Connect with us

Actualitate

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (III)

Publicat

pe

Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţional
Reforma serviciilor de informaţii şi redefinirea securităţii naţionale este permanent şi niciodată prioritară. Oricare dintre politicienii care îşi arogau vreo preocupare în această zonă de legiferare (accesibilă, cu adevărat, doar iniţiaţilor sistemului de informaţii-contrainformaţii şi de securitate naţională, aceasta privită prin prisma unei strategii), dar chiar şi neofitul imberb care afla prima dată despre complicata chestiune în discuţie, devenea brusc interesant şi important.
Aşa că, pentru a câştiga capital politic, cam toţi erau zilnic cu „siguranţa naţională în gură”, numai că, în mod concret, nu au făcut nimic.
Este adevărat că nu am dus lipsă de strategii pe hârtie. Care mai de care mai savante. Problema cotoioasă a fost şi este la practică.
În jurul acestor proiecte de legi s-a creat o mare aşteptare, nu numai în rândul cadrelor din Servicii şi nu doar datorită secretului de care au fost înconjurate, ci şi pentru că ele se raportează la o materie foarte sensibilă.
Incă din 2005, Băsescu „bătea câmpii” pe la televiziuni, ba chiar prin prima şedinţă a CSAŢ şi în media despre „demilitarizarea” Serviciilor. Am utilizat sintagma „bătea câmpii” nu pentru că, pe fond, nu ar fi avut dreptate, ci pentru că „marinerul” nu se putea baza nici pe Guvern, nici pe Parlament, şi nici măcar pe consilieri, aşa că deşi ştia că este moartă înainte de a se naşte, el tot îi dădea zor cu civilia securiştilor.
Iulian Fota, exempli gratia de consilier-catastrofă în domeniul  securităţii naţionale a fost pe cât de servil, pe atât de limitat intelectual. Fota a fost utilizat în postul de consilier prezidenţial pentru securitate națională, în vremea când principala amenințare a securității lui Băsescu era considerată … presa.
Băsescu n-a avut „mână” la colaboratori! Nici n-a vrut!
O altă hahaleră a fost Daniel Moldoveanu, consilier de stat, care a îndeplinit funcţia de şef al “Comunităţii Naţionale de Informaţii”, o structură înfiinţată de jurişti urechişti, absolvenţi, probabil, de metalurgie (sic!), neprevăzută de Constituţie şi de nicio lege ordinară organică. Niciun text nu prevede posibilitatea C.S.A.Ţ. de a înfiinţa sau organiza noi structuri. Cu toate acestea, prin Hotărârea C.S.A.Ţ. din 10 noiembrie 2005 privind unele măsuri pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de informaţii pentru securitatea naţională, s-a înfiinţat Comunitatea Naţională de Informaţii (CNI), fără nicio greaţă.
Fie si la o simplă privire, Hotărârea invocă şi defineşte tot soiul de Comitete si Comiţii, care de care cu o titulatură mai galonată şi cu atribuţiuni mai tâfnoase: Comitetul Director, Consiliul Operativ, Oficiul pentru Informaţii Integrate, Consiliul Consultativ.
Pe vremuri, pentru a putea da impresia de democraţie, Nicolae Ceauşescu înfiinţase si promovase o structură pompoasă de Comitete si Consilii, graţie cărora diferitelor categorii profesionale şi sociale din România li se crea iluzia participării la conducerea statului.
Numirea pe 07.12.2005 a unui om de afaceri în fruntea nucleului operativ al Comunității Naționale de Informații a fost de natură să spulbere orice îndoială cu privire la intențiile lui Traian Băsescu privind rolul acestui organism creat în interiorul CSAŢ. Avem astfel dovada clară că președintele României era interesat de cu totul alte probleme decât cele care privesc securitatea și siguranța națională a României.
Daniel Andrei Moldoveanu nu era un profesionist cunoscut al informațiilor și nici un politician care să se fi remarcat prin ceva anume. Nimic din trecutul lui nu-l recomandă pentru preluarea conducerii Oficiului pentru Informații Integrate ba, din contră, având în vedere rețeaua de afaceri creată de el în ultimii ani, oricine ar fi exclus din start posibilitatea accederii lui Moldoveanu într-o astfel de funcție. Cu toate acestea, Traian Băsescu n-a ezitat. L-a adus la Cotroceni și l-a pus șef peste nucleul informativ al tuturor serviciilor secrete. Moldoveanu, născut pe 8 septembrie 1965 în Constanța, absolvent în 1990 al Facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini București (ce v-am spus?!) a urmat trei cursuri de master. Din 2002, Moldoveanu a fost consilier parlamentar la Camera Deputaților. Din 2000, Daniel Moldoveanu s-a lansat în afaceri și, în doi ani, a înființat cel puțîn cinci societăți comerciale cu obiecte de activitate în domenii precum turism, telecomunicații, comerț cu ridicată al produselor chimice, al echipamentelor și furniturilor de fierărie pentru instalații sanitare și de încălzire, consultanță pentru afaceri și management etc. Fix în domeniul securităţii naţionale a înfiinţat şi o agenţie de voiaj, pe 12 decembrie 2000, „AȘ Travel” SRL cu sediul în Calea Victoriei nr. 81, București. Conform datelor de bilanț ale acestei firme, în 2001, la o cifra de afaceri de 1 miliard de lei, firma a avut un profit de 112,7 milioane lei. În 2002 profitul lui AȘ Travel a crescut la 202,1 milioane lei, în 2003 la 244,8 milioane lei, iar în 2004, la o cifra de afaceri de 3,8 miliarde lei, profitul net a fost de 212,6 milioane lei, datoriile societății ridicându-se la 9,57 miliarde lei. În perioada 2001- 2002 Daniel Moldoveanu a înființat patru firme cu sediul în același apartament de pe str. Vasile Lascăr nr.18, sector 2, București. Prima dintre ele, înființată pe 19 iunie 2001, a fost „Total Systems” SRL, o societate al cărei principal obiect de activitate este „comerț cu ridicată al echipamentelor și furniturilor de fierărie pentru instalații sanitare și de încălzire”. Asociat unic al acestei societăți era Daniel Moldoveanu, iar administrator, din 2002, o anume Alina Pușcășu. În 2001 și 2002 firma a avut profituri nete de 242,6 milioane lei, respectiv 362,4 milioane lei, iar în 2003 a înregistrat pierderi nete de 778,8 milioane lei și datorii de 3,7 miliarde lei. Bilanțul pe 2004 al acestei firme nu apare pe site-ul Ministerului Finanțelor, ceea ce înseamnă ca n-a fost depus. A două dintre firmele de apartament ale lui Moldoveanu, înființată pe 30 mai 2002, este societatea „WGF Consulting Group” SRL, cu obiect de activitate „consultanță pentru afaceri și management”, asociaţi fiind Daniel Andrei Moldoveanu (98%) și Daniel Gruia (2%), acesta din urmă fiind și administratorul societății. Noul asociat al lui Moldoveanu este tot un inginer din Constanța, absolvent al facultății de Instalații pentru Construcții, dar și posesor al unor masterate dintre care unul dobândit în 2001, în Slovenia. Daniel Gruia a fost, în perioada 1997-2000, expert parlamentar la grupul liberal din Camera Deputaților. De asemenea, Gruia a fost și președintele Comisiei pentru Societatea informațională a PNL, iar în 2005 a devenit consilier personal al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor. Firma WGF Consulting, administrată de Gruia, a avut în 2002 un profit de 14,4 milioane lei, iar în 2003 profitul a crescut la 536,8 milioane lei. În 2004 nici această societate nu și-a depus bilanțul la Ministerul Finanțelor. Comerț cu petrol Următoarea firma de apartament a lui Daniel Andrei Moldoveanu a fost „Petrototal” SRL, societate înființată pe 28 iunie 2002 cu sediul pe str. Vasile Lascăr nr.18 București. Obiectul de activitate principal al acestei firme a fost „comerțul cu ridicată al produselor chimice”, iar actionarii sunt Daniel Moldoveanu cu 98% din capitalul social și Alina Pușcașu (2%). Deși în funcțiune la începutul lui iulie 2005, societatea nu figurează cu bilanțuri depuse pe site-ul Ministerului Finanțelor. Pe 12 noiembrie 2002, Moldoveanu a înființat firma „Total Systems Communications” SRL cu obiect de activitate telecomunicații, asociaţit Daniel Andrei Moldoveanu (98%) și Daniel Gruia (2%). La o cifra de afaceri de 17,6 miliarde lei, firma de telecomunicații a cuplului Moldoveanu-Gruia a avut în anul 2004 un profit net de 9,3 miliarde lei. Firma a funcționat cu succes în vreme ce Daniel Gruia a deținut și funcția de consilier personal al ministrului Comunicațiilor.
„Maestrul” informaţiilor analizate şi integrate, Moldoveanu, este cercetat de DNA pentru infracţiuni de corupţie în dosarul ANRP, recent fiind redeschisă urmărirea penală: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Încheiere: „Constată legalitatea şi temeinicia Ordonanţei nr.3021/C/2019 din data de 14 octombrie 2019 a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi confirmă redeschiderea urmăririi penale, dispusă prin acea ordonanţă, în cauza privind pe Moldoveanu Daniel-Andrei, Buliga-Neagu Alecsandru-Andrei, Surdu Georgian-Gabriel, Niculae Aurel, Birişiu Ionuţ, Thiess Ragnar-Adrian, Cocoş Dorin şi Cocoş Alin…” https://evz.ro/rasturnare-de-situatie-spectaculoasa-fost-consilier-prezidential-in-vizorul-dna.html
Meseriaş şi ăsta!
Prin 2009, un alt mare demagog, impostorul -deputat PD-L, Cezar Preda, anunţa că o comisie parlamentară lucrează la o nouă legislaţie privind siguranţa naţională, care va fi gata “abia în toamna anului viitor” [n.red. -2010].
Prin 2016-2018, pe cam toţi politicienii îi bântuia din nou marota demilitarizării serviciilor secrete. Fostul șef al SIE, Teodor Meleșcanu, a precizat că ALDE propune demilitarizarea serviciilor de informații și susține ca angajații acestor structuri să fie funcționari cu regim special. http://goo.gl/e8Xiyd
Revenind la Băsescu, să amintim că acesta perora numai prostii:
„Au de făcut (n.red. – parlamentarii) un lucru fundamental: demilitarizarea serviciilor secrete, interdicţie în zona de afaceri şi numărul salariaţilor din serviciu să fie transparent public cunoscut. Un serviciu dacă îl vrei performant trebuie să-l finanţezi. Serviciile secrete fac nişte servicii care nu sunt ale lor. Pentru ce face poştă militară SRI-ul? Pentru ce este brigada antitero la SRI, în loc să fie la Ministerul de Interne? Ei să dea informaţii şi brigada antitero să acţioneze de la Ministerul de Interne” (afirma aiurea Băsescu pe la TVR 1).
Pe de altă parte, dar în aceeaşi ordine de idei a demilitarizării, Maior i-a ţinut isonul lui Băsescu, dar s-a fâsâit şi el.
I-a învins, şi pe ăştia doi, ca pe Constantinescu, Securitatea!
Pe 29.05.2007, George Maior declara că a discutat cu senatorii Comisiei de apărare din Senat despre Legea securității naționale și cea a statutului ofițerilor de informații, în care se prevede demilitarizarea serviciilor secrete, ceea ce ar fi reprezentat un „pas imens” după 17 ani (socotiţi acum 13 ani!!!). Între două pahare cu două cuburi de gheaţă, directorul SRI mai preciza că susține „foarte puternic” Legea privind statutul ofițerilor de carieră, care prevede demilitarizarea serviciilor de informații şi că „Legea privind securitatea națională, informațiile și contrainformatiile” va fi formată prin comasarea a două proiecte legislative actuale (atunci!).
Nefericitul fost şef al SRI a precizat că legea se referă „pe de o parte la necesitatea întăririi capacităţii serviciilor de a acţiona în interesul naţional şi, pe de altă parte, de a se proteja drepturile si libertăţile fundamentale ale omului”.
Greu de spus cum demilitarizarea întărea capacitatea serviciilor de a acţiona în interes naţional sau invers: de ce un serviciu militar nu are această capacitate?!! Cât despre drepturi şi libertăţi constituţionale, ce să mai vorbim: ne-a explicat Luluţa cum stă treaba, împreună cu unitatea de elită de la Ploieşti în frunte cu Lucică, Zdreanţă şi Gilu!
Un elevat limbaj de lemn, care este şi fără nicio legătură cu realitatea. Realitate care, aşa cum s-a demonstrat ulterior, era alta: vacanţe cu Coldea în Toscana, Insulele Seychelles şi la Paris, plătite de Ghiţă, în timp ce pulimea din subordine ara pe ogorul Patriei şi-şi făcea concediul de maxim 10 zile aprobate în Garnizoana Căciulata.
„Nu avem, din acest punct de vedere, decât o filosofie de echilibru între cele două exigenţe. Şi mă bucur că au fost dezbateri bune în comisii şi că există multă armonizare între diversele puncte de vedere ale diverselor partide reprezentate în comisie”, mai minţea atunci George Maior. El repeta ce ştia toată lumea de mulţi ani: că legislaţia în vigoare din domeniul securităţii nationale este „foarte perimată” şi neconcordantă cu statutul României de membră NATO si UE, dar că, „în sfârşit, se face un pas înainte din acest punct de vedere”.
Mie mi-ar fi ruşine! De aia nu sunt politician, iar Maior este ambasador la Washington!
Ceea ce crede Georgică că ar fi realizat, totuşi, adică reformarea SRI, este doar în visele şi închipuirea domniei sale de ambasador şi de fost director SRI cu o mică fracţiune de normă (şi aceea de decor), pentru că diferenţa i-o lăsase lui Coldea prin delegare de (in)competenţe.
Se titra, cu emfază, în Rapoartele SRI şi în presa vremii că reformarea SRI, declanşată în 2005, s-ar fi finalizat in 2008. Aiurea! Este o tâmpenie imensă, o lipsă elementară de logică a ştiinţei organizaţiei, să afirmi că s-ar fi putut face o reformă reală fără a schimba, în primul rând, cadrul legislativ. Adică reabilitezi şi modernizezi o casă fără să-i refaci şi reconfigurezi fundaţia.
Or, aceasta, legislaţia, nu-i modificată nici astăzi!
Aaa, că a schimbat Mihaela Nicola, probabil nu „moca”, logo-ul, sigla SRI şi i-a vopsit gardurile, asta da! Că i s-au mai pus lui Coldea şi altora, la uniformele înzorzonate de „ghenerali” câte un eghilet şi câteva fireturi aurii în plus, iarăşi este adevărat!
Dar, din alte puncte de vedere, practic, în nici-un caz reforma Serviciului nu „a luat-o inaintea legislatiei existente”, nu de alta, dar era imposibil!
Aşa de profund s-a „schimbat” SRI, încât în 2014-2015 şi, apoi, în 2016, au explodat cazurile cu concubinajul atroce între oameni politici şi/sau afacerişti şi primii oamenii din fruntea SRI:
Maior (demisionat în 2015) şi Coldea (trecut în rezervă în ianuarie 2017) cu deputatul Sebastian Ghiţă,
generăleasa Elena Istode – Anaconda, cu afaceristul Cristian Rizea (trecută în rezervă în iulie 2017),
dezvăluirile locotenent-colonelului SRI Daniel Dragomir,
dezvăluirile ofiţerilor SRI executaţi din cauza nepotrivirii de caracter de cuplul tandru Maior – Coldea, colonel Florin Gulianu şi maior Daniel Florea,
dezvăluirile fostului şef al SRI Alba, locotenent colonelul Ioan Tarnu etc
Îmi amintesc că George-Cristian Maior afirma într-o întâlnire cu șefii structurilor centrale și locale ale SRI următoarele: ”demilitarizarea nu va trebui să creeze preocupări cadrelor instituției, pentru că nu va exista o diminuare a statutului actual, ci dimpotrivă, personalul instituției va avea pentru prima data o identitate profesională proprie și distinctă și un statut pe care este normal să-l aibă, acela de ofițeri de informații.” Această nouă identitate profesională care ar trebui să deroge de la raporturile de muncă din Codul muncii și de la Statutul funcționarilor publici reprezintă, de fapt, cea mai simplistă schimbare atunci când dezbatem demilitarizarea SRI-ului.
Mare filozof sterp şi neînţeles, cum îl ştim, amator de şuete, interviuri, cafele şi nu numai, Maior conducea SRI ca de la o masă rotundă, când uşor colocvial, când fals academic, de parcă eram o grupă de studenţi tembeli cărora le lipseau fundamentele ontologice ale muncii de informativ-operative ori tehnico-operative centrate pe primatul axiologic.
Întâlnirea directorului Serviciului Român de Informații cu șefii de unități centrale și teritoriale, ocazionată de prezentarea noii viziuni și structuri a instituției, a fost un monolog fără acceptarea unor eventuale răspunsuri disarmonice ale auditoriului, un delir verbal al conducerii despre gnoseologie şi epistemologie ale securităţii naţionale. Ce să înţeleagă securistul de col. Marin Constantin din asta? Nimic! El a crezut, fără a cerceta, că dacă o zice Maior, este de bine, că doar de aia l-a numit Băsescu director SRI!
Eu, unul, m-am opus demilitarizării! Atât ca şef de sector, cât şi pe persoană fizică! Am considerat că, dacă într-o organizaţie militară este un astfel de balamuc, atunci întruna civilă va fi, sigur, haos. Şi am făcut-o în scris, asumat. Vai, câte şuturi am luat şi atunci: că nu înţeleg linia tovarăşului Maior şi tezele din iulie, că nu am citit bine documentele de partid şi de stat şi alte expresii comunistoide.
Dacă vom căuta cauzele principale care au dus dezbaterea reformei instituționale a SRI spre tema demilitarizării, trebuie să ne concentrăm asupra a ceea ce Almond și Verba denumeau cultura politică patriarhală. Cultura politică din România anilor de după 1990 s-a polarizat în jurul unor ”mituri urbane”, printre care se afla și ideea că fostul Departament al Securității Statului este noul Serviciu de Informații post-decembrist. Asta înseamna nevoia unei schimbări de „paradigmă” cum îi plăcea lui Coldea să tot spună, molipsindu-se şi el de la Maior.
Cert este că nu s-a făcut nimic! Prima dovadă a fost pe 25.01.2017, după ce Eduard Hellvig a fost audiat de către Comisia parlamentară de control al activității SRI, una dintre temele audierii fiind scandalurile din SRI cu Coldea – Ghiță şi Istode – Rizea.
În final, directorul SRI, Eduard Hellvig a făcut o declarație ca pentru personae cu retard mental, dar în care a scăpat o informație absolut șocantă pentru necunoscători: a anunțat public, în contextul scandalurilor produse de dezvăluirile privind ”frăția” dintre generalul Florian Coldea și Sebastian Ghiță, ori dintre generalul Elena Istode și politicianul Cristian Rizea, că în SRI se elaborează și va fi curînd dat publicității un cod deontologic al ofițerului de informații. După cum a detaliat ulterior Adrian Țuțuianu, președintele Comisiei SRI de atunci, respectivul cod deontologic are menirea, între altele, ”să clarifice până unde poate merge un ofițer de informații, un ofițer al SRI, în relații cu terțe persoane”. Incredibil, dar real: a trebuit să treacă 27 de ani de la înființarea SRI și să apară scandaluri de tip Coldea în Seychelles și Istode la Monaco pentru ca șefii serviciului să decidă elaborarea unui cod deontologic intern și asta – extrem de important – în condițiile existenței, oricum, a unei legislații sterpe și decrepite în domeniu. Între noi fie vorba însă, dar dacă ar fi existat un asemenea Cod, credeţi că nu și-ar fi permis generalii din Serviciu să chefuiască în ținuturi exotice de gît cu politicieni controversați? În paranteză fie spus, cei doi ar fi trebuit să dea socoteală ceva mai serios chiar și în virtutea legislației existente.
Bunăoară, în baza Statutul cadrelor militare, care se aplică și angajaților SRI, dar despre care vom vorbi data viitoare.

Actualitate

Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro

Publicat

pe

Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.

București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.

Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ

Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.

Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari. 

 

Canal Sesiuni (August) Evoluție YoY (Iulie) Evoluție YoY (August)
Trafic total 145,7 mil. −10,7% −7,1%
Search 39,3 mil. −20,0% −18,3%
Paid 44,0 mil. −1,7% +7,0%
Social 3,5 mil. −1,0% +9,8%
Direct 27,3 mil. −12,9% −10,9%
Asistenți AI 995.000 +47,6% +154,4%

Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.

AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive

Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.

Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.

„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF

Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul

Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.

Față de iulie, lunǎ  în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%

SEO: mai puține vizite, mai mulți bani

Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.

Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.

Paid crește mai repede decât investiția

În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.

Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.

Ce se întâmplă la checkout

Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:

Canal Rată de conversie Coș mediu Valoare / sesiune
Paid 2,44% 264 lei 6,4 lei
Asistenți AI 2,35% 377 lei 8,9 lei
Organic 1,81% 293 lei 5,3 lei
Direct 1,15% 411 lei

 

Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.

AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.

Rezerva de măsurare

GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție. 

Este o estimare, nu o măsurătoare directă.

Cifre cheie, pe scurt

  • Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
  • Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
  • AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
  • Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
  • Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.

Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.

Citeste in continuare

Actualitate

Angola primește șase elicoptere navale fără pilot pentru misiuni de supraveghere maritimă

Publicat

pe

De

Livrarea face parte dintr-un contract de peste un miliard de euro

Grupul de apărare EDGE din Emiratele Arabe Unite a livrat Marinei angoleze șase elicoptere autonome HT 100 NAVAL. Transferul face parte dintr-un acord în valoare de aproximativ un miliard de euro, semnat în 2023.

Aeronavele fără pilot au fost predate după finalizarea testelor de acceptanță din fabrică, desfășurate la sfârșitul lunii august în Elveția, la facilitățile companiei ANAVIA. Producătorul de elicoptere este o subsidiară a grupului EDGE.

Toate sistemele au trecut testele operaționale

Evaluările au inclus primele teste de zbor operaționale pentru toate cele șase elicoptere HT 100 NAVAL. Finalizarea cu succes a acestor verificări a deschis calea livrării către Marina angoleză.

Potrivit companiei, transferul reprezintă un moment important pentru integrarea sistemelor cu corvetele BR71 MK II și pentru consolidarea capacităților Angolei în domeniul supravegherii și recunoașterii maritime.

Câte două elicoptere pentru fiecare corvetă

Contractul semnat în 2023 de Abu Dhabi Ship Building, o altă companie din grupul EDGE, include trei corvete BR71 MK II, fiecare cu o lungime de 71 de metri. Navele reprezintă componenta principală a acordului încheiat cu autoritățile navale angoleze.

Cele șase elicoptere sunt destinate operării de pe aceste corvete, câte două pentru fiecare navă. Sistemele fără pilot urmează să fie integrate complet în sistemele de management al luptei instalate la bord.

HT 100 NAVAL sunt echipate cu senzori electro-optici și infraroșii, care vor extinde raza de supraveghere și recunoaștere a corvetelor și vor sprijini identificarea și monitorizarea țintelor maritime.

EDGE mizează pe o soluție navală complet integrată

Khaled Al Zaabi, președintele diviziei de platforme și sisteme din cadrul EDGE, a declarat că proiectul reunește platforme navale și sisteme autonome într-o soluție adaptată cerințelor operaționale ale Angolei.

Colaborarea dintre EDGE, Abu Dhabi Ship Building și ANAVIA urmărește să ofere marinei angoleze nu doar nave de luptă, ci un ansamblu integrat de platforme, senzori și sisteme fără pilot.

Corvetele sunt construite în Franța și Emirate

Abu Dhabi Ship Building a subcontractat compania franceză CMN Naval pentru construcția primei și celei de-a treia corvete. Lucrările pentru aceste nave se desfășoară la șantierul naval din Cherbourg, Franța.

A doua corvetă este construită în Abu Dhabi, în cadrul capacităților industriale ale companiei emirateze.

Compania urmărește extinderea pe piețele externe

Angola nu este singura piață vizată de Abu Dhabi Ship Building. Conducerea companiei a anunțat planuri de extindere în Asia, Africa de Vest și de Est, precum și în Brazilia.

Pentru următorii ani, compania estimează că peste jumătate din portofoliul său de comenzi va proveni din contracte internaționale.

Citeste in continuare

Actualitate

General Atomics dezvăluie „Wildfire”, drona concepută să înlocuiască MQ-9A Reaper

Publicat

pe

De

Un aparat fără pilot destinat misiunilor de recunoaștere și atac

General Atomics Aeronautical Systems, unul dintre principalii producători americani de drone militare, a prezentat oficial Wildfire, un aparat fără pilot proiectat de la zero pentru a înlocui MQ-9A Reaper.

Compania susține că noua dronă poate fi fabricată într-un ritm accelerat și că este capabilă să depășească obiectivele stabilite de Departamentul american al Apărării pentru viitoarea platformă aeriană.

Wildfire este destinat misiunilor îndeplinite în mod tradițional de Reaper, inclusiv recunoașterii de lungă durată și atacurilor de precizie. În afara operațiunilor militare, producătorul ia în calcul și utilizări civile, inclusiv transportul de mărfuri comerciale.

Capacitate de transport sporită și noi roluri operaționale

Potrivit General Atomics, drona dispune de o capacitate de încărcare mai mare și de puncte de acroșare consolidate. Aceste caracteristici ar putea permite folosirea aparatului într-o gamă mai largă de misiuni, inclusiv pentru transportul aerian de încărcături comerciale.

Președintele GA-ASI, David Alexander, a descris Wildfire drept o platformă concepută pentru misiuni solicitante și clienți preocupați de costuri. El a subliniat că aparatul combină performanțele ridicate asociate produselor companiei cu flexibilitatea și posibilitatea de a fi fabricat la scară largă.

Wildfire intră în cursa pentru programul Massed Modular Aircraft

General Atomics propune Wildfire pentru programul Massed Modular Aircraft, lansat în luna iulie de Forțele Aeriene ale SUA și Defense Innovation Unit. Inițiativa urmărește identificarea unui succesor pentru MQ-9A Reaper.

Generalul-locotenent Christopher Niemi, responsabil de modernizarea Forțelor Aeriene americane, a declarat recent că programul a fost accelerat după pierderile considerate îngrijorătoare suferite de Reaper în operațiuni împotriva Iranului.

Obiectivul Pentagonului este dezvoltarea unei platforme mai ieftine și concepute să poată fi pierdută în luptă fără costurile extrem de ridicate asociate sistemelor sofisticate.

Pentagonul vizează un preț de aproximativ 10 milioane de dolari

În funcție de configurație, un MQ-9 Reaper poate costa până la 50 de milioane de dolari. Producția modelului a fost oprită anul trecut, însă versiunea modernizată MQ-9B SkyGuardian continuă să fie fabricată.

Pentagonul urmărește ca prețul aparatului destinat programului Massed Modular Aircraft să fie de aproximativ 10 milioane de dolari pe unitate, fără echipamentele de misiune.

Documentația oficială a programului stabilește, printre altele, ca viitoarea platformă să poată efectua o redislocare autonomă pe o distanță de 8.000 de mile marine și să transporte o încărcătură de cel puțin 2.800 de livre.

General Atomics afirmă că Wildfire îndeplinește sau depășește toate cerințele, oferind o rază de ferry de peste 8.000 de mile marine și capacitatea de a transporta simultan două rachete antinavă cu rază lungă de acțiune.

O platformă pregătită pentru arme, senzori și sisteme autonome

Potrivit producătorului, Wildfire poate transporta combinații variate de muniții, efecte lansate, senzori și alte echipamente de misiune.

Drona este proiectată de la început pentru un grad ridicat de autonomie și pentru operațiuni colaborative cu alte platforme aeriene. Această abordare ar permite integrarea aparatului în rețele de luptă distribuite și în misiuni desfășurate de grupuri mixte de drone și aeronave pilotate.

General Atomics promite livrări înainte de 2031

Planul inițial al Pentagonului prevedea ca sistemul Massed Modular Aircraft să devină operațional până în anul fiscal 2031, cu cel puțin 20 de drone pregătite pentru misiuni.

General Atomics afirmă însă că Wildfire ar putea fi livrat cu mai mulți ani înainte de acest termen. Compania susține, de asemenea, că în același interval ar putea produce de peste două ori mai multe aparate decât obiectivul minim stabilit inițial.

Programul ar putea urma modelul „wingmanilor” autonomi

Oficialii americani se așteaptă ca programul Massed Modular Aircraft să adopte o structură asemănătoare celei utilizate în cadrul inițiativei Collaborative Combat Aircraft, dedicată dezvoltării unor drone capabile să opereze alături de aeronave pilotate.

În acest model, platformele sunt construite pe arhitecturi deschise și dezvoltate succesiv prin mai multe „incrementuri”, care permit introducerea treptată a unor noi capabilități.

Christopher Niemi a sugerat că viitoarea aeronavă nu va integra neapărat tehnologii de ultimă generație. Cel mai probabil, aceasta va utiliza un motor turbopropulsor și o aripă cu alungire mare, soluții menite să reducă prețul și să sporească autonomia.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv18 ore ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv18 ore ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv18 ore ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv2 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv2 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv2 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv3 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv4 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv4 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv4 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv5 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Exclusiv5 zile ago

„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră

Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...

Exclusiv5 zile ago

Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof

Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...

Exclusiv6 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv