generăm forța”
„În luna iulie voi fi nevoit să iau decizii privind modificarea antrenamentelor, operațiunilor, certificărilor și a evenimentelor prin care generăm și pregătim forța”, a declarat șeful operațiunilor navale, amiralul Daryl Caudle, în fața Comisiei pentru credite bugetare a Camerei Reprezentanților.
Răspunsul său a venit după ce parlamentarii au întrebat când se așteaptă ca actualul ritm operațional să epuizeze fondurile disponibile. În prezent, Marina americană are două portavioane desfășurate în Orientul Mijlociu.
Caudle a confirmat că finanțarea acestor misiuni suplimentare este prevăzută să vină printr-un pachet bugetar suplimentar de apărare.
Presiune în Congres: „Avem nevoie de suplimentar cât mai repede”
În replică, congresmanul republican Ken Calvert, președintele Subcomisiei pentru apărare din cadrul Comisiei de credite, a cerut ca proiectul suplimentar să ajungă urgent în fața legislativului.
„Nu știu cine ia decizia finală pentru a trimite suplimentarul aici, dar trebuie să îl primim cât mai repede”, a spus Calvert. „Ambele partide trebuie să îl analizeze. Desigur, și Senatul trebuie să îl examineze. Va dura ceva timp. În paralel, vom lucra la bugetul de bază pentru apărare. Dar, din ce mi-ați spus, pare clar că trebuie să adoptăm mai întâi suplimentarul și să asigurăm aceste fonduri cât mai rapid.”
Operațiunea „Epic Fury” împinge costurile la 29 de miliarde de dolari
În aceeași zi, în fața Comisiei de credite a Senatului, contabilul-șef interimar al Pentagonului, Jules „Jay” Hurst, a anunțat că nota de plată pentru operațiunea „Epic Fury” din Orientul Mijlociu a ajuns la 29 de miliarde de dolari.
Aceste costuri, combinate cu desfășurările prelungite ale portavioanelor, alimentează presiunea asupra bugetelor curente ale Marinei și sporesc dependența de pachetul suplimentar de finanțare.
Portavionul „Gerald R. Ford”: record de zile pe mare, explozie de mentenanță
În paralel, secretarul interimar al Marinei, Hung Cao, a avertizat că portavionul „Gerald R. Ford” va avea nevoie de lucrări de întreținere semnificativ mai ample decât în mod obișnuit, după ce se va întoarce dintr-o desfășurare de aproape 11 luni – față de durata standard de aproximativ șapte luni.
„Pentru fiecare 30 de zile de prelungire a desfășurării, se adaugă aproximativ 6% la volumul de mentenanță. Cinci luni în plus înseamnă o creștere de 30% a lucrărilor de întreținere”, a explicat Cao în fața aleșilor.
Portavionul a plecat din baza Naval Station Norfolk în iunie 2025 și, până marți, acumulase 323 de zile pe mare, în urma mai multor prelungiri succesive. Nava a depășit astfel recordul portavionului „Abraham Lincoln”, care petrecuse 294 de zile pe mare în perioada 2019–2020, cea mai lungă desfășurare de la războiul din Vietnam încoace.
De la Nordul Îndepărtat la Mediterana și Caraibe: un tur de forță global
Pe parcursul acestei misiuni istorice, „Gerald R. Ford” a operat în zona nordică de mare latitudine, în cooperare cu aliații NATO, și în estul Mediteranei.
În toamnă, portavionul a fost trimis în aria de responsabilitate a Comandamentului Sudic al SUA pentru a sprijini consolidarea navală ordonată de administrația Trump în apropierea Americii de Sud, în contextul tensiunilor crescute din Venezuela, înaintea înlăturării de la putere a lui Nicolás Maduro în ianuarie.
Escaladare cu Iranul și întoarcerea în Atlantic
În februarie, președintele Donald Trump a anunțat că portavionul va fi redirecționat din nou către est, pentru a sprijini operațiunile din Orientul Mijlociu, împreună cu „Abraham Lincoln”, în condițiile creșterii tensiunilor dintre SUA și Iran.
Între timp, „Gerald R. Ford” a părăsit zona Orientului Mijlociu și se află în prezent în Atlantic, potrivit urmăririi publice a desfășurărilor navale americane.
MASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare
După 26 de ani de „Foarte Bine”, Agentul Rusu a aflat că în Poliția de Frontieră, adevărul se plătește cu...
MAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
În timp ce Ministerul Economiei, păstorit de „neprihănitul” #rezist Irineu Darău, se fardează cu sclipiciul integrității la televizor, în spatele...
Război total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
O campanie de discreditare fără precedent vizează Sindicatul Diamantul, organizația fiind acuzată de „destabilizarea statului de drept” din cauza numeroaselor...
Justiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
Într-o decizie care zguduie temeliile Ministerului Afacerilor Interne, Tribunalul Olt a confirmat, pentru a doua oară, un adevăr crunt: instituțiile...
REPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
Ministerul Economiei, noul cazinou de stat: bagi rude, scoți indemnizații În timp ce noi încă mai credem că economia ține...
PLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
Incisiv de Prahova, din nou cu un pas înainte: „teoria conspirației” s-a transformat în executare silită Ceea ce unii încercau...
Epoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
În timp ce interlopii își văd liniștiți de afaceri, Poliția Prahoveană a descoperit o nouă metodă de „combatere a criminalității”:...
Marea topăială a chestorilor: Frontiera României, condusă cu garanție de 30 de zile ca la pantofii second-hand
În timp ce cetățenii de rând își imaginează că frontierele țării sunt păzite de „stâlpi” de profesionalism, realitatea administrativă din...
Premieră absolută în România și Europa de Est: Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist
Inovație fără precedent la orizont: „Incisiv Politic” promite să transforme mediul digital în cel mai puternic motor electoral Peisajul politic...
Caracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev La Ministerul Economiei nu mai vorbim...
IPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
Cum a ajuns comuna Bătrâni păzită cu sapa în loc de lege” Accident cu victime și alcoolemie „de colecție” În...
Revoltă în rândurile polițiștilor: Sindicaliștii acuză „dictatura contabililor” din MAI și blocarea sistematică a drepturilor salariale
Tensiunile din interiorul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) ating cote critice, pe măsură ce reprezentanții angajaților denunță un mecanism de interpretare...
Batista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
Incisiv de Prahova a urlat primul. Restul au venit cu ecoul, nu și cu cătușele În februarie 2024, ziarul nostru...
Ploiești, capitala tarifelor gunoiului la ruletă: cât costă, azi, să fii fraier oficial al lui Bin Go?
Orașul în care „gunoiul e la fel”, dar tariful nu: bine ați venit în cazinoul Bin Go În Ploiești, deșeurile...
RECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE
Suntem în mai 2026, iar în România „lucrului bine făcut”, legea a fost scoasă la produs pe centura politicii. A...
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
-
Exclusivacum 2 zile
REPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 4 zile
Batista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
-
Exclusivacum 3 zile
Caracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
-
Exclusivacum 2 zile
Epoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 4 zile
RECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE
-
Exclusivacum 4 zile
Ploiești, capitala tarifelor gunoiului la ruletă: cât costă, azi, să fii fraier oficial al lui Bin Go?
-
Exclusivacum 4 zileGRAD DE CHESTOR ÎN „SPIONAJUL” CU PĂPUȘI: Cum a regizat „Bebe-Chestorul” un Kompromat de doi lei împotriva Sindicatului Diamantul