Connect with us

Administratie

S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?

Publicat

pe

Lovitura de teatru a acordului germano-sovietic. Socotesc situaţia foarte gravă. S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?”, consemna Armand Călinescu în jurnalul său personal, la 22 august 1939. Vizita ministrului de Externe al Reichului, Joachim von Ribbentrop, la Moscova şi semnarea Tratatului de neagresiune germano-sovietic (Pactul Molotov-Ribbentrop), datat 23 august 1939, a provocat stupoare în întreaga lume, chiar dacă Protocolul adiţional secret, care îl însoţea şi prin care cele două părţi îşi delimitau „sferele de interese” în Finlanda, ţările baltice, Polonia şi România rămânea necunoscut, dar existenţa sa era presupusă.

Articolul 3 al Protocolului adiţional secret avea o formulă voit ambiguă pentru a da satisfacţie ambilor semnatari, grăbiţi să ajungă la un acord, într-un moment când atenţia lor era îndreptată, cu precădere, asupra spaţiului central-european: „În privinţa sud-estului Europei, din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germană declară totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni”. Menţionarea Basarabiei dar folosirea pluralului („aceste regiuni”) făcea amintitul articol al Protocolului adiţional secret susceptibil de două interpretări. Cea dintâi se limita strict la Basarabia: Reichul este de acord cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Cea de-a doua interpretare viza un spaţiu mai larg: Reichul este dezinteresat politic de Europa de Sud-Est, dar are acolo interese economice, care trebuie avute în vedere de URSS, în cazul altor anexiuni.

La 23 iunie 1940, V. M. Molotov l-a informat pe ambasadorul german la Moscova, contele von der Schulenburg, că URSS va cere României cedarea Basarabiei şi Bucovinei (întregii Bucovine!) şi va utiliza forţa, în cazul în care revedicările ei teritoriale nu vor fi satisfăcute. Dacă Stalin părea să se plaseze pe poziţia celei de-a două interpretări a articolului 3 prin revendicarea Bucovinei, nenominalizată în text, dar putând fi inclusă în „aceste regiuni”, adică sud-estul Europei, Hitler, care dădea articolului amintit prima interpretare, a văzut în revendicarea Bucovinei o încălcare a Pactului Molotov-Ribbentrop, un indiciu că Stalin voia să depăşească „sfera de interese” ce-i fusese recunoscută.

Iritarea lui Hitler, vizibilă în răspunsul german dat Moscovei (Basarabia poate fi anexată, Bucovina este „ceva nou”, nediscutat anterior) l-a determinat pe Stalin să restrângă revendicarea la partea de nord a Bucovinei şi să ceară, prin nota ultimativă adresată României la 26 iunie 1940, Basarabia şi nordul Bucovinei (la 29 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, care făcea parte din jud. Dorohoi, adică din Vechiul Regat).

Astăzi, când documentele germane şi sovietice din anii 1939-1940 sunt cunoscute, se constată că, în decizia lui Hitler de a ataca Uniunea Sovietică în primăvara anului 1941 (pregătirile de război trebuia încheiate până la 15 mai 1941), revendicarea Bucovinei – fie şi numai a părţii ei de nord – a cântărit foarte greu. Nu pentru că ea ar fi avut o însemnătate strategică sau economică pentru Germania (exista acolo o minoritate germană, strămutată în Reich, după anexarea Bucovinei de către URSS), ci pentru că Hitler a perceput revendicarea Bucovinei drept ieşirea Uniunii Sovietice din cadrul teritorial fixat în timpul celor două vizite ale lui Ribbentrop la Moscova, în august-septembrie 1939. Pentru a semnala lui Stalin interesul excepţional al Germaniei faţă de România – ca furnizoare de petrol şi cereale – Germania, secondată de Italia, a garantat, după Dictatul de la Viena (30 august 1940), frontierele României (se convenise deja cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, care avea să fie consacrată prin Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940). Garanţia germano-italiană, acordată fără consultarea prealabilă a Moscovei, a provocat, la rândul ei, iritarea lui Stalin, care a înţeles că ea era îndreptată împotriva URSS (Molotov i-a comunicat lui Schulenburg, imediat după acordarea garanţiei, că ţara sa renunţase numai temporar la sudul Bucovinei şi a cerut lui Hitler, în timpul vizitei sale la Berlin, în noiembrie 1940, să retragă garanţia acordată României, dar Führerul a refuzat).

În 1939-1941, România s-a aflat prinsă între Germania lui Hitler şi Rusia lui Stalin. Marea Britanie şi Franţa, care îi dăduseră şi ele o garanţie, la 13 aprilie 1939 (dar nu a frontierelor, ci doar a independenţei), nu-i puteau fi de nici un ajutor: Franţa, înfrântă la 22 iunie 1940, iar Anglia ameninţată de invazia germană. România a renunţat la garanţia anglo-franceză, în speranţa că va îmbuna Germania, interesată vital în livrările de petrol din România, fără de care tandemul tanc-avion al Wehrmachtului nu putea da randamentul maxim în războiul fulger. Petrolul, care-i preocupa până la obsesie pe germani, a fost scutul protector al României în faţa expansionismului sovietic în anii 1940-1941.

În faţa ameninţării sovietice, România a căutat protecţia în cooperarea politică, economică şi militară cu Germania. Ion Antonescu a crezut că, pe această cale, putea reface România Mare, dispărută în 1940. Preţul era participarea la războiul din Est. A fi rămas pe Nistru era o imposibilitate politică şi strategică: lupta continuă până când adversarul este înfrânt, cere pace sau este anihilat. Aşa cum armata română nu s-a oprit, în octombrie 1944, la frontiera de vest, ci a luptat în Ungaria, Cehoslovacia şi chiar în  Austria, aşa cum România a trimis trupe în Irak şi Afghanistan, tot astfel, în 1941, interesul de stat a cerut ca soldaţii români să ajungă, un an mai târziu, la Stalingrad şi în Caucaz.

După bătălia de la Kursk (5 iulie-23 august 1943), devenise evident că Germania nu mai putea câştiga războiul din Est. Separarea de Reich era acum imperios necesară pentru România. Cu excepţia extremei drepte (legionarii), întreg spectrul politic din ţară, inclusiv mareşalul Ion Antonescu, se pronunţa pentru desprinderea de Reich, dar modalităţile de realizare erau văzute diferit. Mareşalul nu concepea ruptura fără discuţii prealabile cu Hitler, ceea ce, evident, ar fi făcut ca Antonescu însuşi să fie înlăturat, aşa cum avea să se întâmple cu Horthy, la 15 octombrie 1944, când a anunţat intenţia sa de a încheia armistiţiu.

23 august 1944 a fost o necesitate tragică. Interesul naţional primează – oricât ar fi de dureros sau de… cinic! – asupra considerentelor de loialitate în alianţă (de precizat că România nu a avut un tratat bilateral de alianţă cu Germania, fapt declarat în două rânduri de Antonescu germanilor, dar „frăţia de arme româno-germană” a existat în 1941-1944!). Actul de la 23 august 1944 a evitat transformarea României într-un câmp de bătălie între Armata Roşie şi Wehrmacht şi a destrămat întregul sistem militar german din Europa de Sud-Est, precipitând astfel prăbuşirea celui de-al treilea Reich.

Nu actul de la 23 august 1944 a fost cauza instaurării regimului comunist în România; cu sau fără el, Armata Roşie ar fi sfârşit prin a ocupa ţara noastră, întrucât nici trupele germane, nici cele române nu mai erau capabile de o rezistenţă îndelungată (poate doar pe linia Carpaţilor, dacă, evident, ar fi continuat cooperarea şi ar fi menţinut-o, zăvorând trecătorile). Ocupaţia sovietică şi acordul anglo-americanilor ca URSS să deţină, după război, o sferă de influenţă în Europa de Est (definirea ei era însă deosebită la Moscova, Londra şi Washington) au fost factorii decisivi ai comunizării/sovietizării României. De reţinut că, la 9 octombrie 1944, Churchill a fixat cu mâna lui în infamul acord de procentaj, încheiat cu Stalin, influenţa sovietică în România la 90%. Între 23 august 1944 şi 6 martie 1945 este un raport de succesiune, nu de cauzalitate.

Atât de diferite în conţinutul lor, 23 august 1939 şi 23 august 1944, rămân două date întunecate în istoria României. (acad. Florin Constantiniu).

 

Administratie

Lovitură de proporții pe malurile Prutului: Cooperarea româno-moldoveană duce la destructurarea unei rețele de contrabandă cu țigări

Publicat

pe

De

Informațiile operative furnizate de polițiștii de frontieră români au permis autorităților din Republica Moldova să captureze mii de pachete de țigări și să rețină patru membri-cheie ai unei grupări infracționale.

Într-o demonstrație de eficiență a cooperării transfrontaliere, un caz de contrabandă documentat pe râul Prut s-a transformat într-o operațiune de succes care a îngenuncheat o rețea de crimă organizată. Parteneriatul dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile omoloage din Republica Moldova a dovedit că schimbul rapid de date reprezintă „arma” supremă împotriva traficului ilegal cu produse din tutun.

De la firul apei la percheziții: Geneza unei anchete internaționale

Totul a început în luna august a anului 2025, când o captură de 4.750 de pachete de țigarete pe râul Prut (Sursa: https://shortlink.uk/1sLXS) a oferit indiciile necesare pentru a identifica ramificațiile rețelei. Potrivit surselor oficiale de la frontieră, datele colectate de polițiștii români în timpul intervenției operative au fost transmise în timp real peste hotare, oferind colegilor moldoveni „harta” necesară pentru a lovi în inima grupării.

Aceste informații au permis documentarea minuțioasă a modului de operare, de la depozitare și până la distribuția finală în piețele negre regionale.

Raiduri în Fălești și Ungheni: Patru „locotenenți” ai tutunului, reținuți

Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Autoritățile din Republica Moldova au descins în raioanele Fălești și Ungheni, unde au identificat și reținut patru cetățeni moldoveni, cu vârste cuprinse între 24 și 40 de ani. Aceștia acționau ca piloni de bază în logistica grupării, asigurând curieratul și distribuția ilegală a mărfii către diverși beneficiari.

Operațiunea a scos la iveală o structură bine organizată, capabilă să gestioneze fluxuri importante de marfă de contrabandă, sfidând securitatea barierelor vamale dintre cele două state.

Arsenalul contrabandei: Dispozitive de urmărire și arme de foc, ridicate la percheziții

Rigoarea intervenției s-a reflectat în amploarea perchezițiilor. În urma descinderilor efectuate la imobilele și în autoturismele suspecților, anchetatorii au descoperit un adevărat arsenal de instrumente infracționale. Pe lângă cele peste 3.500 de pachete de țigări identificate pe teritoriul Republicii Moldova, au fost confiscate telefoane mobile, dispozitive de monitorizare și sume importante în valută.

Cea mai alarmantă descoperire a fost prezența unui pistol, fapt ce confirmă periculozitatea grupării și resursele de care aceștia dispuneau pentru a-și proteja afacerile ilegale. În total, bilanțul acțiunii comune se ridică la 8.250 de pachete de țigări scoase de pe piața neagră.

Prezumția de nevinovăție și lupta pentru frontiere sigure

În prezent, cei patru suspecți sunt cercetați pentru infracțiunea de contrabandă, fiind subiecții unor măsuri preventive conform legislației în vigoare. Reprezentanții autorităților au ținut să precizeze că persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței.

Acest succes operativ subliniază încă o dată că frontiera de pe Prut nu este doar o barieră geografică, ci și un punct de maximă vigilență, unde profesionalismul polițiștilor de pe ambele maluri reușește să anihileze planurile traficanților de anvergură. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Lecție de integritate la frontiera de vest: Un cetățean croat, cercetat penal după ce a încercat să „cumpere” bunăvoința unui polițist cu 50 de euro

Publicat

pe

De

O tentativă banală de corupție s-a transformat într-un dosar penal la Punctul de Trecere a Frontierei Jimbolia, după ce un polițist de frontieră a refuzat mita și a sesizat imediat autoritățile anticorupție.

Ceea ce trebuia să fie un control de rutină la intrarea în țară s-a finalizat cu o anchetă coordonată de procurori. Un cetățean croat, aflat la volanul unui microbuz înmatriculat în Germania, a mizat pe o „scurtătură” financiară pentru a evita rigorile legii, însă integritatea agentului de serviciu i-a dejucat planurile.

Bancnota dintre acte: O strategie eșuată pentru evitarea controlului

Incidentul a avut loc în momentul în care bărbatul s-a prezentat la controlul de frontieră. Conform datelor oficiale înregistrate de Direcția Generală Anticorupție (DGA) – Serviciul Județean Anticorupție Timiș, polițistul de frontieră a observat o bancnotă de 50 de euro strecurată printre documentele înaintate de șofer.

Întrebat despre scopul banilor, cetățeanul croat a recunoscut fără echivoc: suma era menită să servească drept „argument” pentru ca polițistul să închidă ochii și să nu verifice bunurile second-hand pe care acesta le transporta în microbuz.

Integritate sub jurământ: Refuz categoric și denunț imediat

Planul șoferului s-a prăbușit rapid în fața atitudinii ferme a polițistului. Acesta nu doar că a respins categoric mita, dar l-a și avertizat pe cetățeanul străin că fapta sa reprezintă o infracțiune gravă.

În loc să faciliteze trecerea, polițistul a ales calea legală: a formulat pe loc un denunț, care a fost preluat și înregistrat de Serviciul Județean Anticorupție Timiș. Gestul agentului reafirmă standardele de etică profesională în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, demonstrând că aplicarea legii nu este negociabilă.

Dosar penal pe masa procurorilor de la Tribunalul Timiș

Consecințele juridice nu s-au lăsat așteptate. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, unde cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită sunt coordonate de un procuror de caz.

În prezent, autoritățile finalizează actele procedurale, urmând ca la încheierea anchetei să fie luate măsurile legale care se impun. Cetățeanul croat riscă acum sancțiuni penale ce pot include o pedeapsă cu închisoarea, transformând o economie ilicită de 50 de euro într-o problemă juridică majoră care îi va marca viitorul. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Restricții de tranzit la frontiera cu Ucraina: Trecerea cu bacul de la Isaccea, suspendată temporar

Publicat

pe

De

Autoritățile de frontieră anunță sistarea traficului fluvial pe parcursul zilei de astăzi, 17 aprilie 2026, pentru efectuarea unor lucrări de infrastructură esențiale la punctul de trecere către Orlivka.

Participanții la traficul transfrontalier care intenționează să utilizeze punctul de trecere de la Isaccea trebuie să își modifice planurile de călătorie pentru prima parte a zilei. Conform unei informări oficiale emise de Garda de Coastă, traversarea fluviului Dunărea cu bacul va fi inaccesibilă pentru un interval de șase ore, afectând fluxul de vehicule și pasageri dintre România și Ucraina.

Intervenție tehnică pe Dunăre: Pontonul de la Isaccea intră în înlocuire

Măsura de suspendare a traficului a intrat în vigoare la ora 08:00 și este programată să dureze până la ora 14:00. Motivul principal al acestei întreruperi îl reprezintă lucrările de înlocuire a pontonului de la Isaccea, o componentă critică pentru desfășurarea în siguranță a operațiunilor de îmbarcare și debarcare pe bac.

Potrivit reprezentanților Gărzii de Coastă, această intervenție este de natură tehnică și nu poate fi amânată, fiind necesară pentru menținerea standardelor de operare la punctul de frontieră Isaccea – Orlivka.

Siguranța traficului, prioritatea autorităților: Recomandări pentru șoferi

Decizia de a opri temporar tranzitul a fost adoptată pentru a permite echipelor de intervenție să lucreze în condiții de siguranță deplină și pentru a preveni orice situație de risc care ar putea apărea în timpul manevrelor de înlocuire a structurii plutitoare.

În acest context, autoritățile recomandă tuturor cetățenilor și transportatorilor să urmărească fluxurile de informare oficiale înainte de a porni la drum. Pentru a evita aglomerația sau timpii de așteptare prelungiți, călătorii sunt sfătuiți să ia în calcul rute alternative sau să își reprogrameze deplasările după ora 14:00, când este estimată reluarea activității în regim normal. Garda de Coastă a dat asigurări că va reveni cu actualizări imediate în momentul în care punctul de trecere va redeveni operațional. (Paul D.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv20 de ore ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...

Exclusiv20 de ore ago

Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce...

Exclusiv20 de ore ago

Stigmatizarea sărăciei: Sindicatul Europol desființează „Lista Rușinii” impusă de Guvern românilor cu datorii mici

O măsură care vizează cetățenii vulnerabili, nu marii evazioniști, transformă dificultățile financiare ale populației într-o execuție publică orchestrată de stat....

Exclusiv2 zile ago

Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor

Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează...

Exclusiv2 zile ago

Dreptul la odihnă, tratat ca „sfidare”: Sindicatul Diamantul denunță abuzurile manageriale și „sclavia” din rândul polițiștilor

Într-un rechizitoriu dur la adresa practicilor administrative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Pașcut, reprezentantul Sindicatului Diamantul, scoate la lumină...

Exclusiv3 zile ago

MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR

În timp ce România se screme să pară un pilon de stabilitate la granița estică, Ministerul Economiei, condus de „vizionarul”...

Exclusiv3 zile ago

TALIBANUL MORALIST CU TRAFALET ÎN DOTARE: CUM SE MAI „EDUCĂ” TINERII PRIN TRAMVAIELE DIN CRAIOVA

În timp ce lumea civilizată discută despre progres, prin mijloacele de transport din Craiova încă mai bântuie specimene care confundă...

Exclusiv4 zile ago

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

Într-o reacție neobișnuit de dură, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române a lansat o serie de precizări...

Exclusiv5 zile ago

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...

Exclusiv5 zile ago

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Într-o țară în care infractorii au mai multe drepturi decât cei care îi încătușează, polițistul român a ajuns un fel...

Exclusiv6 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv6 zile ago

REVOLUȚIA OPAIȚULUI: Consilierii Robescu și Sârbu-Simion sting lumina în Ploiești ca să nu se vadă gunoiul și gropile

În timp ce omenirea visează la colonizarea Planetei Marte, la Ploiești, doi „vizionari” ai urbanismului de peșteră au decis că...

Exclusiv6 zile ago

Marele jaf de 5 lei: Cum îi înfometează IPJ Olt pe „Sherlockii” de Slatina

În timp ce marii infractori se lăfăie în opulență, adevărații detectivi ai județului Olt au primit o misiune demnă de...

Exclusiv6 zile ago

Revoluția „Opaițului” la Ploiești: Gara de Sud se pregătește de beznă, că tehnologia e „păcat”!

În timp ce omenirea se chinuie să colonizeze Marte și să perfecționeze inteligența artificială, la Ploiești, doi „ctitori” ai urbanismului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv