Ovidiu Zară

Sursa: vineri13.ro

Scenariul noului Coronavirus realizat de Germania încã din 2012: trei valuri de virus în trei ani, zeci de milioane de îmbolnãviri, milioane de decese

Un document senzaţional, dar necunoscut opiniei publice din întreaga lume, demonstreazã cã noul Coronavirus este un virus cunoscut (cel puţin) de autoritãţile germane încã din anul 2012, ba chiar dinainte cu câţiva ani. Date oficiale aratã în vara anului 2012, virusul a fost depistat la un numãr de şase germani, din care dintre care doi au decedat la data de 26 noiembrie 2012, iar unul a fost internat, tratat şi vindecat. Toate aceste informaţii privind existenţa noului Coronavirus şi posibilitatea apariţiei unei pandemii la nivel planetar, sunt cuprinse într-un document oficial elaborat în anul 2012 de Parlamentul Germaniei (Bundestag), care poate fi lecturat AICI .

“Rãtãcit” printre miile de documente aflate pe site-ul legislativului german, documentul intitulat “Raport de analiză a riscurilor privind protecția civilă 2012 – numãrul 17/12051” a fost transmis prin adresa Ministerului Federal de Interne din 21 decembrie 2012 şi publicat în data de 3 ianuarie 2013.

Insã, pânã acum a fost  “îngropat” într-o tãcere suspectã.

Raportul reprezintã de fapt strategie a Germaniei în lupta împotriva noului Coronavirus, oferind o analizã detaliatã a dezastrului pe care acest virus îl poate provoca la nivel federal. Pornind de la victimele noului Coronavirus existente în vara anului 2012, simulãrile efectuate de germani reflectã exact realitatea de astãzi.

In mod paradoxal, deşi s-a dorit a fi doar o simulare pornind de la îmbolnãvirile din 2012, care sã ajute în cazul unei epidemii viitoare, raportul german prevede cu exactitate perioada în care noul Coronavirus îşi va face apariţia, vorbeşte despre sursa virusului ucigaş (Asia) şi face referire la zeci de milioane de persoane infectate, milioane de decese, dar şi la faptul cã sistemele medicale vor fi sufocate şi economia paralizatã.

Mai mult, în document, autoritãţile germane precizeazã un fapt care nimeni nu l-a spus niciodatã pânã acum.  Anume întinderea în timp a acestei pandemii. Astfel, din estimãrile specialiştilor aflãm cã pandemia cu noul Coronavirus va avea trei valuri la nivel planetar şi va dura minimum 3 ani.

Culmea este cã deşi documentul era cunoscut încã de acum opt ani, atât la nivelul Uniunii Europene şi al fiecãrui stat membru, cât şi la nivelul OCDE, absolut nimeni nu a luat nicio mãsurã concretã astfel încât acest virus sã poatã fi combãtut.

Din acest motiv se pun douã întrebãri fireşti.

Prima:  cui foloseşte ca o asemenea pandemie, cu efecte dezastruoase pe plan medical, economic, social, politic, cultural şi psihologic sã nu fi fost combãtutã vreme de opt ani?

A doua: ce s-a urmãrit de fapt prin neluarea mãsurilor de combatere a acestui virus?

Pânã când autoritãţile nu vor oferi rãspunsurile la aceste douã întrebãri, vor fi pe deplin alimentate teoriile considerate conspiraţioniste, care vehiculeazã ideea cã scopul principal al necombaterii virusului îl reprezintã de fapt vaccinarea obligatorie, operaţiune care va include microciparea populaţiei la nivel mondial şi diminuarea numãrului de locuitori ai planetei ca urmare a efectelor conexe ale vaccinãrii.

Fidel respectãrii drepturilor cetãţeanului la informare, portalul de ştiri www.vineri13.ro vã prezintã, IN EXCLUSIVITATE, conţinutul acestui raport. Pentru rigurozitate, precizãm cã vom publica din raportul Parlamentului german doar acele capitol care se referã strict la pandemia privind noul Coronavirus.

• Simulãrile Germaniei: noul virus afectează toată suprafața ţãrii și toate grupele de populație

Raport de analiză a riscurilor privind protecția civilă 2012 (numãrul 17/12051), în care se vorbeşte de noul Coronavirus (n.r. – botezat de germani Modi-SARS), menţioneazã despre existenţa a încã douã rapoarte documente (“Raport privind metoda analizei riscurilor în protecția civilă 2010” și “Raport de analiză a riscurilor în protecția civilă 2011”), prezentate Guvernului şi adresate Parlamentului German, în care au fost expuse scopul și metoda analizei riscurilor în faţa unei pandemii, precum și structurile și procedurile pentru pregătirea și efectuarea analizei riscurilor la nivel federal.

Analizele şi modelãrile matematice realizate în mod pragmatic de autoritãţile germane pornesc de la premizacãdezvoltarea scenariului privind pericolul pe care îl reprezintã noul Coronavirus “s-a bazat pe asumarea inteligibilă/plauzibilă a celui mai nefavorabil curs al unui eveniment (denumit în limbajul internațional drept „cel mai rău caz”)”.

Dar iatã scenariul luat în calcul de nemţi în documentul din 2012,  în subcapitolul 2.3, intitulat “Analiza riscului <<Pandemie cauzată de virusul Modi-SARS>>“: “Analiza a fost efectuată de Institutul Robert Koch cu participarea autorităților federale. Și în acest caz, un grup de lucru cu participarea mai multor agenții a elaborat mai întâi un scenariu corespunzător. Ulterior s-a decis probabilitatea unei asemenea pandemii și impactul așteptat. Scenariul descrie o epidemie neobișnuită care se bazează pe răspândirea unui nou agent patogen. Pentru aceasta, a fost folosit ipoteticul virus „Modi-SARS”, dar cu proprietăți realiste. S-a făcut alegerea unui virus asemănător cu SARS, întrucât varianta reală din 2003 a determinat diferite sisteme de sănătate să-și atingă limitele. Trecutul a arătat deja că pot apărea brusc agenți patogeni cu proprietăți noi care declanșează o epidemie gravă (SARS-Coronavirus (CoV), Gripa aviară H5N1, Chikungunya-Virus, HIV [notã autor: un exemplu actual pentru un virus nou este un Coronavirus, care nu este din familia SARS-CoV. Acest virus a fost depistat în vara anului 2012 la 6 pacienți, din care 2 au decedat la data de 26 noiembrie 2012].

Prin utilizarea unor ipoteze simplificate pentru acest virus Modi-SARS a fost modelată o evoluție ipotetică a unei pandemii în Germania care se presupune că are impact la nivel federal și este plauzibilă [notã autor: pentru modelare a fost utilizat un model Susceptible-Infected-Recovered (SIR), elaborat cu programul Stata 12. Evoluția pandemiei a fost modelată în funcție de densitatea populaţiei]. (…) Deși măsurile prevăzute de Legea privind protecția împotriva infecțiilor și de planurile pentru situația pandemiilor sunt implementate rapid și eficient de autorități, nu poate fi stopată răspândirea rapidă a virusului din cauza intervalului scurt între două infecții (…) Sistemul de sănătate se confruntă cu o mare provocare care nu poate fi depășită. (…) După ce primul val scade, urmează încă două valuri mai slabe până când un vaccin este disponibil, la trei ani de la apariția primelor infecții. Caracterul special al acestui eveniment este că în primul rând afectează toată suprafața Germaniei și toate grupele de populație în aceeași măsură și în al doilea rând apare pe un interval mare de timp. În cazul apariției unei asemenea pandemii s-ar lua în calcul un orizont de timp de trei ani cu trei valuri separate, cu un număr foarte mare de victime și impact semnificativ asupra diferitelor domenii care trebuie protejate”

•  Noul Coronavirus, cunoscut de nemţi încã din vara anului 2012

Dezvãluirile privind efectele devastatoare ale virusului sunt prezentate pe larg în Anexa 4 a documentului, pornind de la faptul cã noul Coronavirus, a fost depistat încã din vara anului 2012 la 6 pacienți, din care 2 au decedat.

Pornind de la faptul cã o pandemie reprezintã un “eveniment care este posibil să aibă loc din punct de vedere statistic într-o perioadă de 100 până la 1.000 de ani” (n.r. – ultima pandemie majorã la nivel global a fost cea de gripã din 1918-1919), dar şi de la situaţia din 2012 când le-au apãrut primele victime, autoritãţile germane au analizat efectele produse de noul virus pe plan uman, economic, social, de mediu, politic, psihologic, al patrimoniului cultural şi al siguranţei şi ordinii publice. Scenariul luat în calcul de germani descrie o pandemie cu caracter excepțional, care se bazează pe răspândirea unui agent patogen nou, ipotetic denumit „Modi-SARS” (noul Coronavirus), ale cărui caracteristici ar fi oarecum asemãnãtoare cu virusul SARS-CoV, dar nu înrudite.

Rezultatele analizãrii unei asemenea pandemii ? Dezastruoase, cu daune umane şi material este de anvergurã!

Culmea, deşi vorbim de un document elaborat în anul 2012 considerat doar un “scenariu”, datele prezentate de germani sunt extreme de actuale. Practic, tot ceea ce se prezintã reprezintã aproape trasã la indigo realitatea de astãzi.

Astfel, documentul prevedea încã din 2012 cã evenimentul va debuta pe plan global la început de an (“în luna februarie, în Asia)“, iar amploarea acestuia va fi cunoscută la adevărata dimensiune doar la câteva săptămâni mai târziu, deoarece animalele nu se îmbolnăvesc, iar “elementul patogen al virusului se regăsește de obicei la animalele sălbatice și a fost transmis la om prin intermediul piețelor”.

In acest context, legislativul de la Berlin a estimat în raportul respectiv cã virusul îşi va face simţitã prezenţa în landuri într-o lunã de primãvarã (“în aprilie apare primul caz identificat de Modi-SARS în Germania, având ca bazã de pornire “un număr total de zece persoane responsabile pentru răspândirea primului val de infecții”).

“Primele cazuri apărute vor fi în nordul și în sudul Germaniei (…) pandemia se extinde în valuri, cu cifre crescătoare (…) din cauza densității populației și a pattern-ului de mișcare (mobilitate ridicată, utilizarea mijloacelor de transport în comun) în special în zonele metropolitane va exista premisa unui număr mai mare de îmbolnăviri”, menţioneazã Raportul, care adaugã cã “într-un interval relativ mare de vreme numărul persoanelor infectabile se va reduce, fie datorită faptului că bolnavii au decedat, fie pentru că au dobândit imunitate”.

• Scenariu apocaliptic al Berlinului

Datele luate în calcul de germani privind rata îmbolnãvirilor, rata deceselor şi întinderea în timp a pandemiei sunt cu adevãrat apocaliptice, în contextul în care scenariul elaborat ia în considerare o mutație la nivel de transmitere a virusului şi o manifestare multifactorială, care ar putea conduce foarte rapid la colapsarea unor sisteme de sănătate din diverse state.

Scenariul german prevedea cã “ipoteticul virus Modi-SARS are caracteristici aproape identice cu realul SARS-CoV”, iar “perioada de incubație (n.r. – cea  în care un virus se transmite la un om, până la apariția primelor simptome de îmbolnăvire), este de aproximativ 3-5 zile, fiind transmisibil pe o perioadă de 2 până la 14 zile”.

“În cazul copiilor și al tinerilor, boala decurge mai ușor, letalitatea ridicându-se la 1%, în timp ce în cazul celor peste 65 de ani ea este de 50%”, aratã raportul care adaugã cã durata îmbolnăvirii se diferenţiază în funcție de vârsta pacienților (“pacienții tineri se însănătoșesc într-o săptămână, în timp ce pacienții vârstnici, mai grav afectați, trebuie tratați în spital pentru o perioadă de 3 săptămâni, dar au existat și perioade de tratament de 60 de zile în cazul SARS-CoV).

Documentul spune însã cã “parcursul infecţiei cu SARS-CoV în funcție de vârstă nu a fost luat în considerare pentru Modi-SARS”, astfel cã“s-a pornit de la premisa că toate grupele de vârstă vor fi afectate în același fel”, în contextul modificãrii unor parametrii evolutivi precum “contactele interumane, mobilitatea în zonele de aglomerare urbană și rețelele sociale”.

Documentul aratã cã pe parcursul a 3 ani “agentul patogen va suferi mutații, existând astfel potențialul ca inclusiv persoanele care au trecut printr-o infecție să poată să se reinfecteze”. deoarece “se va ajunge la 3 valuri de îmbolnăviri de intensități diferite”.

Intr-un prim scenariu, care presupune lipsa unor mãsuri epidemiologice rapide şi  posibilitatea ca fiecare persoană infectată sã infecteze la rândul ei un număr de trei persoane, la o duratã a transmiterii de 3 zile, vârful primului val ar fi atins după circa 170 de zile, iar consecinţele ar fi apocaliptice.

“In perioada de timp aferentă valului 1 (ziua 1 – 411) se vor îmbolnăvi un număr de 29 de milioane de oameni, pe parcursul celui de-al doilea val (ziua 412 – 692) un total de 23 de milioane de oameni, în timp ce, pe parcursul celui de-al treilea val (ziua 693 – 1052) un număr de 26 de milioane de oameni”, astfel cã “pentru tot acest interval de timp de trei ani se poate concluziona că vor exista în jur de 7,5 milioane de decese cauzate de epidemie”.

Însã, documentul estimeazã cã rata mortalitãţii ar putea fi mult mai mare ca urmare a deceselor provocate ”de alte îmbolnăviri, ca urmare a suprasolicitării sistemului medical, astfel încât persoanele care vor avea nevoie de îngrijiri medicale nu vor mai putea să aibă acces la acestea”.

“Numărul enorm de persoane infectate care vor avea nevoie de spitalizare sau de terapie intensivă va depăși capacitățile disponibile de câteva ori ale sectorului sănătate și asistență medicală. Astfel, va fi nevoie de un triaj dur și de decizii vizavi de cine va mai fi preluat într-un spital pentru tratament și la cine nu. Consecința va fi decesul unui număr mare de persoane ca urmare a faptului că nu au putut fi tratate”, menţioneazã documentul.

Per ansamblu, estimãrile aratã cã “rata de decese a celor îmbolnăviți va fi de 10%”.

In scenariul doi, cu măsuri antiepidemice luate la debutul acestei epidemii astfel încât fiecare persoană infectată să nu infecteze mai mult de 1,6 persoane, în loc de 3, şi cu contramăsuri, vârful primului val ar fi atins abia după aproximativ 300 de zile.

Deşi în acest al doilea scenariu numãrul de persoane afectate se diferențiază în mod grav de primul, totuşi numãrul îmbolnãvirilor va fi mare. “ Dacă vor fi luate și introduse măsuri de protecție, atunci numărul de îmbolnăviri aferent fiecărui vârf va fi de în jur de 6 milioane de persoane (vârful 1), 3 milioane de persoane (vârful 2), 2,3 milioane de persoane (vârful 3). Fără contramăsuri, ar fi vorba de un număr de 19 milioane de persoane (vârful 1), în jur de 6,5 milioane de persoane (vârful 2) și în jur de 3,3 milioane de persoane (vârful 3)”, precizeazã documentul.

• “Mãsurile de izolare au eficacitate redusã”, spun nemţii. Motivul: nivelul de infecțiozitate de la debutul simptomatologiei a fost unul ridicat

Un lucru important menţionat în raport este acela cã transmiterea noului Coronavirus se face “în principal prin picături, întrucât virusul poate să supraviețuiască câteva zile și pe suprafețe, astfel încât este posibilă şi o transmitere de pe suprafețe contaminate”.

Specialiştii germani susţin cã “odată cu apariția primelor simptome, persoanele infectate sunt contagioase, aceasta fiind singura diferență de transmitere între ipoteticul virus Modi-SARS și SARS-Co”. Cu alte cuvinte, agentul patogen poate fi transmis de la persoană la persoană doar în momentul în care un individ are simptome evidente de boală.

La momentul realizãrii sale, adicã anul 2012, raportul dezvãluia cã “nu există tratament medical, astfel încât nu se poate trata decât simptomatologia” şi totodată preciza, cã pentru primii trei ani nu se dispune de nici un vaccin”.

Deşi în prezent aproape toate statele lovite de pandemie, inclusiv România, au considerat necesarã luarea unor mãsuri de urgenţã extreme de stricte, precum distanțare socială, carantinã și izolare, care au repercursiuni grave pe plan economic, social şi mai ales psihologic, documentul întocmit de germani menţioneazã cã “acestea au o eficacitate redusă, întrucât nivelul de infecțiozitate de la debutul simptomatologiei a fost unul ridicat”.

Important de reţinut este faptul cã în contextual în care scenariul Modi-SARS ia în considerare o mutație la nivel de transmitere a virusului, nemţii apreciazã cã infecția se poate transmite nu doar prin intermediul contactelor familiale sau al mediul spitalicesc, ori  în mijloacele de transport în comun şi de  la locul de muncă, ci și în timpul liber.

Ciudat este cã deşi au trecut opt ani de la realizarea acestui document, nici pânã astãzi nu existã un leac. Existã doar mãsuri de prevenţie de genul măsurilor de igienă şi de izolare a persoanelor bolnave și a celor cu potențial contagios, precum şi utilizarea măștilor de protecție, a ochelarilor de protecție și a mănușilor. Insã acestea lipsesc cu desãvârşire, cel puţin în România, nu doar în rândul populaţiei, ci mai ales al cadrelor medicale aflate în linia întâi a combaterii noului virus.

Poate că este timpul ca autoritățile române să ”copieze” de la germani strategiile de prevenire și combatere a dezastrelor, astfel încât România să nu mai fie iarăși prinsă cu ”pantalonii în vine”.