Actualitate
Acord istoric România – SUA pentru construirea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavoda, semnat vineri la Washington/ Finanțare de 8 miliarde de dolari pentru Centrala Nuclearo-Electrică
Virgil Popescu, ministrul Economiei, s-a întâlnit vineri cu Secretarul american al Departamentului de Energie Dan Brouillette, pentru a semna Acordul de cooperare interguvernamentală pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavoda construirea Reactoarelor 3 și 4. Proiectul, în valoare de 8 miliarde de dolari, „va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA”, se arată în comunicatul transmis după semnarea Acordului.
„Astăzi, Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera la extinderea și modernizarea programului de energie nucleară civilă din România. Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactorare a reactorului 1. Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune”, se arată în comunicatul de presă comun transmis după semnarea Acordului.
„Energia nucleară este crucială pentru a se asigura că România are o sursă de energie electrică fiabilă, accesibilă și fără emisii, iar industria nucleară din SUA așteaptă cu nerăbdare să-și ofere expertiza pentru a dezvolta această importantă sursă de energie”, a declarat Secretarul Brouillette. „Acest acord între SUA și România sporește cooperarea noastră energetică reciprocă și va consolida securitatea energetică a ambelor națiuni.”
„Astăzi, România face un uriaș pas în dezvoltarea parteneriatului său strategic cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce privește componenta energetică, și anume cooperarea în domeniul nuclear civil”, a spus ministrul Popescu.
Ambasadorul Statelor Unite la București a anunțat joi că România și SUA vor semna un acord integuvernamental de cooperare pentru retehnologizarea unui reactor și construirea altor două la centrala nucleară de la Cernavodă, proiect în valoare de 8 miliarde de dolari ce va beneficia de finanțare din partea agenției de credit de export a statului american, Exim Bank.

Reamintim că Nuclearelectrica a anunțat în iunie, anul acesta, încetarea acordului semnat cu compania China General Nuclear Power (CGN) pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala nucleară Cernavoda, potrivit unui anunț al companiei trimis acționarilor. Decizia vine în contextul în care, pe agenda oficială a discuțiilor președinților Klaus Iohannis și Donald Trump, care au semnat pe 20 august 2019 la Washington o Declarație comună, s-a aflat și subiectul colaborării SUA-România în producția civilă de energie nucleară.
Proiectul de 8 miliarde de euro include și reabilitarea Reactorului 1. România va beneficia de cel mare pachet de finanțare primit vreodată
În partea a doua a zilei de vineri, 9 octombrie, Virgil Popescu s-a întâlnit cu Președinta EXIM (Băncii de Export-Import a S.U.A.), Kimberley Reed, în vederea semnării unui memorandum de înțelegere care vizează finanțarea proiectului nuclear de la Cernavodă și alte proiecte din România. Este cel mai mare pachet de finanțare primit până acum de România, fapt care indică încrederea pe care o au Statele Unite în vechiul lor partener și aliat, a mai spus ambasadorul SUA.

Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, se află în aceste zile într-o vizită oficială foarte importantă în Statele Unite ale Americii.
„Vineri, ministrul Popescu se va întâlni cu secretarul Departamentului Energiei, Brouillette, pentru a iniția un acord de cooperare interguvernamentală pentru reabilitarea unui reactor nuclear și construirea a două reactoare noi la centrala nucleară Cernavodă din România. Acest proiect în valoare de 8 miliarde de dolari va reprezenta o paradigmă a viitoarelor proiecte româno-americane de dezvoltare economică și energetică”, a declarat joi Adrian Zuckerman, potrivit Ambasadei SUA în România.
Ministrul a declarat că prin această vizită va fi dezvoltat parteneriatul strategic dintre România și SUA pe dimensiunea energetică și să fie puse bazele unei cooperări în acest domeniu.
„Statele Unite ale Americii sunt deja un investitor puternic în economia românească, iar sectorul energetic, de importanță strategică pentru România atât din perspectivă economică, cât și din perspectiva securității energertice, este un domeniu în care mi-aș dori să văd o prezență americană mult mai pronunțată în România. Îmi doresc să fructificăm cât mai multe oportunități pentru dezvoltarea țării noastre”, a declarat Virgil Popescu.
Declarația comună a președinților Klaus Iohannis și Donald Trump din 2019: ”Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”
Președinții Klaus Iohannis și Donald Trump au semnat pe 20 august 2019 la Washington o Declarație comună care stabilea practic agenda relațiilor bilaterale pe viitor și a dat câteva indicii despre preocupările majore ale celor două state. Declarația comună proiectează în mod evident interesele strategice ale SUA în relația cu China și Rusia în domeniul cibernetic, respectiv energetic. Unul dintre puncte se referea direct la producția de energie nucleară: ”Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se arată în declarație.
Ulterior, Virgil Popescu a declarat, acum câteva luni, că susţine foarte mult realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar vrea să fie făcute cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO.
„Vorbim despre reactoarele 3 şi 4 de prea mult timp. Eu am afirmat încă de anul trecut că trebuie să facem aceste reactoare şi doresc să le facem şi le vom face cu parteneri din Uniunea Europeană şi NATO. Suntem în acest club european şi în acest club NATO şi cred că acolo avem suficiente surse de finanţare ca să putem să ne descurcăm fără aportul altor surse de finanţare din ţări terţe acestui club. Eu sunt foarte optimist că vom reuşi sa demarăm aceste investiţii de la Cernavodă cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO”, a spus ministrul Economiei.
Ludovic Orban a declarat în iulie 2020 că s-au făcut „pași semnificativi” cu privire la Reactoarele 3 și 4 și că termenul pentru construcția acestora ar fi anul 2030
Premierul Ludovic Orban a declarat în iulie 2020, cu ocazia vizitei la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă, că obiectivul Guvernului este să realizeze investiții de 8-9 miliarde de euro, privind retehnologizarea Reactorului 1, dar discutăm și de investiția în reactoarele 3 și 4.
„Deja am făcut pași semnificativi, când vom avea înțelegerile serioase le vom face publice, gândim potențialii parteneri, negocierea condițiilor, astfel încât să fie cât mai favorabile pentru România, schema de finanțare a acestor investiții, și cu siguranță termenul 2030 este un termen pe care îl avem ca obiectiv pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4”, a declarat Orban.
Ludovic Orban a dispus constituirea Comitetului de coordonare strategică pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, printr-o decizie publicată marţi, 14 iulie, în Monitorul Oficial. Comitetul este condus de ministrul Economiei, Virgil Popescu, iar din componenţa acestui organism consultativ mai fac parte Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, şi Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului.
În luna mai anul trecut, secretarul american al Energiei de la acel moment, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat
Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanță de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.
Reamintim că Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă (în care Ministerul Energiei e acționar majoritar) și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat pe 8 mai acordul preliminar pentru continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă, acord denunțat ulterior. Pe data de 12 iunie 2020, la solicitarea Ministerului Economiei, acționarii Nuclearelectrica au aprobat în ședința AGA de vineri încetarea negocierilor cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. A fost concretizată, astfel, intenția Guvernului de a renunța la chinezi și de a analiza alte opțiuni.
Actualitate
Dormitorul de la vară la iarnă: cum schimbi textilele, culorile și straturile pentru mai mult confort
Un dormitor poate arăta bine tot anul fără să schimbi mobilierul sau să refaci pereții. De cele mai multe ori, diferența o fac lenjeria, draperiile, cuvertura și câteva accente de culoare. Vara ai nevoie de materiale care lasă pielea să respire și de un decor luminos. Iarna, patul trebuie să ofere mai multă căldură, iar camera poate primi texturi mai dense.
Urmează pașii de mai jos și adaptează-i la dimensiunea camerei, temperatura din locuință și stilul care îți place.
1. Începe cu textilele care acoperă suprafețe mari
Lenjeria, pilota, perdelele și covorul schimbă rapid aspectul dormitorului. Aceste piese atrag privirea și influențează confortul de zi cu zi, așa că merită să pornești de aici.
Alege o bază neutră, precum alb cald, bej, crem sau gri cu subton cald. Astfel, schimbi fețele de pernă, pledul ori cuvertura fără să cumperi un set complet în fiecare sezon. Înainte de comandă, măsoară salteaua, pilota și pernele. O husă prea mică se strânge, iar una prea mare arată neîngrijit.
Caută lenjerii de pat din bumbac, satin, muselină sau flanel. Materialul contează mai mult decât modelul imprimat, mai ales dacă folosești patul zilnic. Alege două seturi potrivite pentru sezon și rotește-le la spălare.
2. Vara: păstrează patul aerisit și simplu
În sezonul cald, alege fibre naturale sau țesături ușoare. Bumbacul percale are o suprafață mată și răcoroasă, fiind potrivit pentru persoanele care dorm mai bine într-un pat mai puțin încărcat. Muselina se simte moale și arată relaxat, iar satinul de bumbac oferă o senzație netedă.
Inul absoarbe bine umezeala și lasă aerul să circule, însă se șifonează mai repede. Dacă îți place un aspect ordonat, alege percale. Dacă preferi un decor casual, inul și muselina se potrivesc mai bine.
Construiește patul de vară în trei pași:
- Pune un cearșaf și o lenjerie din material respirabil.
- Folosește o pilotă subțire sau o cuvertură ușoară.
- Lasă un pled fin la capătul patului pentru nopțile mai răcoroase.
Combină alb cu bleu prăfuit, crem cu verde salvie sau bej nisipiu cu roz pudrat. Evită plușul, fleece-ul și materialele sintetice groase. Acestea păstrează căldura și pot face spațiul să pară prea încărcat.
3. Toamna: adaugă căldură treptat
Temperaturile de toamnă se schimbă de la o săptămână la alta. Nu este nevoie să scoți imediat cea mai groasă pilotă. Începe cu o cuvertură matlasată sau cu un pled mai dens, pe care îl poți da jos ușor dacă noaptea rămâne caldă.
Texturile mici creează un aspect plăcut fără să aglomereze camera. Poți alege fețe de pernă din bumbac cu relief discret, un pled tricotat sau o cuvertură cu cusături vizibile. Limitează-te la trei texturi: una netedă pentru lenjerie, una mai groasă pentru pled și una decorativă pentru perne.
Nuanțele de caramel, teracotă pală, verde măsliniu, bordo sau bej cappuccino se potrivesc bine în această perioadă. Păstrează culorile puternice în accesorii. De exemplu, o lenjerie crem, două perne verde măsliniu și un pled bordo oferă un rezultat echilibrat.
4. Iarna: construiește straturi practice
Iarna, straturile te ajută să reglezi mai ușor confortul. În loc să pui multe pături grele una peste alta, alege articole pe care le poți adapta rapid. O cameră încălzită constant cere mai puține straturi decât una în care temperatura scade noaptea.
Lâna este potrivită pentru pleduri, fiind călduroasă și rezistentă, dar cere spălare delicată. Catifeaua și velurul arată bine pe perne sau draperii, însă folosirea lor pe toate suprafețele poate încărca decorul. Într-un dormitor mic, păstrează lenjeria în culori deschise și folosește verde închis, bleumarin sau brun doar ca accent.
5. Alege culorile după regula 60-30-10
Regula 60-30-10 ajută la combinarea nuanțelor fără să încarci vizual camera: 60% din spațiu are culoarea de bază, 30% o culoare secundară, iar 10% sunt accentele. Într-un dormitor de iarnă, folosește crem, cappuccino și bordo; pentru vară, alb cald, bleu deschis și verde salvie.
6. Schimbă aspectul cu un buget controlat
Patru piese sunt suficiente: lenjeria, un pled, două fețe de pernă și o cuvertură. Acestea schimbă imaginea patului, care ocupă cea mai mare parte din dormitor.
Poți crea o mică garderobă de textile: două seturi neutre pentru tot anul, unul luminos pentru vară și unul în nuanțe mai închise pentru sezonul rece. Alege piese care se spală ușor și pe care le poți combina între ele. Începe cu o singură culoare de accent și vezi cum arată în cameră înainte să adaugi altele.
Începe cu lenjeria și construiește restul decorului în jurul ei. Alege o combinație care îți place, adaugă treptat straturi și testează ce funcționează cel mai bine pentru dormitorul tău.
Actualitate
Următorul exercițiu anti-dronă al SUA se mută în oraș: prioritatea, protejarea civililor
Deșertul lasă loc unui mediu mult mai complicat
După aproape o lună de antrenamente într-o zonă aproape pustie, la granița dintre Statele Unite și Mexic, forțele americane pregătesc următorul exercițiu de amploare împotriva dronelor într-un cadru radical diferit: un oraș aglomerat, cu numeroși locuitori și clădiri.
Schimbarea va pune la încercare capacitatea autorităților de a contracara amenințările aeriene fără a expune populația la riscuri. Generalul de brigadă Jason Rueschhoff, director de operațiuni al Comandamentului Nord al SUA, a subliniat că apărarea teritoriului național trebuie să țină cont atât de amenințările externe, cât și de siguranța din interiorul țării. Una dintre preocupările majore pentru viitorul exercițiu, a spus el, va fi limitarea pagubelor colaterale.
Falcon Peak testează cooperarea dintre instituții
Exercițiul Falcon Peak este coordonat de Comandamentul Nord al SUA. Ediția desfășurată în septembrie, la Yuma, în Arizona, a reunit pentru prima dată reprezentanți ai comandamentului, ai Defense Innovation Unit, ai grupului interinstituțional Joint Interagency Task Force 401 și ai Departamentului pentru Securitate Internă.
Participanții au testat metode de neutralizare a dronelor în deșert, inclusiv prin mijloace electronice sau prin doborârea lor. Au evaluat, totodată, efectele căldurii, vântului și nisipului asupra echipamentelor.
Următoarea ediție, prevăzută peste aproximativ un an, va adăuga dificultățile specifice mediului urban. Clădirile dense, obstacolele fizice și aglomerarea semnalelor electronice pot perturba comunicațiile și pot bloca câmpul vizual necesar radarelor și camerelor convenționale, a explicat colonelul pușcașilor marini Scott Humr, adjunct pentru știință și tehnologie în cadrul JIATF 401.
Reguli stricte și responsabilități împărțite
Operațiunile într-o zonă populată implică și provocări juridice și administrative. Autoritățile trebuie să respecte restricții interne stricte, să gestioneze competențe care se suprapun între instituții și să reducă riscul ca intervențiile să afecteze civilii — cerințe mai puțin presante într-un poligon izolat.
Humr a indicat drept prioritate o abordare interinstituțională bine coordonată, în special prin colaborarea cu Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației (FAA).
Necesitatea unei cooperări strânse a fost evidențiată în februarie, când FAA a închis brusc spațiul aerian din jurul aeroportului din El Paso, Texas. Ulterior, s-a stabilit că incidentul fusese provocat de o comunicare deficitară între agenții federale privind folosirea unui laser anti-dronă de către Poliția de Frontieră și Vamă, echipament împrumutat de la Armată.
De atunci, oficialii militari au pus accentul pe coordonarea cu FAA. Colaborarea a dus la un acord comun privind utilizarea unui sistem laser pentru protejarea frontierei sudice, iar reprezentanții armatei afirmă că instituțiile continuă să coopereze în privința testării.
Neutralizarea dronelor, fără a pune populația în pericol
Cea mai dificilă miză a exercițiului urban va fi protejarea civililor de eventuale efecte colaterale. În deșert, o dronă de mici dimensiuni poate fi doborâtă cu o armă de foc fără același nivel de risc pentru cei din jur. Într-un oraș, o astfel de intervenție ar putea pune în pericol oamenii și bunurile aflate la sol.
De aceea, Pentagonul și JIATF 401 vor acorda prioritate metodelor cu efecte colaterale reduse și soluțiilor neletale, pentru ca amenințările să poată fi contracarate în zone aglomerate cu un risc cât mai mic pentru populație.
Actualitate
Revoluție în industria navală: Investiții masive pentru revitalizarea capacității de producție a SUA
Statele Unite trec printr-o transformare strategică a bazei sale industriale maritime. Printr-o serie de inițiative fără precedent, companiile de tehnologie de apărare își extind capacitățile de producție pentru a răspunde nevoilor critice ale Marinei și ale Corpului de Infanterie Marină, marcând un moment decisiv în arhitectura securității navale.
Port Alpha: Saronic redefinește producția de nave în Texas
În Brownsville, Texas, a început construcția „Port Alpha”, un șantier naval proiectat de la zero pentru a satisface cerințele moderne de producție la scară largă. Cu o suprafață inițială de 800 de acri și un potențial de extindere până la 4.000 de acri, acest proiect ambițios promite să devină un motor economic major, cu o estimare de 10.000 de locuri de muncă directe în domenii specializate precum robotica, ingineria software, arhitectura navală și prelucrarea metalelor.
Facilitatea este concepută pentru a produce atât nave autonome, cât și nave cu echipaj, punând accent pe modularitate și eficiență. Printre primele proiecte vizate se numără navele de tip Landing Craft Utility (LCU), esențiale pentru transportul de armament și personal, a căror livrare este preconizată pentru sfârșitul anului 2028. Această expansiune vine în completarea operațiunilor deja existente în Louisiana, unde sunt fabricate platforme de suprafață autonome utilizate deja în misiuni internaționale.
Arsenal-2: Anduril atacă producția de submarine în Maryland
Simultan, pe coasta de est, la Tradepoint Atlantic din Baltimore County, Maryland, se conturează un alt pilon al noii infrastructuri navale: „Arsenal-2”. Cu o investiție totală de 6,6 miliarde de dolari – incluzând un aport semnificativ de capital privat – acest complex va produce componente complexe și ansambluri la scară largă pentru submarinele din clasa Virginia.
Proiectul vizează eliminarea blocajelor din lanțul de aprovizionare care au limitat ritmul actual de producție al submarinelor. Cu peste 3.000 de locuri de muncă directe estimate și 11.000 indirecte, noua unitate este planificată să devină operațională în 2030. Strategia prevede producția inițială de module de bază, precum tuburile lans-torpilă, urmând ca ulterior capacitățile să evolueze către secțiuni complexe ale navelor. În paralel, o facilitate secundară în California va accelera validarea fluxurilor de producție, asigurând un avans operațional necesar pentru succesul Arsenal-2.
Cursă contra cronometru pentru suveranitatea navală
Aceste investiții masive reflectă o necesitate urgentă de a crește ritmul construcțiilor navale. În prezent, sectorul se confruntă cu provocări majore: livrări întârziate de materiale și o criză de forță de muncă experimentată. Prin creșterea capacității anuale și diversificarea surselor de producție, noile șantiere urmăresc să stabilizeze lanțul de aprovizionare și să asigure îndeplinirea obiectivelor strategice de a livra submarine și nave de suprafață în ritmul impus de cerințele de apărare națională.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 3 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum o ziCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum o ziDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum o ziStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 3 zilePolițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).
-
Featuredacum o ziPULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”




