Actualitate
Economia României va crește mai puțin decât estimează guvernul, potrivit datelor vehiculate de CE, inclusiv cele 3,8 pp calculate de Executivul de la Bruxelles fiind prea optimiste
Multumesc publicatiei Gandul pentru preluarea punctului meu de vedere referitor la incetinirea ritmului de crestere economica a Romaniei (si efecte). “Noi nu putem vedea în acest moment motoarele creșterii economice nici în prognoza CE, nici în cea oficială, a Guvernului României. Care vor fi motoarele de creștere economică? Industria nu, pentru că este în recesiune de trei trimestre, consecutiv. Serviciile financiare nu au motive să crească, pentru că vedem ritmul de majorare a creditelor în sectorul privat diminuat substanțial, pentru că statul face un deficit mai mare, iar din cauza asta se bate pe resursele de finanțare cu sectorul privat. Telecomunicațiile nu au motive majore să crească și nici măcar agricultura nu are motive majore să crească, decât ca prognoză”. Mai mult, aici, precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani:
„Comisia Europeană creditează România cu o creștere economică de doar 3,8% în 2020. Analiștii vorbesc de un trend realist de majorare a PIB-ului”
Chiar dacă bugetul pentru anul în curs a fost construit de Guvernul României pe un avans al Produsului Intern Brut (PIB) real de 4,1%, peste cel de 4 procente în 2019, în concordanță cu prognozele de creștere anticipate la nivel internațional care anticipează o temperare de ritm, Comisia Europeană (CE) a anunțat joi o menținere a PIB-ului României la valoarea de 3,8% în 2020.
„Conform previziunilor, creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va avea valoarea de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021”, se menționează într-un comunicat al Executivului de la Bruxelles de joi, 13 februarie 2020, cu privire la previziunile economice de iarnă.
În plus, vocile autorizate ale CE estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019, atunci când vine vorba de economia blocului comunitar (UE27), în ansamblu.
„În pofida unui mediu plin de provocări, economia europeană rămâne pe o traiectorie constantă, cu o creștere constantă a numărului locurilor de muncă și a salariilor. Dar ar trebui să fim atenți la riscurile potențiale care se profilează la orizont: un peisaj geopolitic mai volatil, cuplat cu incertitudini comerciale. Prin urmare, statele membre ar trebui să utilizeze acest respiro pentru a continua reformele structurale menite să stimuleze creșterea economică și productivitatea. În plus, țările cu o datorie publică mare ar trebui să își crească nivelul de protecție prin aplicarea unor politici fiscale prudente”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.
Viziune optimistă a Comisiei Europene
Într-o intervenție telefonică pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (CF) în mandatul 2010-2019, a mărturisit că previziunile experților de la Bruxelles sunt optimiste în ceea ce privește creșterea economică previzionată pentru România, în condițiile în care mai toți analiștii de la noi din țară estimează o „decelerare” a avansului PIB.
Ecartul dintre calculele Bruxelles-ului și estimările este de 0,8 puncte procentuale pentru anul în curs și chiar și de 1,5 pp pentru 2021, în viziunea lui Dumitru.
„Ne așteptăm la o decelerare a creșterii economice la 3%, anul acesta, și 2% anul viitor”, a precizat pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru. „Toți analiștii din piață anticipează o decelerare, iar argumentele sunt destul de clare, și anume consolidarea fiscală de care avem nevoie și încetinirea economică globală, care, probabil, va fi mai pronunțată, în contextul în care au apărut factori de risc suplimentari”.
Și el, dar și ceilalți analiști intervievați consideră că ponderea agriculturii în PIB-ul României ar trebui să fie semnificativ mai mare decât în alte țări din Uniunea Europeană (UE). Și asta datorită potențialului imens generat de suprafața agricolă cel puțin generoasă de care dispunem.
În viziunea fostului șef CF, trebuie să avem însă în vedere o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, astfel încât să securizăm pe termen lung aportul agriculturii în PIB.
„Dacă ne uităm la potențialul nostru agricol, acesta este unul foarte mare. Suntem a cincea țară ca mărime după suprafața agricolă, la nivel european. Oricum te-ai uita la cifre, România ar trebui să fie, după orice criteriu, un jucător foarte important la scară europeană în zona agricolă. Dacă ne uităm la situația noastră de acum, eficiența a crescut în agricultură, dar productivitatea este încă mică versus mediile europene. Asta înseamnă că mai este încă loc de creștere și, mai ales că, o convergență mai rapidă a productivității agricole față de mediile europene, ar fi favorizată și de condițiile naturale pe care noi le avem în România. Ar trebui însă stimulată această convergență agricolă și prin politici structurale în domeniu. Asta înseamnă, spre exemplu, investiții în infrastructura de irigații și multe altele”, a menționat analistul economic.
El recunoaște revirimentul pe care agricultura l-a cunoscut în ultimii ani, dar și dezvoltarea mai semnificativă a celorlalte sectoare care a majorat distanța în ceea ce privește impactul fiecăreia asupra creșterii economice.
„Dacă ne uităm cât de mare este agricultura noastră, ca potențial, referindu-ne aici la suprafața agricolă, este clar că ponderea agriculturii în PIB-ul României trebuie să fie semnificativ mai mare decât în alte părți din Europa. Oricum, agricultura și-a sporit ca importanță ponderea în activitatea economică, nu neapărat că a avut un recul, ba dimpotrivă, productivitatea a crescut, dar celelalte sectoare s-au dezvoltat mai repede”, a conchis Dumitru.
Guvernul Orban și Comisia Europeană au viziuni diferite
Reputatul analist economic, Radu Soviani, și-a exprimat și el viziunea în ceea ce privește diferența de aproape un punct procentual între ceea ce avansa Guvernul Orban la finele anului și ceea ce estimează Executivul de la Bruxelles, atunci când vine vorba de creșterea economică a țării noastre.
Conform precizărilor sale pentru Gândul.info, economia României va crește mai puțin decât estimează guvernul, potrivit datelor vehiculate de CE, inclusiv cele 3,8 pp calculate de Executivul de la Bruxelles fiind prea optimiste.
„Eu cred că inclusiv prognoza de creștere economică de 3,8% este optimistă, deși ea arată clar că economia încetinește din punct de vedere al ritmului de creștere, iar efectele principale vor fi, din punctul meu de vedere, realizarea faptului că bugetul anului 2020 a fost făcut pe venituri supraestimate și un deficit mai mare”, a mărturisit Soviani.
Viziunea sa este una pesimistă și în ceea ce privește sectoarele economice cu potențial de creștere și susținere a PIB-ului, agricultura fiind, poate, singura verigă mai trainică în ceea ce privește majorarea PIB, dar doar ca prognoză.
Actualitate
Casa Albă îl propune pe Christopher LaNeve la conducerea Statului Major al Armatei SUA
Generalul, care a ocupat temporar atât funcția de viceșef, cât și pe cea de șef al Statului Major, este nominalizat oficial pentru conducerea armatei. Pentru postul de viceșef a fost propus generalul-locotenent Marcus Evans.
Casa Albă l-a nominalizat oficial pe generalul Christopher LaNeve pentru funcția de șef al Statului Major al Armatei SUA, potrivit unei notificări transmise recent Congresului. LaNeve conduce de facto armata de mai multe luni, după ce a exercitat atât atribuțiile de viceșef, cât și pe cele de șef interimar.
Președintele Donald Trump l-a nominalizat, de asemenea, pe generalul-locotenent Marcus Evans pentru funcția de viceșef al Statului Major, în locul lui LaNeve.
LaNeve a preluat conducerea după plecarea lui Randy George
LaNeve a devenit principalul lider militar al armatei după ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a înlăturat în aprilie pe fostul șef al Statului Major, generalul Randy George. LaNeve, care a comandat anterior Divizia 82 Aeropurtată, a preluat funcția după retragerea generalului James Mingus, viceșeful de atunci, cu doi ani înainte de termenul așteptat.
Înainte de a ajunge în actuala poziție, LaNeve a fost consilier militar al lui Hegseth. Deși a deținut până acum funcția de șef doar cu titlu interimar, el a inițiat deja schimbări importante în cadrul armatei.
Schimbări de doctrină și restructurări
Printre măsurile asociate conducerii sale se numără publicarea îndrumarului „How the Army Fights”, privind modul în care armata se pregătește pentru conflicte, înființarea unei funcții de conducere pentru achiziții în domeniul sistemelor autonome și transformarea Comandamentului pentru Viitor și Concepte în Comandamentul pentru Viitor și Sisteme Autonome al Armatei.
Nominalizarea vine într-un moment delicat pentru calendarul politic. Congresul, controlat de republicani, se apropie de încheierea perioadei sale de lucru programate pentru luna ianuarie. Dacă procedura de confirmare se prelungește până la instalarea noului Congres, parcursul lui LaNeve ar putea deveni mai complicat. Situația pune presiune asupra actualilor legislatori pentru a acționa înainte de încheierea sesiunii.
LaNeve a declarat că servește în armata americană de 36 de ani și că este în prezent viceșef al Statului Major. El și-a exprimat recunoștința pentru încrederea acordată prin nominalizare și a spus că, dacă va fi confirmat, dorește să continue să îi servească pe militari, familiile acestora și țara.
Evans aduce experiență în Pacific și operațiuni speciale
Marcus Evans a ocupat cel mai recent funcția de asistent special al comandantului Comandamentului Armatei SUA din Pacific. Anterior, a comandat Divizia 25 Infanterie și a fost șef de stat major la Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA. De-a lungul carierei, a participat la operațiuni de luptă în Afganistan și Irak.
Armata nu are, în prezent, o conducere permanentă confirmată nici la nivel militar, nici la nivel civil. Dan Driscoll a demisionat din funcția de secretar al Armatei în septembrie, iar Adam Telle ocupă postul cu titlu interimar. Casa Albă nu a anunțat încă o nominalizare pentru succesiunea sa.
Actualitate
Cât de pregătită e o familie din Prahova pentru un cutremur? Ce poate face fiecare, fără să aștepte statul
Știm de zeci de ani că Prahova stă cu un picior pe falia Vrancei. Știm că mulți locuim în blocuri ridicate înainte de normele seismice actuale, că exercițiile de evacuare se fac rar acasă și că sirenele de miercuri au ajuns, pentru mulți, un zgomot de fond. Ce știm mai puțin este cât de pregătite sunt, concret, familiile. Iar răspunsul cinstit este: în majoritatea cazurilor, deloc.
Statul vine, dar nu în primele ore
Nu e o acuzație, e o constatare logistică. După un cutremur major, echipele ISU, SMURD și voluntarii merg întâi acolo unde sunt clădiri prăbușite și oameni prinși. Un bloc care a rezistat, dar a rămas fără apă, gaz și curent, nu este prioritatea zero. Familiile din el sunt pe cont propriu ore, poate zile.
Comisia Europeană a pus recent pe hârtie ceea ce protecția civilă spune de mult. Prin orientările prezentate pe 3 noiembrie 2026, Bruxelles-ul recomandă ca fiecare gospodărie să se poată descurca singură cel puțin 72 de ore: apă, mâncare care nu trebuie gătită, medicamente, lanternă, radio, baterii, bani cash, documente, un rucsac de evacuare și un plan al familiei. Recomandarea nu este obligatorie. Tocmai de aceea depinde de fiecare dintre noi.
Testul de cinci întrebări
Înainte de orice cumpărătură, merită un test simplu. Răspundeți sincer:
- Aveți în casă apă de băut pentru trei zile, pentru fiecare membru al familiei? Nu „ceva sticle prin cămară”, ci o cantitate numărată.
- Știe fiecare adult unde este robinetul de gaz și cum se închide?
- Dacă cutremurul vă prinde la serviciu, iar copiii sunt la școală, unde vă întâlniți? Cine îi ia?
- Aveți o lanternă care funcționează acum, nu una cu bateriile oxidate din 2019?
- Dacă rețeaua de telefonie cade, cum aflați ce se întâmplă?
Dacă ați răspuns „nu” la mai mult de două întrebări, sunteți în majoritate. Vestea bună este că fiecare dintre aceste goluri se poate acoperi într-o după-amiază și cu bani puțini.
Ce poate face o familie, fără să aștepte pe nimeni
Apa. Cel mai important și cel mai ușor de rezolvat. Câteva baxuri de apă plată, rotite periodic, rezolvă problema de bază. Specialiștii în protecție civilă calculează în general minimum doi litri de băut pe persoană pe zi, plus apă pentru igienă.
Mobila. Dulapurile înalte și bibliotecile prinse în perete costă câteva dibluri și o oră de muncă. Un dulap căzut peste un pat este unul dintre cele mai frecvente motive de rănire în cutremure.
Planul. Locul de întâlnire, persoana de contact din alt oraș (după un seism, apelurile interurbane trec uneori mai ușor decât cele locale), cine ia copiii, cine se ocupă de bunici.
Informația. Aici intervine o problemă reală: în primele ore după un seism, internetul mobil e fie căzut, fie sufocat. Ce nu ai salvat pe telefon înainte, nu mai ai.
Un ghid care rămâne pe telefon
De curând a apărut o resursă românească gratuită care încearcă să rezolve exact această problemă: GhidSOS, o aplicație românească, adună peste 1.000 de articole practice, organizate în 28 de cărți tematice, plus 22 de fișe pentru pași urgenți – de la resuscitare la scurgerea de gaz. Secțiunea dedicată cutremurului are peste 240 de articole.
Partea utilă pentru scenariul prahovean este că tot acest conținut, plus o hartă a României cu peste 13.000 de localități și zona seismică Vrancea marcată, se poate salva pe telefon și consulta fără internet. Aplicația are și un chestionar de șase întrebări care calculează necesarul de provizii pentru familie, un inventar al stocului cu termene de expirare și unelte precum trimiterea coordonatelor GPS prin SMS.
Ca orice instrument de acest tip, are limite clare, pe care chiar dezvoltatorii le spun: nu înlocuiește RO-ALERT, nu înlocuiește instrucțiunile autorităților și nu prezice cutremure. Este un ghid, nu un sistem de avertizare.
Responsabilitatea care nu se deleagă
Putem – și trebuie – să cerem autorităților blocuri expertizate, exerciții reale și sisteme de alertă care funcționează. Dar o parte din pregătire nu se poate delega nimănui. Apa din cămară, dulapul prins în perete și planul familiei depind doar de noi. Iar într-un județ ca Prahova, întrebarea nu este dacă va veni următorul cutremur mare, ci dacă ne va găsi pregătiți.
Actualitate
Ce se întâmplă după rambursarea integrală a unei linii de credit IFN
Rambursarea integrală a unui împrumut acordat de o instituție financiară nebancară nu înseamnă întotdeauna și închiderea contractului de credit. În cazul liniilor de credit revolving, consumatorul poate ajunge să nu mai aibă nicio datorie, însă contractul să rămână activ, iar suma rambursată să poată fi utilizată din nou.
Această diferență a fost documentată în urma unor teste în care au fost contractate și rambursate efectiv credite de la mai multe instituții financiare nebancare din România.
Experiențele prezentate de site-ul debitorul.ro arată că închiderea unei linii de credit poate necesita o procedură separată, chiar dacă împrumutul a fost achitat integral și soldul datorat a ajuns la zero.
Rambursarea datoriei nu închide întotdeauna contractul
Un exemplu documentat este cel al unei linii de credit în valoare de 4.500 de lei, din care au fost utilizați efectiv numai 500 de lei.
După rambursarea împrumutului, creditorul a transmis inițial un document care confirma închiderea tranșei de 500 de lei. Documentul nu atesta însă și încetarea contractului aferent liniei de credit de 4.500 de lei.
Pentru închiderea definitivă, a fost necesară o solicitare suplimentară, în urma căreia instituția financiară a emis o a doua confirmare, referitoare explicit la linia de credit.
O situație similară a fost întâlnită în cazul unui împrumut de 700 de lei, rambursat integral a doua zi după acordare. Deși creditorul confirmase restituirea banilor, linia de credit nu fusese închisă definitiv.
Solicitarea de încetare a contractului a fost transmisă ulterior, iar creditorul a confirmat închiderea pe 2 noiembrie 2026. A doua zi, actualizarea a putut fi verificată și în evidențele Biroului de Credit.
De ce rămâne activă o linie de credit după rambursare
Spre deosebire de un împrumut clasic, acordat pentru o perioadă determinată și cu o scadență stabilită, o linie de credit revolving permite, în condițiile contractului, reutilizarea sumelor rambursate.
Prin urmare, achitarea datoriei poate avea ca efect refacerea limitei disponibile, fără ca relația contractuală să înceteze automat.
Într-un alt test, după rambursarea integrală a celor 500 de lei utilizați, aceeași sumă a redevenit disponibilă pentru o nouă retragere. Linia de credit a rămas activă până când a fost solicitată separat închiderea acesteia.
Acest mecanism nu reprezintă, în sine, o neregulă. El face parte din funcționarea produsului financiar, însă poate crea confuzii atunci când consumatorul consideră că efectuarea ultimei plăți echivalează cu încetarea contractului.
Ce documente trebuie verificate
Experiențele documentate evidențiază importanța diferenței dintre confirmarea unei plăți, adeverința de achitare integrală și documentul care atestă închiderea definitivă a liniei de credit.
Un sold zero confirmă că nu mai există o sumă de rambursat la acel moment, dar nu dovedește neapărat încetarea contractului.
Consumatorii care nu mai doresc să utilizeze o linie de credit trebuie să verifice procedura de închidere prevăzută în contract și să solicite, atunci când este necesar, confirmarea scrisă a încetării acestuia.
Verificarea ulterioară a informațiilor raportate în Biroul de Credit poate oferi date suplimentare despre situația împrumutului, fără să înlocuiască însă documentul emis de creditor.
Testele arată că administrarea unui credit nu se încheie întotdeauna în momentul ultimei plăți. Pentru o închidere definitivă, este important ca atât obligațiile de plată, cât și situația contractuală să fie clarificate.
-
Exclusivacum 3 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Featuredacum 4 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
-
Exclusivacum 2 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR




