Connect with us

Actualitate

Remember 5 octombrie 1990 – Presa acum 30 de ani

Publicat

pe

PREŞEDINTELE ION ILIESCU LA BUCUREŞTI

Preşedintele României, domnul Ion lliescu a sosit azi la Bucureşti, venind de la New York, unde a luat parte la lucrările celei de-a 45 a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi Ia reuniunea mondială la nivel înalt pentru copii – UNICEF.
După cum se ştie, în timpul şederii la New York, preşedintele României a avut numeroase întîlniri şi convorbiri cu lideri politici din diverse ţări, cu înalte oficialităţi ale Organizaţiei mondiale, oameni de afaceri. 

IERI

Încă o dată – în interviul luat ieri parlamentarilor români la întoarcerea de la Strasbourg – un tînăr teleast a confundat rolul activ al reporterului cu agresivitatea gratuită. 

K.O. 

În timp ce hoţii de metale preţioase din întreprinderi devin tot mai activi, piaţa neagră a aurului, platinei şi argintului este tot mai înfloritoare. Parcă Banca Naţională se ocupă de regimul acestor metale…

Ziarul Libertatea din 5 octombrie 1990 pag. 1-a ►

Caricatură de ANDO

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• ISTORIA CRIMINOLOGICĂ A LITERATURII ROMÂNE

La Tribunalul Capitalei urmează să se înregistreze zilele acestea o nouă asociaţie apolitică, total nelucrativă şi parţial independentă – Uniunea Neocititorilor Români. În urma indiscreţiilor -comise de unul dintre membrii comitetului de iniţiativă, aflăm că U.N.R.-ul îşi propune, în urma ultimelor evenimente şi luări de poziţie din lumea literelor, să întreprindă ample cercetări în scopul întocmirii urgente a Istoriei Criminologice a Literaturii Naţionale Contemporane. Viitoarea monografie – ce urmează a fi editată sub auspiciile Penclubului european şi Interpolului – va cuprinde cinci mari capitole: I) Originea etnică şi penală a scriitorilor români; II) Bolile mintale şi invalidităţile fizice ale membrilor Uniunii Scriitorilor, la 1 decembrie 1989 (studiu psihiatric şi antropometric); III) Cazierele oamenilor de litere români, ale ascendenţilor, descendenţilor şi colateralilor pînă la gradul IV inclusiv; IV) Serviciile secrete şi literatura română de la origini şi pîriă în zilele1 noastre; V) Fraude, escrocherii şi averi, ilicite în lumea scriitorilor, după 23 august 1944.
Sîntem asiguraţi că va fi vorba de o adevărată lucrare de referinţă în materie care va exclude, prin profunzimea investigaţiilor, orice confuzii şi exagerări pe această temă, furnizînd cercetătorilor contemporani şi viitori o viziune exactă a fenomenului nostru literar. Se speră că această monumentală monografie, ce va contribui major la sporirea prestigiului culturii naţionale, va fi introdusă ca obiect de studiu, începînd cu clasele gimnaziale.

• RÎlOASA EMITE…

Potrivit corespondentului BBC din Covasna, malversaţiunile Vetrei Româneşti continuă la scară europeană. Reportajul realizat recent pe această temă de ziaristul britanic intr-un sat de munte din Albania relevă că cercurile naţionaliste din România au reuşit o nouă racolare senzaţională in persoana ministrului de externe al Ungariei, dl. Jossef Antall. Conformîndu-se ordinelor transmise de centrală de la Rîioasa a organizaţiilor extremiste româneşti, dl Antall a făcut recent la Strasbourg, aserţiuni provocatoare de natură a prejudicia excelentele raporturi bilaterale dintre Budapesta şi Bucureşti, susţinînd că România trebuie să schimbe sistemul legislativ în scopul garantării drepturilor minorităţilor.
Surse UDMR apreciază – potrivit aceluiaşi corespondent – că acest amestec grosolan în treburile interne ale României ar fi fost puse la cale de iredentismul românesc pentru a justifica organizarea la Arad, în zilele următoare, a unor manifestaţii antimaghiare ,la care vor participa şi numeroşi aşa-zişi turişti din Australia. Reportajul, realizat cu obiectivitate ireproşabilă a fost titrat în limba finlandeză.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 5 octombrie 1990 pag. a 2-a ►

DREPTUL LA REPLICĂ

Peripeţiile unui întreprinzător particular din Occident

Pentru a fi mai bine înţeles sînt nevoit să abordez cronologic evenimentele ce ţin de acest subiect. Argumentele prin care dezmint informaţiile greşite din articolul dvs. din Libertatea – „Doamna directoare desfiinţează hala de carne de la Unirii 2” din 3 oct. 1990, le voi sublinia. Mă numesc Pora Liviu, ardelean braşovean absolvent al Facultaţilor de Comerţ exterior şi Drept din Bucureşti, cu practică în ambele profesiuni. În 1983 am emigrat împreună cu familia (soţia medic, trei, copii), văzind in aceasta singura şansă de a ne păstra demnitatea. N-am fost membri de partid.
Am creat o marcă şi o firmă sub tricolorul românesc în RFG, singura de altfel din lume, am creat o reţea sub acest tricolor în RFG, etichete, ambalaje corespunzătoare, iar produsele – alimentare – au prins rădăcini pe piaţă. Succesul a mai fost punctat şi de participarea la cele mai mari tîrguri de produse alimentare din lume (Anuga 1986, Koln şi ICOFA Munchen). Este relevant în acest sens comentariul Europei Libere din oct. 1987 unde se arată că un tînăr întreprinzător român, pe nume Liviu Pora pune în umbră, prin calitatea şi prezentarea produselor sale giganticele întreprinderi de comerţ exterior ale ţării.
Am trăit cu oamenii din ţară şi împreună cu cei din străinătate momentele, de bucurie şi suferinţă ale revoluţiei. În primele zile de după revoluţie (prima jum. a lunii ianuarie) am venit cu ajutor alimentar – un convoi din partea firmei – pe care le-am distribuit in zona Suceava. Ulterior am mai organizat două convoaie de ajutor în aprilie şi în august pe care le-am distribuit in zona Bacău-Vaslui. După revoluţie, prin interzicerea noului guvern a exportului de alimente, reţeaua din RFG urma să dispară. Am scris primului ministru arătînd că este păcat ca singura reţea şi singurele produse sub tricolor din Occident, din RFG să dispară, propu-nînd un schimb de produse alimentare similare în care intrau mal multe produse alimentare decît ieşeau. Mi s-a sugerat să trec la realizarea unei reţele asemănătoare şi în România.

Am găsit destul de rapid un spaţiu care mi se părea mai aproape de ideal. Spaţiul de la Carne „Unirii 2”. Spaţii mari de vinzare, multă faianţă ce uşura întreţinerea, spaţii frigorifice. Revin, arătind ca profilul firmei consta in produse alimentare şi specialităţi alimentare. Produse pe care Bucureştiul le avea odată, dar nu le mai are.
Cred că contractul de închiriere la suma de 250.000 lei lunar rentabilizează spaţiul, ICL Alimentara încheind o tranzacţie favorabilă ei.
După închirierea spaţiului, a doua mare problemă era fondul de marfă. Bănuiam că există, dar nu în cantităţile imense pe care le-am găsit, întrucît voiam să vînd în lei la preţuri accesibile pentru toţi, baza fondului trebuia să provină din surplusul ce a fost destinat mai înainta pentru export şi din creşterea de productivitate ca urmare a condiţiilor îmbunătăţite din agricultură (măsuri de stimulare ale guvernului, ajutor in nutreţuri din Occident etc.).
Libertatea, în numărul din 3 oct. face afirmaţia că urmează să cresc încasările de la circa 5 mil. lei zilnic la 20 mil, adică de cel puţin 4 ori. Pe cine deranjează dacă măresc volumul de marfă de 4 ori? Ca să nu mai vorbim de calitate, prezentare, igienă şi servire. Mai afirm că n-a fost vorba nici un moment de eliminarea cărnii ci doar de mărirea volumului, îmbunătăţirea igienii şi ambalării etc. Mărirea volumului se va face prin îmbunătăţirea echipamentului de tranşare (adus din RFG), prin mecanizarea lucrărilor de descărcare, prin inzecirea punctelor de desfacere etc. igienizarea – prin aparate speciale aduse din RFG, prin executarea de canalizări corespunzătoare. De asemenea, dorim lărgirea sortimentului, îmbunătăţirea ritmicităţii. 
Revenind la furnizori! Concluzia acestora: marfă există, chiar prea multă, dar comerţul de stat nu vrea să o preia. Abatorul din Reghin trimite carne preambalată la Halele Obor. Şoferul este trimis acasă cu înjurături, că ei nu au nevoie de marfă preambalată, că de unde mai cîştigă ei, măcelarii, dacă nu din tranşare? La Vaslui, Fabrica de Lapte se plînge că i s-a întors în luna iulie un autotren plin cu brînză de la Bucureşti, întrucît nici o alimentară n-a vrut să-i ia produsele. Şeful Fabricii de Preparate Carne de la Reghin se pling că îi este milă de ţăranii care vin cu porci supraingrăşaţi (peste 150 kg)întrucît nu îi mai poate prelua. La spaţiul pe care sint în curs de a-l amenaja, trei camioane aşteaptă, unul chiar de trei zile, pînă cînd d-nul Tănase are chef să descarce. Să se strice, pe el nu-l interesează. Se întreabă opinia publică de ce?
După ce mi-am asigurat fondul de marfă, urmaşă modernizez şi să igienizez spaţiul, să se apropie cit de cit de cerinţele unui comerţ civilizat.    
Dar blocaj. Unele ministere au dat instrucţiuni prin care se interzice ca produsele de balanţă (carne, lapte, deci şi preparatele) să fie furnizate firmelor particulare totuşi legea prevedea o modalitate ca şi acestea să fie oferite firmelor particulare dar în limita stabilită da organul teritorial comercial.
După depăşirea şi acestei oprelişti, surpriză! Iniţial bucuros, d-nul măcelar Tănase nu mai doreşte, să se privatizeze! El vrea să iasă la pensie de la stat. Consider comentariile de prisos. În acest sens, refuză echipele de muncitori trimise pentru modernizare şi igienizare.

Ce dorim noi:
Să ne lase domnul măcelar Tănase să modernizăm magazinul pentru ca pe 16 oct. să lucreze în plin. (Devizul modernizării: 1,2 mii. lei suportaţi de firma noastră).
Magazinul, pînă la finele anului, să atingă standardul din R.F.G.
Să ne lase d-nul măcelar Tănase să dublăm volumul de carne desfăcută, inclusiv preambalată, la care să mai adăugăm zilnic 30 tone preparate carne şi brînzeturi, 3 tone peşte, zilnic.
Să ne lase d-nul măcelar Tănase să-i invităm cu drag pe consumatori ca, într-o atmosferă de curăţenie, calm şi bunăvoinţă să fie serviţi.
Şi, în sfîrşit, îi rugăm pe consumatori să aibă înţelegere pentru o temporară închidere de 10 zile pentru, amenajări. Constructorul va lucra zi şi noapte, inclusiv, sîmbăta şi duminica.
Îl rugăm pe toţi să ne lase să ne apucăm de treabă! Să înceteze loviturile sub centura!
Mulţumim redacţiei „Libertatea” pentru fair play.

Cu stimă,
Liviu PORA

Ziarul Libertatea din 5 octombrie 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 5 octombrie 1990 pag. a 4-a ►

Istoria neromanţată a „României Libere”

Comisia Naţională a aprobat organizarea şi desfăşurarea activităţii unor întreprinderi mici cu titulatura de „România Liberă” (întreprinderile „România liberă” care are ca obiect de activitate „editarea ziarului România Liberă” după cum rezultă din cererea nr. 1836/12.III.1990 – obiect care a fost anulat prin haşurare şi schimbat cu „elaborarea de materiale de presă.”; Editura „România Liberă”: R.L. Informatică)deşi se putea stopa asemenea iniţiativă avînd în vedere că se ştia de existenta unui cotidian de mare tiraj „România Liberă” care a funcţionat de peste  40 ani ca ziar de stat. Cu aceeaşi uşurinţă, Primăria municipiului Bucureşti a eliberat autorizaţii de funcţionare a celor 6 întreprinderi mici prevalîndu-se de acordurile date de Comisia Naţională pentru Industria Mică şi Servicii.
În acest context deoarece salariaţii întreprinderilor înfiinţate lucrează numai pentru apariţia cotidianului „România Liberă”, s-a luat măsura asocierii, color 6 întreprinderi în Societatea „R”‘ conform prevederilor art. 35 din Decreţul-Lege nr. 54/1990. Societatea „E” are ca obiect de activitate „servirea necesităţilor de cultură şi de informare a cetăţenilor români” aşa cum rezultă din acordul nr. 001 din. 1 aprilie 1990 emis de Comisia Naţională pentru Industrie Mică si Servicii semnat de preşedintele acesteia Virgil Pascu şi Autorizaţia nr. 830/19 aprilie 1990 eliberată de Primăria municipiului Bucureşti.
Din verificările efectuate a rezultat că urmare scrisorii nr. 4545/9 iulie 1990 a Editurii PRESA LIBERA – Comisia Naţională pentru Industrie Mică şi Servicii cu adresa nr. 1571/1990 face cunoscut că în baza acordurilor date, nici cele 6 întreprinderi şi nici Societatea „R” nu au fost automate pentru editarea cotidianului „România Liberă”.
Urmare acestei comunicări, Editura PRESA LIBERĂ cu nr. 4748/17 iulie 1980 către ‘Societatea „R” a solicitat ca incepînd cu această dată ziarul „Romania Liberă” să revină la statutul său iniţial dle instituţie de stat urmînd ca toate operaţiile de editare si administrare, inclusiv cele de ordin financiar să le realizeze prin intermediul Editurii „PRESA LIBERA” solicitare la care Societatea „R” nu a dat nici un răspuns. Din notele de relaţii date de directorii adjuncţi Stoiescu Dan George şi Nicolae Gheorghe din cadrul Comisiei Naţionale pentru Privatizare rezultă situaţia de fapt menţionată mai sus.
In luna aprilie a.c.. după ce se obţinuseră autorizaţiile respective redacţia cotidianului „România Liberă” a continuat să funcţioneze ca ziar, proprietate de stat, în sensul că, aprovizionarea cu hirtie, tipărirea, difuzarea, cheltuielile redacţionale (retribuţiile personalului, cheltuielile cu deplasările în ţară si străinătate, poştă, telefon, telegraf, transporturi, corespondenţi, provincie ş.a.) s-au făcut de Editura ,,PRESA LIBERA”. Totodată veniturile realizate din vînzarea ziarului „România Liberă”, revistelor „Acasă” şi „Carusel” s-au reflectat în evidenţele Editurii „PRESA LIBERA”. 

Astfel, în luna aprilie a.c. faţă de veniturile realizate din vînzarea ziarului „România Liberă” de 24.831,5 mii lei, cheltuielile au reprezentat 10.698,6 mii Iei, deci un beneficiu de 14.132,9 mii lei. 
Redacţia celor 6 întreprinderi asociate în Societatea „R” continuă să deţină un spaţiu de 1017 m.p, (32 camere) care se află în întreţinerea întreprinderii de administrare, a clădirilor Bucureşti şi, dispune de mijloace fixe în valoare de 1.196,8 mii lei, care aparţin Editurii „PRESA LIBERA” (636,8 mii lei) şi întreprinderii de administrare a clădirilor (580 mii lei) precum şi obiecte de inventar în valoare de 68,5 mii lei pentru care pînă în prezent, nu s-au încheiat contracte de închiriere între părţi.
Mijloacele finaciare necesare desfăşurării activităţii celor 6 întreprinderi mici şi Societăţii „R” nu au fost asigurate din resurse proprii şi nici prin credite acordate de bănci deşi din cererile de înfiinţare a întreprinderilor rezultă existenţa unul capital social total de 210 mii lei, iar dintr-un act constitutiv al Societăţii „R” reieşea existenţa unor „părţi sociale” în valoare de 1,200 mii lei. 

Răspunzind unei întrebări mai vechi privind măsurile preconizate de Guvern pentru elucidarea modalităţilor de privatizare a ziarului „România Liberă”, reprezentantul executivului a precizat că în conformitate cu articolul 29 din Legea 54 pe 1990 singurul for îndreptăţit in acest sens este Tribunalul municipiului Bucureşti la sesizarea organelor interesate. Nemulţumit de răspunsul dat, domnul senator Vasile Mois vicepreşedinte al Senatului a înaintat domnului Eugen Dijmărescu un protest al grupului de senatori şi a cerut an răspuns mai concludent la o viitoare intîlnire.

Ultima oră • Ultima oră

INTERPELARE IN SENAT

In şedinţa Senatului României domnul Sever Georgescu, secretar de stat a răspuns interpelării formulate de domnul senator Kiraly Karoly cu privire la reprezentativitatea populaţiei de naţionalitate maghiară în conducerea prefecturilor. O dată cu adoptarea Legii 5/l990 şi-au încetat activitatea CPUN-urile constituite provizoriu Ia nivelul unităţilor administrativ-teritoriale pe principiul reprezentării formaţiunilor politice. Legea 5/1990 nu stipulează necesitatea acordului partidelor la numirea conducerii prefecturilor, pe care o face primul ministru. Prin urmare, principiul de constituire a acestei administraţii provizorii exclude criteriile de apartenenţă politică, etnică etc. Aceste criterii vor deveni operante numai în momentul alegerilor locale. Raportată la prevederile legale, poziţia UDMR nu poate fi susţinută. In prefecturi există persoane de origine etnică maghiară, însă ele fiu reprezintă UDMR-ul şi nici nu fac politica acestuia, fiind numite pentru a rezolva problemele locale.

În faţa acestor argumente – a precizat domnul Sever Georgescu – poziţia UDMR este cu atît mai greu de înţeles, cu cit sub aspectul originii naţionale, în judeţul Covasna prefectul, un subprefect şi 4 membri ai prefecturii sînt de origine maghiară; în judeţul Harghita, prefectul, un subprefect şi 3 membri sînt de origine maghiară, in judeţul Mureş, subprefectul este de origine maghiară; în judeţele Hunedoara, Alba, Arad, Cluj, Timiş şi altele etnicii maghiari sînt reprezentaţi cu membri în conducerea prefecturilor.

Actualitate

Contract de 86,3 milioane de dolari pentru combustibili alternativi destinați aviației și armamentului militar american

Publicat

pe

De

Pentagonul a atribuit startupului CycloKinetics un contract în valoare de 86,3 milioane de dolari pentru dezvoltarea unor surse alternative de combustibil, care ar putea propulsa aeronave militare americane, vehicule de lansare spațială și sisteme de armament.

Compania din Utah, înființată în 2009, colaborează de peste un deceniu cu Departamentul Apărării pentru a dezvolta propulsoare ce ar putea înlocui combustibilii convenționali fără modificări majore ale motoarelor sau sistemelor existente. Soluțiile sale, obținute din hidrocarburi ciclo-parafinice, ar avea un conținut energetic superior, ceea ce le-ar permite să furnizeze mai multă energie în același volum.

„Aeronavele zboară pe baza megajoulilor. Nu zboară pe baza litrilor sau kilogramelor”, a explicat directorul general al companiei, Mukund Karanjikar.

De la testare la producție la scară largă

Noul contract va finanța realizarea unui prototip de proces, menit să demonstreze cum ar putea fi extinsă producția înaintea trecerii la etapa comercială. Karanjikar a declarat că, la capacitate maximă, o singură fabrică ar putea produce anual zeci de milioane de galoane de combustibil.

Compania a atras deja capital privat, iar finanțarea viitoare ar putea proveni exclusiv din surse private sau dintr-un parteneriat public-privat.

Trei combustibili pentru avioane, rachete și sisteme de armament

CycloKinetics dezvoltă trei produse: CycloJP, un substitut pentru combustibilul de aviație; CycloRP, destinat rachetelor; și CK-10, un propulsor pentru rachete de croazieră sau alte sisteme de armament.

Potrivit lui Karanjikar, combustibilii pentru avioane și rachete ar putea extinde raza de acțiune a platformelor. El a susținut anterior că, în cazul aeronavelor, combustibilul ar putea crește autonomia cu aproximativ 30%. CycloRP ar putea, de asemenea, să permită transportarea unei mase mai mari pe orbită.

Soluțiile au fost testate cu succes pe platforme militare, a spus directorul companiei, fără a preciza despre ce sisteme este vorba. Testele ar fi demonstrat că noii propulsori pot înlocui combustibilii convenționali în instalațiile existente și pot oferi performanțe superioare.

„Întrebarea esențială este cât de repede îl putem produce și cât de repede putem produce cantități mari, astfel încât să ajungă la militarii din teren”, a declarat Karanjikar.

Promisiunea unui avantaj strategic, dar economiile rămân neclare

Generalul în retragere Tod Wolters, fost comandant al forțelor NATO din Europa și membru al consiliului de administrație al companiei, consideră că produsele CycloKinetics ar putea oferi un avantaj strategic clar, în special prin extinderea razei de acțiune.

Economiile potențiale sunt încă greu de estimat, a spus Wolters, însă combustibilii ar arde mai curat și ar putea reduce uzura motoarelor. El a adăugat că tehnologia ar putea contribui la protejarea vieților în zonele de conflict și ar putea susține prosperitatea economică globală, dacă producția se va dovedi mai ieftină decât soluțiile folosite în prezent.

O miză care depășește sectorul militar

CycloKinetics vizează și piața aviației civile. Karanjikar estimează că cererea de combustibil pentru aeronave va continua să crească, în timp ce oferta convențională de petrol ar putea să nu țină pasul.

„Țițeiul nu va putea răspunde semnalelor cererii, în special în aviație”, a afirmat el, susținând că sunt necesare noi surse de combustibil.

În opinia sa, transportul aerian a devenit parte integrantă a vieții cotidiene, iar reziliența acestui sector trebuie asigurată atât pentru nevoile militare, cât și pentru cele civile.

Citeste in continuare

Actualitate

8 probleme care pot apărea la o terasă circulabilă nehidroizolată

Publicat

pe

De

Gresia de exterior nu etanșează o terasă. Rosturile absorb apă, ciclurile de îngheț-dezgheț lărgesc fisurile, iar apa ajunge treptat în șapă și în placa de beton. O terasă fără un sistem complet de hidroizolație acumulează probleme pe care le observi târziu – de obicei după ce degradarea s-a extins în mai multe straturi. Iată ce probleme pot apărea la o terasă circulabilă care nu a fost hidroizolată corespunzător sau a cărei hidroizolație lipsește!

1. Infiltrații în încăperile de sub terasă

Pata care apare pe tavanul de dedesubt semnalează că apa a trecut deja prin finisaj, adeziv și șapă. Dimensiunea petei nu reflectă zona reală afectată – apa circulă lateral prin stratificație și poate ieși la suprafață la câțiva metri de locul în care a intrat.

Cele mai vulnerabile zone sunt racordurile cu peretele, zona pragului, perimetrul sifoanelor și punctele de fixare ale balustradei. Dacă repari exact zona de deasupra petei fără să identifici traseul real al apei, infiltrația va reapărea.

Semne de urmărit

  • pete gălbui sau cenușii pe tavan, care se accentuează după ploaie;
  • vopsea umflată sau tencuială care sună a gol;
  • eflorescențe albe la baza pereților;
  • miros persistent de umezeală în camera de dedesubt.

2. Desprinderea gresiei și degradarea rosturilor

Apa acumulată sub placare dizolvă treptat adezivul. Placa se mișcă, rostul crapă, intră mai multă apă – și procesul se repetă. Înghețul accelerează totul: apa îngheață sub gresie, crește în volum și desprinde plăcile de la colțuri sau le ridică complet.

Testul sunetului ajută la o primă evaluare: lovește ușor plăcile cu mânerul unei șurubelnițe. Sunetul cavernos indică zone cu aderență slabă. Dacă problema este extinsă, rostuirea sau înlocuirea punctuală a plăcilor nu rezolvă cauza.

3. Fisurarea șapei și a plăcii de beton

Șapa și betonul au pori prin care apa migrează. Iarna, apa din pori îngheață și mărește fisurile existente. Fisurile fine se pot întinde rapid sub placare, mai ales în jurul sifoanelor, la colțuri și în zona racordului cu parapetul – puncte unde suportul se mișcă diferit față de restul terasei.

Nu toate fisurile sunt la fel de grave. Cele în rețea, apărute din contracția la uscare, se tratează înainte de aplicarea hidroizolației. Fisurile drepte, continue, care cresc de la un sezon la altul, necesită evaluare specializată – nu o acoperire rapidă cu chit sau silicon.

4. Corodarea armăturii

Dacă apa ajunge la armătura din beton, problema depășește nivelul finisajelor. Oțelul corodează, iar rugina ocupă un volum mai mare decât metalul inițial – împinge betonul din interior și produce fisuri longitudinale sau desprinderi pe intradosul plăcii.

Primele semne apar pe tavanul de sub terasă: dungi ruginii, fisuri paralele, bucăți de beton exfoliate. Într-un stadiu avansat, armătura devine vizibilă. O reparație corectă presupune îndepărtarea betonului degradat, tratarea oțelului și refacerea secțiunii cu mortare compatibile – nu aplicarea de glet sau vopsea peste pete.

Dacă terasa ta prezintă infiltrații repetate, gresie desprinsă sau semne de degradare a plăcii, poți lua în calcul serviciile de hidroizolație terase circulabile de la HBS și stabili ce intervenție se potrivește situației tale.

5. Mucegai, igrasie și miros de umezeală

O terasă care permite infiltrarea apei răcește placa de beton. Tavanul de dedesubt devine mai rece decât restul încăperii și atrage condensul, mai ales iarna. Infiltrația și condensul se combină: umezeala din exterior reduce performanța termoizolației, iar camera acumulează mai multă umiditate decât ventilația poate gestiona.

Mucegaiul apare în colțuri, la baza pereților sau în dreptul petelor existente și revine indiferent de câte ori este curățat, atât timp cât sursa de apă nu este oprită. Ordinea corectă a intervenției: identifici sursa, repari sistemul exterior, lași suportul să se usece, tratezi suprafețele interioare.

Semne de urmărit

  • pete negre, verzui sau cenușii în colțurile tavanului;
  • miros persistent de umezeală, mai ales dimineața sau după perioade ploioase;
  • vopsea care face bășici sau se desprinde fără să fi existat o vărsare;
  • aer umed în cameră, chiar și cu fereastra deschisă.

6. Degradarea termoizolației și punți termice

Termoizolația umedă nu mai funcționează cum a fost proiectată. Apa înlocuiește aerul din pori, transferul termic crește și camera pierde căldură mai repede iarna – ori se încălzește mai rapid vara. Efectul îl simți la factură și la confortul termic.

Punctele critice sunt racordurile cu peretele exterior, parapetele, pragurile și trecerile de instalații – zone unde termoizolația se întrerupe sau se subțiază. Aceleași zone sunt, de regulă, și cele mai expuse infiltrațiilor. O evaluare corectă le analizează simultan.

Efectul se vede în timp la factură: dacă o cameră se încălzește mai greu decât celelalte deși sistemul de încălzire funcționează normal, sau dacă tavanul rămâne rece chiar și pe timp de iarnă cu căldura pornită, merită verificat dacă termoizolația nu a absorbit umezeală din straturile superioare.

7. Băltiri și evacuare lentă

Apa trebuie să părăsească terasa rapid după ploaie. Dacă rămâne ore sau zile la suprafață, pune presiune constantă pe fiecare rost și fisură. Chiar și un sistem hidroizolant bun cedează mai repede dacă stă permanent sub apă stagnantă.

Panta nu se corectează prin aplicarea mai groasă a adezivului – se formează în stratul suport. Sifonul trebuie să fie în punctul cel mai jos al suprafeței și curățat periodic. Frunzele, pământul din jardiniere și depunerile de praf îl pot bloca complet, mai ales toamna.

De verificat periodic

  • apa se scurge uniform spre sifon sau rămâne în colțuri;
  • grila sifonului este curată și stabilă;
  • nu există băltiri lângă prag sau la baza parapetului;
  • burlanele și jgheaburile conectate la terasă sunt degajate.

8. Risc de alunecare și deteriorarea finisajelor

Apa stagnantă, mușchiul și algele reduc aderența suprafeței. Iarna, aceeași apă îngheață și transformă terasa într-o suprafață periculoasă, mai ales pentru copii și persoane vârstnice. Plăcile antiderapante pierd din eficiență dacă sunt acoperite de depuneri sau de un strat subțire de gheață.

Fixările balustradelor, ale copertinelor și ale mobilierului fix sunt puncte frecvent neglijate. Dacă au fost montate prin perforarea placării fără etanșare corectă, fiecare diblu devine o cale de acces pentru apă. Siliconul aplicat superficial la exterior cedează după câțiva ani și nu înlocuiește un detaliu tehnic de etanșare realizat corect.

Pentru terasele cu trafic frecvent – din clădiri de birouri, pensiuni sau spații comerciale – verificarea stării finisajelor înainte de sezonul rece este o măsură de siguranță elementară. O placă mobilă sau o zonă cu gheață poate produce accidente evitabile, iar remedierea rapidă costă semnificativ mai puțin decât înlocuirea unui sistem deteriorat pe suprafețe mari.

Pașii următori

Problemele de mai sus apar treptat și devin costisitoare tocmai pentru că sunt ignorate în fazele incipiente. O inspecție vizuală de două ori pe an – toamna, înainte de primul îngheț, și primăvara, după sezonul rece – ajută la depistarea semnelor înainte ca degradarea să avanseze în structură. Curăță sifonul, verifică starea rosturilor și urmărește dacă apar zone noi cu aderență slabă.

Dacă observi infiltrații, plăci desprinse, băltiri frecvente sau semne de umezeală în interior, o evaluare tehnică la fața locului poate stabili starea reală a suportului și soluția potrivită – înainte ca o problemă reparabilă să

Citeste in continuare

Actualitate

Casa Albă îl propune pe Christopher LaNeve la conducerea Statului Major al Armatei SUA

Publicat

pe

De

Generalul, care a ocupat temporar atât funcția de viceșef, cât și pe cea de șef al Statului Major, este nominalizat oficial pentru conducerea armatei. Pentru postul de viceșef a fost propus generalul-locotenent Marcus Evans.

Casa Albă l-a nominalizat oficial pe generalul Christopher LaNeve pentru funcția de șef al Statului Major al Armatei SUA, potrivit unei notificări transmise recent Congresului. LaNeve conduce de facto armata de mai multe luni, după ce a exercitat atât atribuțiile de viceșef, cât și pe cele de șef interimar.

Președintele Donald Trump l-a nominalizat, de asemenea, pe generalul-locotenent Marcus Evans pentru funcția de viceșef al Statului Major, în locul lui LaNeve.

LaNeve a preluat conducerea după plecarea lui Randy George

LaNeve a devenit principalul lider militar al armatei după ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a înlăturat în aprilie pe fostul șef al Statului Major, generalul Randy George. LaNeve, care a comandat anterior Divizia 82 Aeropurtată, a preluat funcția după retragerea generalului James Mingus, viceșeful de atunci, cu doi ani înainte de termenul așteptat.

Înainte de a ajunge în actuala poziție, LaNeve a fost consilier militar al lui Hegseth. Deși a deținut până acum funcția de șef doar cu titlu interimar, el a inițiat deja schimbări importante în cadrul armatei.

Schimbări de doctrină și restructurări

Printre măsurile asociate conducerii sale se numără publicarea îndrumarului „How the Army Fights”, privind modul în care armata se pregătește pentru conflicte, înființarea unei funcții de conducere pentru achiziții în domeniul sistemelor autonome și transformarea Comandamentului pentru Viitor și Concepte în Comandamentul pentru Viitor și Sisteme Autonome al Armatei.

Nominalizarea vine într-un moment delicat pentru calendarul politic. Congresul, controlat de republicani, se apropie de încheierea perioadei sale de lucru programate pentru luna ianuarie. Dacă procedura de confirmare se prelungește până la instalarea noului Congres, parcursul lui LaNeve ar putea deveni mai complicat. Situația pune presiune asupra actualilor legislatori pentru a acționa înainte de încheierea sesiunii.

LaNeve a declarat că servește în armata americană de 36 de ani și că este în prezent viceșef al Statului Major. El și-a exprimat recunoștința pentru încrederea acordată prin nominalizare și a spus că, dacă va fi confirmat, dorește să continue să îi servească pe militari, familiile acestora și țara.

Evans aduce experiență în Pacific și operațiuni speciale

Marcus Evans a ocupat cel mai recent funcția de asistent special al comandantului Comandamentului Armatei SUA din Pacific. Anterior, a comandat Divizia 25 Infanterie și a fost șef de stat major la Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA. De-a lungul carierei, a participat la operațiuni de luptă în Afganistan și Irak.

Armata nu are, în prezent, o conducere permanentă confirmată nici la nivel militar, nici la nivel civil. Dan Driscoll a demisionat din funcția de secretar al Armatei în septembrie, iar Adam Telle ocupă postul cu titlu interimar. Casa Albă nu a anunțat încă o nominalizare pentru succesiunea sa.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!

Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc...

Exclusiv3 ore ago

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum...

Exclusiv3 ore ago

Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională

La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea...

Exclusiv3 ore ago

Cosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției

UN NOU SECRETAR DE STAT LA JUSTIȚIE ȘI O VOCE PUTERNICĂ DIN SISTEM Numirea avocatului Lavrin Covaci în funcția de...

Exclusivo zi ago

Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!

Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul...

Exclusivo zi ago

Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu

În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu...

Exclusivo zi ago

Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!

Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați...

Exclusivo zi ago

Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)

Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de...

Exclusiv3 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv3 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv3 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Exclusiv4 zile ago

„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!

Dacă cineva mai avea vreo îndoială că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova „școala de croitorie penală” a fostului...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie

Somn ușor, instituții! D.G.A. și D.G.I.P.I. Prahova, în comă profundă IPJ Prahova revine în „lumina reflectoarelor” ca un serial prost,...

Exclusiv4 zile ago

Avocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)

Avocatul din Cătina: de la pistolul din șanț la toga din barou. Fabrica de bani, flotanți și bolnavi „pe 4...

Exclusiv4 zile ago

MAI, ministerul „Mulgeți Armata Internă”: cum fură veteranii la diurnă după ce i-a trimis la moarte pe datorie

Veteranii, jefuiți la întoarcere: după front, urmează țeapa de la stat MAI nu se dezminte: după ce și-a trimis oamenii...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv