Connect with us

Administratie

S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?

Publicat

pe

Lovitura de teatru a acordului germano-sovietic. Socotesc situaţia foarte gravă. S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?”, consemna Armand Călinescu în jurnalul său personal, la 22 august 1939. Vizita ministrului de Externe al Reichului, Joachim von Ribbentrop, la Moscova şi semnarea Tratatului de neagresiune germano-sovietic (Pactul Molotov-Ribbentrop), datat 23 august 1939, a provocat stupoare în întreaga lume, chiar dacă Protocolul adiţional secret, care îl însoţea şi prin care cele două părţi îşi delimitau „sferele de interese” în Finlanda, ţările baltice, Polonia şi România rămânea necunoscut, dar existenţa sa era presupusă.

Articolul 3 al Protocolului adiţional secret avea o formulă voit ambiguă pentru a da satisfacţie ambilor semnatari, grăbiţi să ajungă la un acord, într-un moment când atenţia lor era îndreptată, cu precădere, asupra spaţiului central-european: „În privinţa sud-estului Europei, din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germană declară totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni”. Menţionarea Basarabiei dar folosirea pluralului („aceste regiuni”) făcea amintitul articol al Protocolului adiţional secret susceptibil de două interpretări. Cea dintâi se limita strict la Basarabia: Reichul este de acord cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Cea de-a doua interpretare viza un spaţiu mai larg: Reichul este dezinteresat politic de Europa de Sud-Est, dar are acolo interese economice, care trebuie avute în vedere de URSS, în cazul altor anexiuni.

La 23 iunie 1940, V. M. Molotov l-a informat pe ambasadorul german la Moscova, contele von der Schulenburg, că URSS va cere României cedarea Basarabiei şi Bucovinei (întregii Bucovine!) şi va utiliza forţa, în cazul în care revedicările ei teritoriale nu vor fi satisfăcute. Dacă Stalin părea să se plaseze pe poziţia celei de-a două interpretări a articolului 3 prin revendicarea Bucovinei, nenominalizată în text, dar putând fi inclusă în „aceste regiuni”, adică sud-estul Europei, Hitler, care dădea articolului amintit prima interpretare, a văzut în revendicarea Bucovinei o încălcare a Pactului Molotov-Ribbentrop, un indiciu că Stalin voia să depăşească „sfera de interese” ce-i fusese recunoscută.

Iritarea lui Hitler, vizibilă în răspunsul german dat Moscovei (Basarabia poate fi anexată, Bucovina este „ceva nou”, nediscutat anterior) l-a determinat pe Stalin să restrângă revendicarea la partea de nord a Bucovinei şi să ceară, prin nota ultimativă adresată României la 26 iunie 1940, Basarabia şi nordul Bucovinei (la 29 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, care făcea parte din jud. Dorohoi, adică din Vechiul Regat).

Astăzi, când documentele germane şi sovietice din anii 1939-1940 sunt cunoscute, se constată că, în decizia lui Hitler de a ataca Uniunea Sovietică în primăvara anului 1941 (pregătirile de război trebuia încheiate până la 15 mai 1941), revendicarea Bucovinei – fie şi numai a părţii ei de nord – a cântărit foarte greu. Nu pentru că ea ar fi avut o însemnătate strategică sau economică pentru Germania (exista acolo o minoritate germană, strămutată în Reich, după anexarea Bucovinei de către URSS), ci pentru că Hitler a perceput revendicarea Bucovinei drept ieşirea Uniunii Sovietice din cadrul teritorial fixat în timpul celor două vizite ale lui Ribbentrop la Moscova, în august-septembrie 1939. Pentru a semnala lui Stalin interesul excepţional al Germaniei faţă de România – ca furnizoare de petrol şi cereale – Germania, secondată de Italia, a garantat, după Dictatul de la Viena (30 august 1940), frontierele României (se convenise deja cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, care avea să fie consacrată prin Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940). Garanţia germano-italiană, acordată fără consultarea prealabilă a Moscovei, a provocat, la rândul ei, iritarea lui Stalin, care a înţeles că ea era îndreptată împotriva URSS (Molotov i-a comunicat lui Schulenburg, imediat după acordarea garanţiei, că ţara sa renunţase numai temporar la sudul Bucovinei şi a cerut lui Hitler, în timpul vizitei sale la Berlin, în noiembrie 1940, să retragă garanţia acordată României, dar Führerul a refuzat).

În 1939-1941, România s-a aflat prinsă între Germania lui Hitler şi Rusia lui Stalin. Marea Britanie şi Franţa, care îi dăduseră şi ele o garanţie, la 13 aprilie 1939 (dar nu a frontierelor, ci doar a independenţei), nu-i puteau fi de nici un ajutor: Franţa, înfrântă la 22 iunie 1940, iar Anglia ameninţată de invazia germană. România a renunţat la garanţia anglo-franceză, în speranţa că va îmbuna Germania, interesată vital în livrările de petrol din România, fără de care tandemul tanc-avion al Wehrmachtului nu putea da randamentul maxim în războiul fulger. Petrolul, care-i preocupa până la obsesie pe germani, a fost scutul protector al României în faţa expansionismului sovietic în anii 1940-1941.

În faţa ameninţării sovietice, România a căutat protecţia în cooperarea politică, economică şi militară cu Germania. Ion Antonescu a crezut că, pe această cale, putea reface România Mare, dispărută în 1940. Preţul era participarea la războiul din Est. A fi rămas pe Nistru era o imposibilitate politică şi strategică: lupta continuă până când adversarul este înfrânt, cere pace sau este anihilat. Aşa cum armata română nu s-a oprit, în octombrie 1944, la frontiera de vest, ci a luptat în Ungaria, Cehoslovacia şi chiar în  Austria, aşa cum România a trimis trupe în Irak şi Afghanistan, tot astfel, în 1941, interesul de stat a cerut ca soldaţii români să ajungă, un an mai târziu, la Stalingrad şi în Caucaz.

După bătălia de la Kursk (5 iulie-23 august 1943), devenise evident că Germania nu mai putea câştiga războiul din Est. Separarea de Reich era acum imperios necesară pentru România. Cu excepţia extremei drepte (legionarii), întreg spectrul politic din ţară, inclusiv mareşalul Ion Antonescu, se pronunţa pentru desprinderea de Reich, dar modalităţile de realizare erau văzute diferit. Mareşalul nu concepea ruptura fără discuţii prealabile cu Hitler, ceea ce, evident, ar fi făcut ca Antonescu însuşi să fie înlăturat, aşa cum avea să se întâmple cu Horthy, la 15 octombrie 1944, când a anunţat intenţia sa de a încheia armistiţiu.

23 august 1944 a fost o necesitate tragică. Interesul naţional primează – oricât ar fi de dureros sau de… cinic! – asupra considerentelor de loialitate în alianţă (de precizat că România nu a avut un tratat bilateral de alianţă cu Germania, fapt declarat în două rânduri de Antonescu germanilor, dar „frăţia de arme româno-germană” a existat în 1941-1944!). Actul de la 23 august 1944 a evitat transformarea României într-un câmp de bătălie între Armata Roşie şi Wehrmacht şi a destrămat întregul sistem militar german din Europa de Sud-Est, precipitând astfel prăbuşirea celui de-al treilea Reich.

Nu actul de la 23 august 1944 a fost cauza instaurării regimului comunist în România; cu sau fără el, Armata Roşie ar fi sfârşit prin a ocupa ţara noastră, întrucât nici trupele germane, nici cele române nu mai erau capabile de o rezistenţă îndelungată (poate doar pe linia Carpaţilor, dacă, evident, ar fi continuat cooperarea şi ar fi menţinut-o, zăvorând trecătorile). Ocupaţia sovietică şi acordul anglo-americanilor ca URSS să deţină, după război, o sferă de influenţă în Europa de Est (definirea ei era însă deosebită la Moscova, Londra şi Washington) au fost factorii decisivi ai comunizării/sovietizării României. De reţinut că, la 9 octombrie 1944, Churchill a fixat cu mâna lui în infamul acord de procentaj, încheiat cu Stalin, influenţa sovietică în România la 90%. Între 23 august 1944 şi 6 martie 1945 este un raport de succesiune, nu de cauzalitate.

Atât de diferite în conţinutul lor, 23 august 1939 şi 23 august 1944, rămân două date întunecate în istoria României. (acad. Florin Constantiniu).

 

Administratie

„Drumul lui Bachus” pune Tătaru pe harta adrenalinei: Eveniment de amploare pregătit pentru data de 22

Publicat

pe

De

Comuna Tătaru devine epicentrul distracției în aer liber, unde sportul pe două roți se întâlnește cu tradiția viticolă a județului Prahova. Administratorul public al județului, Emil Drăgănescu, a lansat o invitație enigmatică, promițând o experiență memorabilă pentru cei care vor alege să fie prezenți la evenimentul ce se anunță a fi „ceva special”.

Mister și adrenalină: Emil Drăgănescu promite o zi de neuitat la Tătaru

Atmosfera se încinge în rândul pasionaților de mișcare și natură. Printr-o postare succintă, dar plină de încredere, administratorul public al județului Prahova, Emil Drăgănescu, a ridicat ștacheta așteptărilor pentru evenimentul programat pe data de 22. „Vă spun doar atât: Dacă veniți pe 22 la Tătaru, nu o să vă pară rău!”, a declarat oficialul, citat de sursele noastre, lăsând detaliile complete pentru începutul săptămânii viitoare.

Această strategie de promovare vizează atragerea unui public numeros către „Drumul lui Bachus MTB”, un concept care îmbină spiritul competitiv al ciclismului cu farmecul peisajelor prahovene.

MTB, camping și foc de tabără: Ingredientele unei escapade perfecte în „Ținutul Vinului”

Dincolo de competiția pe două roți, evenimentul organizat de Primăria Comunei Tătaru, Consiliul Județean Prahova și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Ținutul Vinului” promite o experiență completă pentru întreaga familie. Posterul oficial al evenimentului „Drumul lui Bachus” dezvăluie câteva dintre „ponturile” care vor face deliciul participanților:

  • O experiență pe două roți: Trasee de MTB prin podgorii;
  • Spirit de aventură: O noapte la cort sub cerul liber;
  • Atmosferă de sărbătoare: Muzică live și un foc de tabără spectaculos;
  • Activități pentru toți: Program diversificat pentru familii și numeroase alte surprize.

Numărătoarea inversă a început: Anunțul oficial, așteptat luni

Deși detaliile tehnice și programul complet sunt încă sub pecetea misterului, organizatorii au confirmat că ziua de luni va aduce toate răspunsurile necesare. Mesajul transmis de Emil Drăgănescu și de autoritățile locale este unul clar: „Rămâi aproape!”.

Evenimentul pare să facă parte dintr-o strategie mai amplă de promovare a turismului activ în Prahova, valorificând resursele naturale și tradițiile viticole ale zonei într-un format modern și atractiv pentru tineri și familii deopotrivă. Toate privirile sunt acum ațintite spre ziua de luni pentru marea dezvăluire.

Citeste in continuare

Administratie

Final de calvar între Câmpina și DN1: Legătura vitală a fost redeschisă înainte de termen după o mobilizare record

Publicat

pe

De

După luni de izolare și soluții de compromis care au testat nervii șoferilor, accesul dintre municipiul Câmpina și Drumul Național 1 a fost redat circulației. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, care a subliniat că această investiție pune capăt unei lungi perioade de „cârpeli” tehnice pe un teren extrem de instabil.

De la dezastru la soluții de durată: Adio, cârpeli de moment!

Situația critică a început în luna ianuarie, când drumul s-a surpat, forțând autoritățile să oprească complet traficul. Potrivit declarațiilor făcute de Virgiliu Daniel Nanu pe paginile sale oficiale, zona fusese tratată ani la rând cu intervenții superficiale, care nu au rezolvat cauza reală a problemelor.

„Nu a fost o simplă asfaltare,” a punctat șeful administrației județene, explicând că lucrările au vizat un sector de aproximativ 150 de metri unde terenul instabil a necesitat o consolidare în profunzime. Proiectul a presupus refacerea completă a terasamentului și reconstruirea carosabilului, la care s-au adăugat sisteme moderne de colectare și evacuare a apelor pluviale, menite să prevină noi eroziuni.

Pariul pe bugetul propriu: Proiectul care nu a mai putut aștepta „mila” Guvernului

Drumul spre normalitate nu a fost lipsit de obstacole financiare. Sursa citată menționează că, după ce solicitarea de finanțare din fondul de urgență a fost respinsă, Consiliul Județean Prahova a luat decizia de a prelua integral costurile intervenției din bugetul propriu.

Decizia a fost dictată de urgența situației, președintele CJ Prahova subliniind că locuitorii din Câmpina nu mai puteau suporta amânările. „Am cerut ca lucrările să avanseze într-un ritm susținut,” a declarat Nanu, arătând că presiunea pusă pe constructori și proiectanți a dat roadele așteptate.

Promisiune onorată: Traficul a fost reluat cu două săptămâni mai devreme

Deși estimările inițiale indicau finalul lucrărilor pentru începutul lunii august, mobilizarea echipelor de specialiști a permis devansarea calendarului. Astăzi, 17 iulie, drumul a fost deschis oficial, fără nicio restricție de tonaj sau viteză.

Virgiliu Daniel Nanu a ținut să mulțumească public tuturor celor implicați – de la muncitorii din prima linie la proiectanții care au găsit soluțiile tehnice pentru terenul dificil. „Am spus că vom reda rapid și în siguranță legătura Câmpinei cu DN1. Ne-am ținut de cuvânt,” a conchis acesta, marcând astfel finalizarea uneia dintre cele mai dificile lucrări rutiere realizate recent în județul Prahova.

Citeste in continuare

Administratie

Recunoaștere la cel mai înalt nivel: Polițiștii români premiați de Cătălin Predoiu la 164 de ani de istorie a Ministerului Afacerilor Interne

Publicat

pe

De

Într-un cadru solemn, marcând 164 de ani de existență a Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), excelența și devotamentul în serviciul public au fost celebrate prin premierea celor mai performanți angajați ai structurilor de ordine publică. Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu, a conferit înalte distincții polițiștilor care s-au remarcat prin acte de eroism, salvarea de vieți omenești și succese răsunătoare în combaterea criminalității organizate.

Eroism și profesionalism sub emblema datoriei: De la vieți salvate la capturi record de droguri

Conform informațiilor furnizate de Poliția Română, Emblema de Onoare a M.A.I. a fost acordată unui număr impresionant de ofițeri și agenți care au demonstrat un curaj deosebit în misiuni critice. Printre premiați se numără echipa I.P.J. Neamț, responsabilă pentru descoperirea unei culturi vaste de canabis în Dragomirești, și polițiștii din I.P.J. Teleorman, a căror contribuție a fost decisivă în localizarea și capturarea unui fugar internațional aflat pe lista „Most Wanted”.

Distincțiile au vizat și intervenții de salvare care au făcut diferența între viață și moarte. Au fost onorați polițiști din cadrul D.G.P.M.B., I.P.J. Bacău, I.P.J. Vâlcea, I.P.J. Neamț, I.P.J. Buzău și I.P.J. Timiș, aceștia intervenind prompt pentru a salva cetățeni din situații limită, precum amenințări cu violență, pericole iminente pentru copii sau tentative de înec. Totodată, structurile D.O.P. și D.I.C.E. au fost recunoscute pentru loviturile aplicate criminalității economice, silvice și evaziunii fiscale.

Distincții pentru structurile de elită și misiuni internaționale de succes

Pe lângă meritele individuale, Ministerul Afacerilor Interne a acordat Placheta de Onoare unor unități de elită care au ridicat standardele performanței polițienești. Un punct central al ceremoniei a fost recunoașterea succesului S.I.A.S. în cadrul competiției internaționale UAE SWAT Challenge 2026, unde luptătorii români au promovat imaginea instituției la nivel global.

Lupta împotriva marelui trafic de droguri și a falsificării de monedă a fost, de asemenea, pe lista de priorități a ministerului. Structurile B.C.C.O. din Târgu Mureș și Iași (celebra Operațiune „Wolf of Everad”), alături de S.C.C.O. Neamț, au primit distincții pentru destructurarea unor rețele complexe de criminalitate organizată.

Evenimentul a inclus și premierea unor unități locale, precum Biroul Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Slatina și secțiile rurale din județul Argeș (Albota și Ștefan cel Mare), pentru eficiența demonstrată în gestionarea cazurilor de violență domestică și infracțiuni cu violență. „Felicitări tuturor colegilor pentru profesionalismul și dedicarea de care dau dovadă zilnic în sprijinul cetățenilor”, au transmis reprezentanții Poliției Române, subliniind că aceste premii reprezintă o validare a misiunii asumate față de comunitate. (Paul D.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv20 de ore ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Exclusiv20 de ore ago

Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp

CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...

Exclusiv20 de ore ago

Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL

Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...

Exclusiv20 de ore ago

FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate

Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusiv2 zile ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusiv2 zile ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusiv3 zile ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi

De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...

Exclusiv3 zile ago

Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător

IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute

De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...

Exclusiv4 zile ago

Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat

O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...

Exclusiv4 zile ago

Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici

Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...

Exclusiv5 zile ago

O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI

Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv