Connect with us

Administratie

S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?

Publicat

pe

Lovitura de teatru a acordului germano-sovietic. Socotesc situaţia foarte gravă. S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?”, consemna Armand Călinescu în jurnalul său personal, la 22 august 1939. Vizita ministrului de Externe al Reichului, Joachim von Ribbentrop, la Moscova şi semnarea Tratatului de neagresiune germano-sovietic (Pactul Molotov-Ribbentrop), datat 23 august 1939, a provocat stupoare în întreaga lume, chiar dacă Protocolul adiţional secret, care îl însoţea şi prin care cele două părţi îşi delimitau „sferele de interese” în Finlanda, ţările baltice, Polonia şi România rămânea necunoscut, dar existenţa sa era presupusă.

Articolul 3 al Protocolului adiţional secret avea o formulă voit ambiguă pentru a da satisfacţie ambilor semnatari, grăbiţi să ajungă la un acord, într-un moment când atenţia lor era îndreptată, cu precădere, asupra spaţiului central-european: „În privinţa sud-estului Europei, din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germană declară totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni”. Menţionarea Basarabiei dar folosirea pluralului („aceste regiuni”) făcea amintitul articol al Protocolului adiţional secret susceptibil de două interpretări. Cea dintâi se limita strict la Basarabia: Reichul este de acord cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Cea de-a doua interpretare viza un spaţiu mai larg: Reichul este dezinteresat politic de Europa de Sud-Est, dar are acolo interese economice, care trebuie avute în vedere de URSS, în cazul altor anexiuni.

La 23 iunie 1940, V. M. Molotov l-a informat pe ambasadorul german la Moscova, contele von der Schulenburg, că URSS va cere României cedarea Basarabiei şi Bucovinei (întregii Bucovine!) şi va utiliza forţa, în cazul în care revedicările ei teritoriale nu vor fi satisfăcute. Dacă Stalin părea să se plaseze pe poziţia celei de-a două interpretări a articolului 3 prin revendicarea Bucovinei, nenominalizată în text, dar putând fi inclusă în „aceste regiuni”, adică sud-estul Europei, Hitler, care dădea articolului amintit prima interpretare, a văzut în revendicarea Bucovinei o încălcare a Pactului Molotov-Ribbentrop, un indiciu că Stalin voia să depăşească „sfera de interese” ce-i fusese recunoscută.

Iritarea lui Hitler, vizibilă în răspunsul german dat Moscovei (Basarabia poate fi anexată, Bucovina este „ceva nou”, nediscutat anterior) l-a determinat pe Stalin să restrângă revendicarea la partea de nord a Bucovinei şi să ceară, prin nota ultimativă adresată României la 26 iunie 1940, Basarabia şi nordul Bucovinei (la 29 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, care făcea parte din jud. Dorohoi, adică din Vechiul Regat).

Astăzi, când documentele germane şi sovietice din anii 1939-1940 sunt cunoscute, se constată că, în decizia lui Hitler de a ataca Uniunea Sovietică în primăvara anului 1941 (pregătirile de război trebuia încheiate până la 15 mai 1941), revendicarea Bucovinei – fie şi numai a părţii ei de nord – a cântărit foarte greu. Nu pentru că ea ar fi avut o însemnătate strategică sau economică pentru Germania (exista acolo o minoritate germană, strămutată în Reich, după anexarea Bucovinei de către URSS), ci pentru că Hitler a perceput revendicarea Bucovinei drept ieşirea Uniunii Sovietice din cadrul teritorial fixat în timpul celor două vizite ale lui Ribbentrop la Moscova, în august-septembrie 1939. Pentru a semnala lui Stalin interesul excepţional al Germaniei faţă de România – ca furnizoare de petrol şi cereale – Germania, secondată de Italia, a garantat, după Dictatul de la Viena (30 august 1940), frontierele României (se convenise deja cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, care avea să fie consacrată prin Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940). Garanţia germano-italiană, acordată fără consultarea prealabilă a Moscovei, a provocat, la rândul ei, iritarea lui Stalin, care a înţeles că ea era îndreptată împotriva URSS (Molotov i-a comunicat lui Schulenburg, imediat după acordarea garanţiei, că ţara sa renunţase numai temporar la sudul Bucovinei şi a cerut lui Hitler, în timpul vizitei sale la Berlin, în noiembrie 1940, să retragă garanţia acordată României, dar Führerul a refuzat).

În 1939-1941, România s-a aflat prinsă între Germania lui Hitler şi Rusia lui Stalin. Marea Britanie şi Franţa, care îi dăduseră şi ele o garanţie, la 13 aprilie 1939 (dar nu a frontierelor, ci doar a independenţei), nu-i puteau fi de nici un ajutor: Franţa, înfrântă la 22 iunie 1940, iar Anglia ameninţată de invazia germană. România a renunţat la garanţia anglo-franceză, în speranţa că va îmbuna Germania, interesată vital în livrările de petrol din România, fără de care tandemul tanc-avion al Wehrmachtului nu putea da randamentul maxim în războiul fulger. Petrolul, care-i preocupa până la obsesie pe germani, a fost scutul protector al României în faţa expansionismului sovietic în anii 1940-1941.

În faţa ameninţării sovietice, România a căutat protecţia în cooperarea politică, economică şi militară cu Germania. Ion Antonescu a crezut că, pe această cale, putea reface România Mare, dispărută în 1940. Preţul era participarea la războiul din Est. A fi rămas pe Nistru era o imposibilitate politică şi strategică: lupta continuă până când adversarul este înfrânt, cere pace sau este anihilat. Aşa cum armata română nu s-a oprit, în octombrie 1944, la frontiera de vest, ci a luptat în Ungaria, Cehoslovacia şi chiar în  Austria, aşa cum România a trimis trupe în Irak şi Afghanistan, tot astfel, în 1941, interesul de stat a cerut ca soldaţii români să ajungă, un an mai târziu, la Stalingrad şi în Caucaz.

După bătălia de la Kursk (5 iulie-23 august 1943), devenise evident că Germania nu mai putea câştiga războiul din Est. Separarea de Reich era acum imperios necesară pentru România. Cu excepţia extremei drepte (legionarii), întreg spectrul politic din ţară, inclusiv mareşalul Ion Antonescu, se pronunţa pentru desprinderea de Reich, dar modalităţile de realizare erau văzute diferit. Mareşalul nu concepea ruptura fără discuţii prealabile cu Hitler, ceea ce, evident, ar fi făcut ca Antonescu însuşi să fie înlăturat, aşa cum avea să se întâmple cu Horthy, la 15 octombrie 1944, când a anunţat intenţia sa de a încheia armistiţiu.

23 august 1944 a fost o necesitate tragică. Interesul naţional primează – oricât ar fi de dureros sau de… cinic! – asupra considerentelor de loialitate în alianţă (de precizat că România nu a avut un tratat bilateral de alianţă cu Germania, fapt declarat în două rânduri de Antonescu germanilor, dar „frăţia de arme româno-germană” a existat în 1941-1944!). Actul de la 23 august 1944 a evitat transformarea României într-un câmp de bătălie între Armata Roşie şi Wehrmacht şi a destrămat întregul sistem militar german din Europa de Sud-Est, precipitând astfel prăbuşirea celui de-al treilea Reich.

Nu actul de la 23 august 1944 a fost cauza instaurării regimului comunist în România; cu sau fără el, Armata Roşie ar fi sfârşit prin a ocupa ţara noastră, întrucât nici trupele germane, nici cele române nu mai erau capabile de o rezistenţă îndelungată (poate doar pe linia Carpaţilor, dacă, evident, ar fi continuat cooperarea şi ar fi menţinut-o, zăvorând trecătorile). Ocupaţia sovietică şi acordul anglo-americanilor ca URSS să deţină, după război, o sferă de influenţă în Europa de Est (definirea ei era însă deosebită la Moscova, Londra şi Washington) au fost factorii decisivi ai comunizării/sovietizării României. De reţinut că, la 9 octombrie 1944, Churchill a fixat cu mâna lui în infamul acord de procentaj, încheiat cu Stalin, influenţa sovietică în România la 90%. Între 23 august 1944 şi 6 martie 1945 este un raport de succesiune, nu de cauzalitate.

Atât de diferite în conţinutul lor, 23 august 1939 şi 23 august 1944, rămân două date întunecate în istoria României. (acad. Florin Constantiniu).

 

Administratie

Noi angajate la Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou

Publicat

pe

De

Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou își consolidează echipa cu noi angajate, absolvente ale Școlii Naționale de Poliție Penitenciară „Constantin Brâncoveanu” din Târgu Ocna.

Mesaj de bun venit transmis de Sindicatul Equitas Târgșor

Sindicatul Equitas Târgșor le-a transmis un mesaj de bun venit noilor colege repartizate în cadrul unității, urându-le succes la început de carieră.

„Le dorim o carieră frumoasă, construită pe profesionalism, responsabilitate și integritate”, au transmis reprezentanții organizației sindicale.

Un nou început în sistemul penitenciar

Noile angajate își vor desfășura activitatea în cadrul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșorul Nou, după finalizarea studiilor la instituția de învățământ specializată din Târgu Ocna.

Reprezentanții Sindicatului Equitas Târgșor le-au urat mult succes în noua etapă profesională și le-au încurajat să își construiască parcursul în sistemul penitenciar pe baza valorilor esențiale ale profesiei: pregătire temeinică, responsabilitate și integritate. (Paul D.).

Sursa: Sindicatul Equitas Târgșor.

Citeste in continuare

Administratie

România își consolidează capacitățile de analiză pentru combaterea amenințărilor hibride

Publicat

pe

De

În cadrul Programului Național 2021–2027 Securitate Internă, finanțat prin Fondul pentru Securitate Internă (FSI), a fost implementat proiectul „ANALYSIS – Consolidarea capabilităților analitice în contextul intensificării amenințărilor de tip asimetric și hibrid”.

Proiectul, identificat prin codul IS336A_03, s-a derulat în perioada 30 ianuarie 2025 – 30 iulie 2026 și a urmărit consolidarea capacității instituțiilor românești de a identifica și contracara amenințările hibride și asimetrice, inclusiv acțiunile radical-extremiste.

Cooperare interinstituțională pentru un răspuns coordonat

Inițiativa a vizat dezvoltarea capabilităților analitice ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, precum și îmbunătățirea interoperabilității dintre instituțiile implicate în prevenirea și combaterea riscurilor de securitate.

Prin proiect s-a urmărit crearea unei abordări comune în ceea ce privește identificarea, analiza și combaterea acțiunilor radicale, asimetrice și hibride. Totodată, demersul a avut ca obiectiv facilitarea unui răspuns interinstituțional integrat, bazat pe schimbul de informații și pe o înțelegere comună a amenințărilor.

Instrumente digitale moderne pentru analiza informațiilor

Obiectivul general al proiectului a fost creșterea rezilienței României în fața amenințărilor asimetrice și hibride, în vederea menținerii unui nivel ridicat de securitate atât la nivel național, cât și european.

Printre obiectivele specifice s-a numărat alinierea capacităților tehnice ale Direcției Generale de Protecție Internă și Direcției Generale Management Operațional la instrumentele utilizate de partenerii instituționali pentru detectarea amenințărilor.

În acest scop, au fost utilizate aplicații digitale avansate pentru analiza informațiilor provenite din surse multiple. Soluțiile dezvoltate permit procesarea, integrarea, validarea și valorificarea datelor, contribuind la identificarea mai rapidă a alertelor și incidentelor cu potențial hibrid sau asimetric.

Peste 140 de specialiști au fost instruiți

Un rezultat important al proiectului îl reprezintă achiziționarea a 20 de licențe software destinate Direcției Generale de Protecție Internă și Direcției Generale Management Operațional.

De asemenea, 142 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații au fost instruite în domeniul analizei informațiilor. Pregătirea a vizat analiza strategică, operațională și OSINT, precum și activitățile de identificare și corelare a alertelor și incidentelor de securitate.

Persoanele instruite provin din structurile care au responsabilități în domeniul contracarării amenințărilor hibride și asimetrice, atât la nivel național, cât și internațional.

Direcția Generală de Protecție Internă, beneficiarul proiectului

Beneficiarul proiectului a fost Direcția Generală de Protecție Internă. În calitate de cobeneficiari au participat Serviciul Român de Informații – U.M. 0929 București, Direcția Generală Management Operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române.

Investiție de peste 5 milioane de lei

Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 5.138.172 de lei, cu TVA inclusă. Din această sumă, finanțarea nerambursabilă a fost de 3.853.629 de lei, iar contribuția beneficiarului a ajuns la 1.284.543 de lei, toate valorile incluzând TVA.

Finanțarea nerambursabilă a fost acordată prin Programul Național Securitate Internă, în baza contractului încheiat cu Autoritatea de Management Afaceri Interne – Direcția Fonduri Externe Nerambursabile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. (Sava N.).

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Fonduri Externe Nerambursabile, informații publicate pe platforma Programului Național Securitate Internă, fed.mai.gov.ro.

Citeste in continuare

Administratie

Tentativă de mită la frontiera cu Serbia: un cetățean nord-macedonean a oferit 100 de euro pentru a intra în România

Publicat

pe

De

Un cetățean din Macedonia de Nord a încercat să mituiască un polițist de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Jimbolia, după ce a constatat că nu îndeplinea condițiile legale pentru a intra în România.

Bărbatul depășise perioada legală de ședere

Incidentul a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Jimbolia, unde un bărbat în vârstă de 53 de ani, cetățean al Macedoniei de Nord, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de intrare în țară. Acesta călătorea ca pasager într-un autoturism înmatriculat în Austria.

În timpul verificărilor, polițistul de frontieră a stabilit că străinul depășise perioada legală de ședere pe teritoriul României. Din acest motiv, nu erau îndeplinite condițiile necesare pentru aprobarea intrării în țară.

Oferta de 100 de euro, respinsă de polițist

În încercarea de a obține totuși accesul în România, cetățeanul nord-macedonean i-a oferit agentului o bancnotă de 100 de euro. Bărbatul i-ar fi transmis polițistului că suma era destinată facilitării intrării sale în țară.

Polițistul de frontieră a refuzat categoric banii și i-a explicat cetățeanului străin că oferirea unei sume de bani pentru îndeplinirea unui act contrar atribuțiilor de serviciu reprezintă dare de mită.

Cazul a fost preluat de autoritățile anticorupție

În urma incidentului, au fost sesizate Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Timiș, precum și unitatea de parchet competentă.

Autoritățile urmează să efectueze cercetările necesare și să dispună măsurile legale în acest caz. (Paul D.).

Sursa: Direcția Generală Anticorupție.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv15 ore ago

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie

Reamintire scurtă: „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” De 55 de episoade tot scriem despre IPJ Prahova, transformat cu succes din...

Exclusiv15 ore ago

TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare

„La TCE domnește Nae. Restul doar ridică mâna.”  AGA A VOTAT: SALVĂM 8 CONTROLORI, EXECUTĂM 40 DE ANI DE MUNCĂ...

Exclusiv2 zile ago

Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’

Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”? Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă...

Exclusiv2 zile ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv3 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Exclusiv3 zile ago

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...

Exclusiv3 zile ago

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...

Exclusiv3 zile ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusiv3 zile ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusiv3 zile ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv5 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv5 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv6 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv6 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv