Actualitate
Raport OECD: Țările cu clase de dimensiuni mai mici ar putea respecta mai usor noile restricții privind distanțarea socială/ În România, numărul profesorilor care încurajează elevii să folosească tehnologiile digitale s-a dublat
Într-un raport dezvăluit marți, OECD subliniază ca tarile au folosit o varietate de resurse pentru a sprijini învățarea elevilor, prin colaborarea cu servicii private in vederea oferirii gratuite a unei multitudine de conținut educațional sau orgaizarea cursurilor virtuale. In vreme ce 30% dintre elevii din Franta si Italia se lovesc de o inadecvare a tehnologiei digitale, media occidentală a profesorilor de a-și încurajara elevii să folosească tehnologiile informației este de 53%. In Romania, numărul profesorilor care încurajează elevii să folosească tehnologiile digitale s-a dublat, in ultimii cinci ani.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică publică marți, 8 septembrie, raportul său anual „Educație dintr-o privire”, dedicat în special gestionării crizei coronavirusului de către fiecare stat dintre sistemele școlare.
Țările au folosit o varietate de resurse pentru a sprijini învățarea elevilor în timp ce nu au putut veni la școală, inclusiv pachete de instruire (manuale, foi de lucru și tipărituri), educație radio, televiziune educațională și resurse de instruire online. Țările au folosit de obicei mai multe instrumente pentru a ajunge la cea mai mare proporție posibilă de studenți. În OCDE și în țările partenere, platformele online au fost cel mai popular instrument utilizat în timpul închiderii școlilor.
Instrumente diverse pentru a ajunge la cea mai mare proporție posibilă de studenți
De exemplu, Estonia a colaborat cu servicii private pentru a oferi gratuit o multitudine de conținut educațional elevilor în timpul închiderii școlii. În Franța, programul de învățare la distanță deja existent „Ma classe à la maison ”(Cursurile mele acasă) au devenit disponibile pentru toți elevii din școlile primare și secundare. În Grecia, profesorii au organizat cursuri virtuale în timp real, împreună cu alte instrumente de învățare online.
În timpul pandemiei, învățarea la distanță a devenit o linie de salvare pentru educație, dar oportunitățile pe care le oferă tehnologiile digitale depășesc cu mult o soluție în timpul unei crize.
30% dintre elevii din Franta si Italia se lovesc de o inadecvare a tehnologiei digitale
Criza COVID-19 a izbucnit într-un moment în care majoritatea sistemelor de învățământ acoperite de runda OCDE din 2018 a Programului de evaluare internațională a studenților (PISA) nu erau pregătite pentru lumea oportunităților de învățare digitalizata digitală.
Un sfert dintre directorii de școli din OCDE au spus că lipsa sau inadecvarea tehnologiei digitale împiedică învățarea destul de mult sau foarte mult, cifră care variază de la 2% în Singapore la 30% în Franța și Italia.
Media occidentală a profesorilor de a-și încurajara elevii să folosească tehnologiile informației este de 53%
Potrivit sondajului internațional OCDE privind predarea și învățarea (TALIS) din 2018, doar 53% dintre profesori își încurajează în medie elevii să folosească frecvent sau întotdeauna tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pentru proiecte sau lucrări la clasă. Cu toate acestea, în Danemarca și Noua Zeelandă, ponderea ajunge la 80% sau mai mult, iar în Finlanda, Israel sau România aceste cifre s-au dublat in ultimii cinci ani.
Potrivit PISA 2015, achiziționarea de competențe de bază și digitale era încă problematică. PISA 2015 arata că aproximativ 40% dintre tinerii români de 15 ani nu aveau competențe de bază în lectură, matematică sau științe
(OCDE, 2016). Implementarea noului curriculum școlar continuă alături de recalificarea
profesori. Cu toate acestea, abordările individualizate pentru studenți rămâneau insuficient dezvoltate.
procentul de tineri (cu vârste cuprinse între 16-19 ani) care își evaluează abilitățile digitale ca elementare de bază sau peste elemente de bază este sub media UE (52% față de 83% în 2017). Erau mult mai puține
școli echipate digital și conectate din România decât media UE.
Dimensiunea clasei, un parametru critic pentru redeschiderea școlilor
Distanțarea socială s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. În contextul școlii, aceasta înseamnă reducerea contactului între grupurile de copii și menținerea unei distanțe de siguranță de 1-2 metri între elevi și personal. În unele țări, distanța de siguranță depinde de nivelul de izolare a virusului atins. Pentru, de exemplu, școlile din zonele mai puțin afectate din Japonia (nivelul 1) trebuie să mențină o distanță de 1 metru, în timp ce cele din cele mai afectate (nivelurile 2 sau 3) trebuie să mențină o distanță de 1-2 metri.
Unele tari au specificat numărul maxim de elevi permis în clasă la un moment dat. De exemplu, Franța și Regatul Unit au recomandat o limită de 15 elevi la clasele primare, cu condiția menținerii distanțelor de siguranță.
Țările cu clase de dimensiuni mai mici ar putea fi mai ușor să respecte noile restricții privind distanțarea socială, cu condiția să aibă spațiul pentru a găzdui în siguranță numărul de studenți. Deși Franța și Regatul Unit recomandă aceeași limită a numărului de copii pe clasă primară, instituțiile publice din Franța au clasele de 23 de elevi în medie, mai mici decât Regatul Unit, unde media este de 27 de elevi pe clasă. Cu mai mult de 30 de elevi pe clasă în nivelul secundar inferior, țări precum Chile, Columbia și Japonia se pot confrunta cu mai multe dificultăți în reorganizarea orelor în grupuri mai mici de studenți pentru a menține o distanță sigură
Actualitate
Parteneriatul strategic cu sectorul privat în domeniul cibernetic: O nouă strategie pentru a contracara dominația Chinei
O prevedere recentă inclusă în proiectul legii politicii de apărare a Senatului SUA propune o colaborare fără precedent între guvern și hackerii civili. Această inițiativă este văzută de experți și foști oficiali militari ca o metodă esențială pentru a echilibra balanța puterii în fața rezervei mult mai vaste de operatori cibernetici ai Chinei. Programul pilot vizează evaluarea fezabilității utilizării contractorilor civili, care ar folosi propria infrastructură pentru a obține acces în sistemele țintă, rămânând însă sub direcția operațională și autoritatea US Cyber Command.
Echilibrarea forțelor în spațiul digital: Soluții pentru deficitul de personal
Unul dintre principalele argumente pentru adoptarea acestei măsuri este avantajul numeric zdrobitor al Chinei, estimat la un raport de 10 la 1 față de personalul cibernetic al SUA. În timp ce operatorii militari sunt o resursă limitată, atragerea sectorului privat ar putea extinde considerabil capacitatea de reacție. Spre deosebire de conflictele fizice, operațiunile cibernetice necesită un timp îndelungat pentru obținerea și menținerea accesului în rețelele inamice—proces care poate dura luni sau chiar ani. Prin delegarea acestor sarcini de monitorizare și menținere a accesului către civili, personalul militar ar fi eliberat pentru a se concentra pe „măiestria” războiului cibernetic și pe execuția efectelor ofensive.
Provocări juridice și riscuri de escaladare: Granița fină dintre acces și atac
Deși propunerea se limitează la obținerea accesului și nu permite contractorilor să execute „efecte” (distrugerea sau manipularea sistemelor), măsura nu este lipsită de controverse. Unii experți avertizează că implicarea civililor ar putea atrage represalii asupra infrastructurii civile naționale și ar putea încălca normele internaționale. Simpla pătrundere într-o rețea străină, chiar și fără a cauza daune imediate, poate fi interpretată de alte state ca un act ostil. Mai mult, utilizarea infrastructurii proprii de către companii ar putea transforma aceste entități private în ținte militare legitime în cazul unui conflict deschis.
Inovația privată ca motor al apărării: Viteză de reacție fără bariere birocratice
Dincolo de numărul de oameni, parteneriatul cu sectorul privat promite o accelerare a inovației. Utilizarea instrumentelor și a infrastructurii proprii le permite contractorilor să acționeze la „viteza relevanței”, evitând procesele lungi și anevoioase de achiziții publice și cerințe tehnice guvernamentale. Această abordare valorifică unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale SUA: capacitatea de soluționare inovatoare a companiilor americane. Dacă acest model va avea succes, el ar putea reprezenta trecerea de la simple parteneriate la o colaborare de tip „coechipier”, esențială pentru menținerea securității naționale într-un domeniu digital tot mai disputat.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 11 oreGândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Exclusivacum 4 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Exclusivacum o ziNu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum
-
Exclusivacum o ziRepublica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor
-
Exclusivacum o ziRepublica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX



