Connect with us

Administratie

S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?

Publicat

pe

Lovitura de teatru a acordului germano-sovietic. Socotesc situaţia foarte gravă. S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?”, consemna Armand Călinescu în jurnalul său personal, la 22 august 1939. Vizita ministrului de Externe al Reichului, Joachim von Ribbentrop, la Moscova şi semnarea Tratatului de neagresiune germano-sovietic (Pactul Molotov-Ribbentrop), datat 23 august 1939, a provocat stupoare în întreaga lume, chiar dacă Protocolul adiţional secret, care îl însoţea şi prin care cele două părţi îşi delimitau „sferele de interese” în Finlanda, ţările baltice, Polonia şi România rămânea necunoscut, dar existenţa sa era presupusă.

Articolul 3 al Protocolului adiţional secret avea o formulă voit ambiguă pentru a da satisfacţie ambilor semnatari, grăbiţi să ajungă la un acord, într-un moment când atenţia lor era îndreptată, cu precădere, asupra spaţiului central-european: „În privinţa sud-estului Europei, din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germană declară totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni”. Menţionarea Basarabiei dar folosirea pluralului („aceste regiuni”) făcea amintitul articol al Protocolului adiţional secret susceptibil de două interpretări. Cea dintâi se limita strict la Basarabia: Reichul este de acord cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Cea de-a doua interpretare viza un spaţiu mai larg: Reichul este dezinteresat politic de Europa de Sud-Est, dar are acolo interese economice, care trebuie avute în vedere de URSS, în cazul altor anexiuni.

La 23 iunie 1940, V. M. Molotov l-a informat pe ambasadorul german la Moscova, contele von der Schulenburg, că URSS va cere României cedarea Basarabiei şi Bucovinei (întregii Bucovine!) şi va utiliza forţa, în cazul în care revedicările ei teritoriale nu vor fi satisfăcute. Dacă Stalin părea să se plaseze pe poziţia celei de-a două interpretări a articolului 3 prin revendicarea Bucovinei, nenominalizată în text, dar putând fi inclusă în „aceste regiuni”, adică sud-estul Europei, Hitler, care dădea articolului amintit prima interpretare, a văzut în revendicarea Bucovinei o încălcare a Pactului Molotov-Ribbentrop, un indiciu că Stalin voia să depăşească „sfera de interese” ce-i fusese recunoscută.

Iritarea lui Hitler, vizibilă în răspunsul german dat Moscovei (Basarabia poate fi anexată, Bucovina este „ceva nou”, nediscutat anterior) l-a determinat pe Stalin să restrângă revendicarea la partea de nord a Bucovinei şi să ceară, prin nota ultimativă adresată României la 26 iunie 1940, Basarabia şi nordul Bucovinei (la 29 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, care făcea parte din jud. Dorohoi, adică din Vechiul Regat).

Astăzi, când documentele germane şi sovietice din anii 1939-1940 sunt cunoscute, se constată că, în decizia lui Hitler de a ataca Uniunea Sovietică în primăvara anului 1941 (pregătirile de război trebuia încheiate până la 15 mai 1941), revendicarea Bucovinei – fie şi numai a părţii ei de nord – a cântărit foarte greu. Nu pentru că ea ar fi avut o însemnătate strategică sau economică pentru Germania (exista acolo o minoritate germană, strămutată în Reich, după anexarea Bucovinei de către URSS), ci pentru că Hitler a perceput revendicarea Bucovinei drept ieşirea Uniunii Sovietice din cadrul teritorial fixat în timpul celor două vizite ale lui Ribbentrop la Moscova, în august-septembrie 1939. Pentru a semnala lui Stalin interesul excepţional al Germaniei faţă de România – ca furnizoare de petrol şi cereale – Germania, secondată de Italia, a garantat, după Dictatul de la Viena (30 august 1940), frontierele României (se convenise deja cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, care avea să fie consacrată prin Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940). Garanţia germano-italiană, acordată fără consultarea prealabilă a Moscovei, a provocat, la rândul ei, iritarea lui Stalin, care a înţeles că ea era îndreptată împotriva URSS (Molotov i-a comunicat lui Schulenburg, imediat după acordarea garanţiei, că ţara sa renunţase numai temporar la sudul Bucovinei şi a cerut lui Hitler, în timpul vizitei sale la Berlin, în noiembrie 1940, să retragă garanţia acordată României, dar Führerul a refuzat).

În 1939-1941, România s-a aflat prinsă între Germania lui Hitler şi Rusia lui Stalin. Marea Britanie şi Franţa, care îi dăduseră şi ele o garanţie, la 13 aprilie 1939 (dar nu a frontierelor, ci doar a independenţei), nu-i puteau fi de nici un ajutor: Franţa, înfrântă la 22 iunie 1940, iar Anglia ameninţată de invazia germană. România a renunţat la garanţia anglo-franceză, în speranţa că va îmbuna Germania, interesată vital în livrările de petrol din România, fără de care tandemul tanc-avion al Wehrmachtului nu putea da randamentul maxim în războiul fulger. Petrolul, care-i preocupa până la obsesie pe germani, a fost scutul protector al României în faţa expansionismului sovietic în anii 1940-1941.

În faţa ameninţării sovietice, România a căutat protecţia în cooperarea politică, economică şi militară cu Germania. Ion Antonescu a crezut că, pe această cale, putea reface România Mare, dispărută în 1940. Preţul era participarea la războiul din Est. A fi rămas pe Nistru era o imposibilitate politică şi strategică: lupta continuă până când adversarul este înfrânt, cere pace sau este anihilat. Aşa cum armata română nu s-a oprit, în octombrie 1944, la frontiera de vest, ci a luptat în Ungaria, Cehoslovacia şi chiar în  Austria, aşa cum România a trimis trupe în Irak şi Afghanistan, tot astfel, în 1941, interesul de stat a cerut ca soldaţii români să ajungă, un an mai târziu, la Stalingrad şi în Caucaz.

După bătălia de la Kursk (5 iulie-23 august 1943), devenise evident că Germania nu mai putea câştiga războiul din Est. Separarea de Reich era acum imperios necesară pentru România. Cu excepţia extremei drepte (legionarii), întreg spectrul politic din ţară, inclusiv mareşalul Ion Antonescu, se pronunţa pentru desprinderea de Reich, dar modalităţile de realizare erau văzute diferit. Mareşalul nu concepea ruptura fără discuţii prealabile cu Hitler, ceea ce, evident, ar fi făcut ca Antonescu însuşi să fie înlăturat, aşa cum avea să se întâmple cu Horthy, la 15 octombrie 1944, când a anunţat intenţia sa de a încheia armistiţiu.

23 august 1944 a fost o necesitate tragică. Interesul naţional primează – oricât ar fi de dureros sau de… cinic! – asupra considerentelor de loialitate în alianţă (de precizat că România nu a avut un tratat bilateral de alianţă cu Germania, fapt declarat în două rânduri de Antonescu germanilor, dar „frăţia de arme româno-germană” a existat în 1941-1944!). Actul de la 23 august 1944 a evitat transformarea României într-un câmp de bătălie între Armata Roşie şi Wehrmacht şi a destrămat întregul sistem militar german din Europa de Sud-Est, precipitând astfel prăbuşirea celui de-al treilea Reich.

Nu actul de la 23 august 1944 a fost cauza instaurării regimului comunist în România; cu sau fără el, Armata Roşie ar fi sfârşit prin a ocupa ţara noastră, întrucât nici trupele germane, nici cele române nu mai erau capabile de o rezistenţă îndelungată (poate doar pe linia Carpaţilor, dacă, evident, ar fi continuat cooperarea şi ar fi menţinut-o, zăvorând trecătorile). Ocupaţia sovietică şi acordul anglo-americanilor ca URSS să deţină, după război, o sferă de influenţă în Europa de Est (definirea ei era însă deosebită la Moscova, Londra şi Washington) au fost factorii decisivi ai comunizării/sovietizării României. De reţinut că, la 9 octombrie 1944, Churchill a fixat cu mâna lui în infamul acord de procentaj, încheiat cu Stalin, influenţa sovietică în România la 90%. Între 23 august 1944 şi 6 martie 1945 este un raport de succesiune, nu de cauzalitate.

Atât de diferite în conţinutul lor, 23 august 1939 şi 23 august 1944, rămân două date întunecate în istoria României. (acad. Florin Constantiniu).

 

Administratie

Ploieștiul viitorului prinde contur: Expoziție inovatoare la primărie, sub viziunea tinerilor arhitecți

Publicat

pe

De

Colegiul de Artă „Carmen Sylva” aduce un suflu nou în peisajul urban ploieștean printr-o expoziție captivantă

Zilele acestea, Primăria Ploiești găzduiește o expoziție specială, care oferă o perspectivă proaspătă asupra orașului, așa cum este văzut prin ochii noii generații de arhitecți de la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” Ploiești. Proiectul, parte integrantă a Anualei de Artă Urbană Artown NOW, reunește lucrări ale elevilor de la secția de arhitectură, combinând ecouri din istoria Ploieștiului cu o viziune îndrăzneață asupra viitorului urban.

Reimaginarea Ploieștiului: Restaurare, reinterpretare și sustenabilitate

Expoziția propune un Ploiești reimaginat, cu proiecte care transformă realitatea urbană. Conform comunicatului Primăriei Ploiești, lucrările includ:

  • Blocuri istorice restaurate și reinterpretate în stil modern.
  • Case vechi transformate în hub-uri culturale vibrante.
  • Clădiri verzi și sustenabile, concepute pentru a pune oamenii pe primul loc.

Creativitate, empatie și curaj: Reconfigurarea spațiului urban

Proiectele expuse au în centru dorința de a reconfigura spațiul urban, de a reînnoda legătura dintre trecut și viitor prin creativitate, empatie și curaj. Tinerii artiști își propun să redefinească modul în care locuitorii interacționează cu orașul, creând spații mai prietenoase, mai funcționale și mai estetice.

Dialog deschis între tineri arhitecți și administrația locală

Debutul expoziției, desfășurat în sala de ședințe a Primăriei, a fost marcat de prezența tinerilor artiști, care au purtat un dialog deschis cu reprezentanții administrației locale. Potrivit oficialilor primăriei, acest schimb de idei a fost extrem de valoros, oferind o perspectivă nouă asupra dezvoltării urbane a Ploieștiului. Administrația locală a mulțumit elevilor și profesorilor pentru „această infuzie de energie, talent și inspirație urbană”.

Citeste in continuare

Administratie

Ploiești prinde viteză: Comunitatea pune umărul la noul skatepark din Parcul Municipal Vest

Publicat

pe

De

Consultare publică la Primărie: Skateri, bikeri și rolleri își lasă amprenta pe viitorul spațiu de joacă urbană

Ieri, Primăria Ploiești a fost scena unei dezbateri constructive pentru un proiect mult așteptat de tinerii orașului: noul skatepark & pumptrack din Parcul Municipal Vest. Potrivit unui comunicat al Primăriei Ploiești, evenimentul a reunit reprezentanți ai comunităților de skateri, bikeri, rolleri, dar și echipa de proiectare, cu scopul de a finisa conceptul, ținând cont de dorințele celor care vor folosi acest spațiu.

De la chestionar online la atelier interactiv: Vocea ploieștenilor, auzită și ascultată

Proiectul nu a pornit de la zero. Baza a fost pusă de răspunsurile a aproximativ 500 de ploieșteni, care au completat un chestionar online în vară. Acum, participanții la consultare au avut ocazia să vadă o prezentare preliminară a conceptului și să contribuie activ, prin idei și sugestii, la îmbunătățirea planului. Fiecare recomandare va fi analizată cu atenție, promit oficialii, și integrată, pe cât posibil, în varianta finală a proiectului.

Primarul Polițeanu: „Un spațiu creat alături de comunitate”

Implicarea comunității este esențială pentru succesul acestui proiect, după cum a subliniat și primarul Mihai Polițeanu, prezent la consultare. Edilul a mulțumit participanților pentru deschiderea și contribuția lor la procesul de proiectare, reconfirmând dorința municipalității de a crea „un spațiu sigur, modern și adaptat nevoilor reale” ale utilizatorilor.

Un parteneriat pentru viitor: Primăria Ploiești, alături de Shopping City Ploiești, NEPI Rockcastle și UrbanizeHub

Acest proiect ambițios este rezultatul unui parteneriat solid între Primăria Municipiului Ploiești și actori importanți din mediul privat: Shopping City Ploiești, NEPI Rockcastle și UrbanizeHub. Împreună, aceștia își propun să revitalizeze Parcul Municipal Vest și să ofere tinerilor din Ploiești un spațiu de recreere și sport modern și atractiv.

Citeste in continuare

Administratie

Prahova accelerează tranziția justă: De la birocrație la investiții concrete

Publicat

pe

De

Întâlnire crucială la Ploiești pentru deblocarea fondurilor europene destinate IMM-urilor

O zi importantă pentru viitorul economic al județului Prahova, marcată de o întâlnire tehnică dedicată Programului Tranziție Justă 2021-2027. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ADR Sud Muntenia, a reunit factori de decizie din administrația publică și antreprenori locali, cu scopul de a accelera implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Obstacolele din calea dezvoltării durabile

Discuțiile s-au axat pe identificarea și depășirea obstacolelor întâmpinate de IMM-urile prahovene în accesarea fondurilor. Printre problemele ridicate s-au numărat clarificarea regulilor privind avansurile, dificultatea obținerii garanțiilor bancare și aspectele legate de eligibilitatea TVA-ului.

Bani europeni blocați: O urgență economică

Programul Tranziție Justă pune la dispoziția județului Prahova 277 milioane de euro, fonduri nerambursabile vitale pentru dezvoltarea durabilă. Din cele 88 de milioane de euro alocate IMM-urilor, 167 milioane au fost deja contractate, însă, un semnal de alarmă, doar 10 milioane au fost efectiv cheltuiți. Această situație impune măsuri rapide de eficientizare a procesului de implementare. Autoritatea de Management a anunțat deja clarificări și modificări legislative menite să simplifice procedurile.

Apel la acțiune: Prahova trebuie să profite de această oportunitate

„Prahova are o oportunitate unică de a-și consolida economia locală prin investiții sustenabile,” a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova. „Succesul acestui program depinde de o colaborare reală între instituții și mediul privat. E momentul să trecem de la birocrație la acțiune.”

O sansă de modernizare și creștere economică

Tranziția energetică reprezintă o oportunitate de modernizare, de creare de locuri de muncă și de creștere a competitivității economice a județului, depășind simpla reducere a emisiilor poluante.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!

În lumea pestriță a sistemului penitenciar românesc, familia Teoroc, abonații de lux la robinetul puterii, ne oferă un nou spectacol...

Exclusiv8 ore ago

Update/Apocalipsa de plastic de la Aricestii Rahtivani: Fumul ne mântuiește!

Coseco Waste ne arată cum se face „reciclare” cu artificii și mult tupeu Un iPhone disperat ne anunță sfârșitul lumii...

Exclusiv10 ore ago

Ploieștiul în fierbere: Primarul Politeanu dezlănțuie infernul asupra viceprimarului Alexandru Săraru!

De la popriri ignorate la acuzații penale: Un scandal de corupție zguduie Primăria Ploiești! Prahova, tărâmul unde scandalurile politice și...

Exclusiv14 ore ago

Politeanu, Primarul-Paratrăsnet: Cum gunoiul imobiliar incearcă să murdărească imaginea unui oraș infrumusețat

De la nunta pe Bulevard la acuzații halucinante: Mafia imobiliară scoate artileria grea, dar Politeanu rămâne neclintit Prahova, județul unde...

Exclusiv15 ore ago

De la „fofilica” la Prefectură: Ascensiunea halucinantă a unui combinagiu politic – Zoia, „mama” lui Matei, chiar ești bine?!

Atenție, cetățeni! În lumea pestriță a politicii românești, mai apare câte un personaj de te face să te întrebi dacă...

Exclusiv20 de ore ago

Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi 

Apt limitat la muncă, nelimitat la inimioare pe Instagram și maestru într-ale concediilor strategice. Valentin Matei, un nume sonor în...

Exclusiv20 de ore ago

Protestul sindical din 29 Octombrie: Circ cu ursul Bolo sau apărarea ultimă a barosanilor? 

Oare chiar le pasă liderilor sindicali de nenorocirile polițiștilor sau vor doar să-l vadă pe Bolo zburând de la Palatul...

Exclusiv20 de ore ago

Coca-Cola: secretul murdar din Ploiești – Cum ne otrăvește „băutura fericirii” cu apa de canal, sub ochiul complice al autorităților!

De la zâmbet american la coșmar românesc, Coca-Cola a ajuns să fie sinonimă cu corupția și nepăsarea crasă. La Ploiești,...

Exclusiv2 zile ago

APIA, tremură sub ploaia de întrebări! Fermierii prahoveni, pe urmele hoților de la antigrindină: Cer date incendiare și miros a DNA mai rău ca iodura de argint!

De la tunurile antigrindină la tunurile cu subvenții: Prahova, epicentrul unui cutremur agricol cu replici penale! După ce au trimis...

Exclusiv2 zile ago

Sindicatul Diamantul pune sub semnul intrebării angajările de balerini la MAI

„De ce ne trebuie balerini la MAI?” – întrebarea care stârnește controverse Sindicatul Diamantul își exprimă nedumerirea cu privire la...

Exclusiv2 zile ago

Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) demască mascarada SNPP: Minciuni gogonate și manipulări grosolane în spatele unui protest de doi bani!...

Exclusiv3 zile ago

Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare

Un val de nemulțumire și dezaprobare se manifestă în rândul polițiștilor de penitenciare, în contextul protestului recent al Sindicatului Național...

Exclusiv3 zile ago

Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”

Jilava: Alcatrazul famigliei Teoroc se zguduie! Contra-atacul lui Burcu demască ipocrizia sindicatului și abuzurile „baroanei” – Unde câinii trăiesc ca...

Exclusiv4 zile ago

APIA, deschideți arhivele, că vă dăm pe toți la oile tunse! După ce au pus ANM la colț, fermierii 007 somează APIA să scoată cifrele jafurilor la lumină!

Alo, alo, APIA Prahova! Vă sună cunoscut? Nu? Poate vă treziți când vă vor suna fermierii la ușă, cu furcile...

Exclusiv4 zile ago

Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!

Un spital penitenciar fără medici, dar cu directori bine plătiți? Un paradox revoltător în sistemul penitenciar românesc! Director medical fără...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv