Actualitate
Curtea Constitutionala ar trebui sa vada ceea ce nu vad complicii lui Iohannis&Orban, ma refer la Ciolacu&Co, si anume ca asumarea raspunderii pe buget este o ticalosie nesanctionata prin motiune de cenzura de complicii lor din PSD, cu grave efecte economice
Noroc cu Florin Citu, ministrul de finante liberal, care pe zi ce trece, devoaleaza din aceasta ticalosie: ,,In buget avem fond de rezerva de un miliard de lei tocmai pentru doua scrutinuri, pentru alegerile locale si parlamentare”. Acum, anul 2020 este un an electoral iar asta se stie din 2016. Cum sa aloci tu bani pentru alegeri din fondul de rezerva?????? Florin Citu devoaleaza astfel ca a fost fortat sa treaca prin asumare un buget idiot. Pe care il mai si apara… Vai Vai…. Dar apreciez deschiderea lui Florin Citu. Cu alte cuvinte el arata ca Romanii trebuie sa stie ca in acest moment palatul Victoria lucreaza cu un buget idiot, care mai ascunde si recesiunea… Si zi de zi, incepand din 28 noiembrie (articolul de mai jos), Florin Citu trece peste partid si ne demnostreaza acest lucru. Bravo Florin!, dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani.
Când ,,ieftin” înseamnă scump și te mai și lauzi cu asta…
Cea mai mare prostie pe care o poate face un ministru al finanțelor într-o economie în care moneda este sub presiune, este aceea de a se împrumuta în monedă străină. Totuși, unii se laudă ca asta.
,,Astăzi ne-am împrumutat în Euro. Din piață am luat 332 de milioane de Euro. Dar le-am luat cu o dobândă de 0,31% pe an. În condițiile în care am anunțat un deficit mare, creșterea economică este în scădere, am reușit să mă împrumut la 0,31%. Predecesorul meu se împrumuta la 0,84%. Este vorba de încredere… Oamenii au încredere că vom veni cu soluții… Aici se vede încrederea investitorilor străini…”, a declarat miercuri, 27 noiembrie 2019, ministrul de finanțe din ultimele 23 de zile, Florin Cîțu.
În primul rând:
Nu este vorba de încredere față de Florin Cîțu. Ci de faptul că România are încă datorie publică mică: undeva spre 36% din PIB. Adică are ,,spațiu” de îndatorare. Este drept că în 2008, datoria publică era 16% din PIB. Adică aproximativ 20 de miliarde de Euro în banii și PIB-ul de atunci. Unsprezece ani mai târziu, datoria publică este de 80 de miliarde de Euro. În 11 ani, am adăugat 60 de miliarde de Euro la datoria publică, sub atenta îndrumare a lui Mugur Isărescu și a miniștrilor de finanțe paiațe ale sicofantului, făcând efectiv nimic în termeni de investiții cu acești bani.
Mai grav e că în perioada 2015-2019 am adăugat nominal la datoria publică, pe creștere economică, mai mult decât în perioada de criză. Ultimul an de Ponta (2015) a însemnat iresponsabilitate maximă, desăvârșită de tehnocrați, iar începând cu 2017, guvernelor nu le-a păsa de economie: în loc să creeze performanță administrativă și politică, să pună banii în investiții pentru a crea (și lungi) un ciclu real de creștere economică, a cărui finalitate ar fi fost majorarea salariilor și pensiilor, au făcut pe dos: pensii și salarii mai mari (pentru cei cu pensii deja mari și salarii deja prea mari în raport de ce fac de banii ăștia), plătite din datorie.
Să ne fie clar: explozia datoriei publice din perioada de criză (2008-2012) să datorează celor care au gestionat economia atât în 2005-2008 cât și în 2009-2012. Aștia au fost de la PNL și PD.
Majorarea datoriei publice post-criză se datorează în esență PSD. Tot fără să facă nimic.
Numitorul comun (complicele, omul de legătură păgubos transpartinic) a fost Mugur Isărescu, care i-a îmbârligat pe toți, având ca rezultat explozia datoriei publice. El a subordonat politica monetară politicului, permanent, iar dacă și-a propus îndatorarea iresponsabilă a României și retazarea șanselor de recuperare a decalajelor față de media europeană, a reușit.
Revenind, despre calculele lui Cîțu:
Ieftin nu înseamnă scump. Spuneam că maxima prostie pe care o poate face un ministru de finanțe cu moneda (și economia sub presiune) este să se împrumute în valută. Bogdan Drăgoi a fost campion la astfel de ticăloșii, păguboase pentru economie și care alimentează spirala îndatorării.
De ce este o prostie? Pentru că guvernul va rambursa datoria publică cu lei din taxe și impozite obținuți de la populație și companii. Cu cât se depreciază leul mai mai mult, cu atât e nevoie de mai mulți lei pentru rambursarea fiecărui Euro. Florin Cîțu s-o fi împrumutat el la 0,31% pe an, în Euro (0,15% din PIB). Dar cum s-a împrumutat? În Euro. Iar dacă peste un an Euro va fi 5 lei (depreciere de 4,16% față de nivelul actual), el va avea nevoie cu 4,16% mai mulți lei pentru a rambursa principalul. Și astfel, dobânda la împrumutul ,,de încredere” al ui Cîțu va necesita cu 4,5% mai mulți lei, din taxe și impozite sau din tăierea cheltuielilor. Deci împrumutul ,,ieftin” de 0,31% pe an înseamnă de fapt un împrumut scump, generator de cheltuieli anuale de 4,5% pe an. De 14 ori mai mult decât estimează domnul Cîțu.
Acum, hai să mai facem un calcul. Florin Cîțu este ministru de 24 de zile. Euro-Leu era în 4 noiembrie 2018 la nivelul de 4,7550. Acum este defacto 4,8 lei. Mai scump cu 1%.
Cursul s-ar fi dus la 4,8 inclusiv dacă nu venea Cîțu la finanțe. Dar poate nu se ducea la 5 lei și nu se croniciza pe parcursul anului 2020. În calculul ipotetic pe care îl fac, 0,84% al ,,predecesorului” însemna un cost real de dobândă în lei de 1,84%, pentru un an. Iar 0,31% al domnului Cîțu, împreună cu politica sa, înseamnă de fapt 4,5%, în lei. De două ori și jumătate mai mult decât ,,predecesorul”, subliniez, Eugen Teodorovici fiind la fel de iresponsabil ca și domnul Cîțu în gestionarea finanțelor publice, dar iresponsabilitatea manifestându-se pe un orizont mai larg de timp. Cam asa este singura diferență.
Și în al doilea rând, despre încrederea piețelor în domul Cîțu
Pe scurt, este o glumă. Noul ministru al finanțelor a reușit deja o performanță greu de egalat, În numai 24 de zile, a creat propria gaură, de 0,3% din PIB. Strict teoretic, dacă o ține în ritmul ăsta (și sper să nu), în 12 luni, deficitul domnului Cîțu urcă spre 8% din PIB în 2020. Să sperăm că nu va fi așa.
De ce spun că domnul Cîțu ,,și-a creat propriul deficit de 0,3%” în numai 24 de zile? Pe scurt. Nu am niciun dubiu vă vechea administrație a acționat în mod ticălos falsificând prognozele de venituri, astfel încât să găsească surse ,,pe hârtie” de finanțare a unor cheltuieli majorate iresponsabil. Aștept încă depunerea plângerii penale de către domnul Cîțu și să lase petardele cu două bugete. Plângere penală pentru falsificarea deflatorului PIB și a prognozelor de venituri. Dar domnul Cîțu nu va face plângerea penală. Și știți de ce? Pentru că și dânsul se joacă cu deflatorii și cu prognozele de PIB. Deși a revizuit în jos creșterea economică (economia nu va mai crește în 2019 în 5,5% ci cu 4%) și prin urmare, PIB-ul ar trebui să fie mai mic față de prognoza lui Teodorovici (inventată) de 1031,04 miliarde de lei), cu creștere mai mică, domnul Cîțu ajunge la un PIB mai mare! De 1040 de miliarde de lei. Prin urmare, aștept cu interes ca domnul Cîțu să depună plângerea penală pe domnul Teodorovici, iar următorul ministru de finanțe să depună plângerea penală pe numele domnului Cîțu: în esență, amândoi se joacă cu deflatorii și cu PIB-ul. Domnul Cîțu se joacă în schimb și cu deficitul!
Luni, deficitul domnului Cîțu (moștenit de la Tedorovici, conform propriei prognoze) era de 4,1%. Eu îl cred pe domnul Cîțu pentru sunt convins că Vâlcovii și Teodorovicii camuflau deficitul real, pentru a minți Comisia Europeană. Ca Grecia.
Dar de luni până joi, deficitul a urcat de la 4,1% la 4,4% sub mandatul domnului Cîțu. Deci, acest deficit este personal și reprezintă primul eșec al noului ministru al finanțelor: în numai trei zile și-a ratat propria țintă de deficit, majorând-o cu 0,3 puncte procentuale. Era la îndemâna ministrului finanțelor să reducă cheltuielile în 4,1%, dar a ales, conștient, să le majoreze și să ducă deficitul la 4,4 din PIB. Așa că, acesta este al doilea motiv pentru care efectiv mă lasă rece faptul că ieri domnul Cîțu a reușit să își finanțeze jumătate din deficitul făcut de el pe care l-a consemnat în numai trei zile. Primul, l-am detaliat în articol: când te împrumuți în Euro iar moneda națională ți se depreciază, ieftin înseamnă scump.
Domnul Cîțu va inspira realmente încredere piețelor financiare atunci când va reuși să se împrumute în lei, la un pret mai mic de 1,5% pe an. Deocamdată, Florin Cîțu o face la un preț mai mult decât dublu: de 3,26% pe an. Voi detalia într-un articol următor, DE CE.
Până atunci, domnul Cîțu trebuie să ne explice și cum va duce el deficitul de la 4,4% din PIB la 3,5% în 2020, altfel decât vânzând argintăria din casă. Pentru că la argintărie era bun și Vâlcov. Poate mai bun. Și cum de folosește domnul Cîțu un curs de schimb de 4,75 lei pentru un Euro la bugetul din 2020, când pe interbancar a sărit deja de 4,8 lei.
Actualitate
Motoare de război sub capotă civilă: Gigantii auto europeni cochetează cu industria apărării
Într-un peisaj economic marcat de tensiuni geopolitice și o concurență acerbă pe piața vehiculelor electrice, granița dintre industria auto și cea de apărare începe să se estompeze în Europa. Producători de renume, precum Renault și Volkswagen, explorează noi modalități de a-și rentabiliza spațiile de producție, transformând liniile de asamblare a mașinilor în baze de sprijin pentru tehnologia militară.
Dilema de la Paris: Drone cu ADN de automobil
Renault Group a făcut recent un pas îndrăzneț prin parteneriatul cu startup-ul Turgis Gaillard, vizând producția a 600 de drone lunar pentru forțele armate franceze. Proiectul, cunoscut sub numele de „Chorus”, este răspunsul Franței la amenințările reprezentate de dronele de tip Shahed. Cu toate acestea, gigantul francez pășește cu prudență, refuzând oficial eticheta de „jucător major” în sectorul armamentului.
Deși la uzina din Le Mans va fi instalată o linie dedicată structurilor de drone, conducerea companiei insistă că aceasta este o oportunitate punctuală. Strategia pare a fi una de tipul „un picior înăuntru, unul afară”: utilizarea expertizei în producția de serie pentru a sprijini nevoile statului, fără a altera identitatea mărcii axate pe mobilitate civilă.
Umbra „Iron Dome” asupra Germaniei și falimentul unor parteneriate
În Germania, situația este și mai nuanțată. Volkswagen a explorat posibilitatea de a utiliza fabrica sa din Osnabrück — aflată într-un impas economic — pentru a produce componente destinate sistemului israelian de apărare antirachetă Iron Dome. Deși compania a negat oficial intenția de a produce „arme”, portița pentru fabricarea de componente auxiliare rămâne deschisă, în contextul în care site-ul respectiv are nevoie disperată de proiecte pentru a supraviețui după anul 2027.
Nu toate aceste „maritaje” industriale sunt însă încununate de succes. Gigantul rachetelor MBDA a încercat un parteneriat similar cu un producător auto anonim pentru a fabrica drone de atac, însă planurile au eșuat recent, forțând sectorul apărării să revină la metodele tradiționale de producție.
Factorul chinez și excedentul de producție
Analiștii identifică două motoare principale din spatele acestei tendințe incipiente. Pe de o parte, bugetele de apărare europene au atins niveluri record, generând o cerere masivă de echipamente. Pe de altă parte, ofensiva producătorilor chinezi de mașini în Europa a erodat cota de piață a giganților locali, lăsându-i pe aceștia cu spații de producție neutilizate și o nevoie urgentă de diversificare a veniturilor.
Totuși, entuziasmul este temperat de realitate. În Germania, veniturile industriei auto depășesc 500 de miliarde de euro, în timp ce primii cinci jucători din apărare abia ating 30 de miliarde. Sectorul militar poate „îndulci” declinul economic, dar nu poate înlocui coloana vertebrală a industriei auto.
O Europă cu două viteze: Conversie versus consolidare
În timp ce Franța și Germania experimentează conversia civil-militar, alte națiuni, precum Italia, aleg o cale diferită. În loc să transforme fabricile de mașini, Roma mizează pe consolidarea campionilor săi naționali deja existenți, precum Leonardo sau Fincantieri.
Miza finală rămâne una de adaptabilitate: producătorii auto vor deveni furnizori de apărare doar atât timp cât profitabilitatea este reală, iar procesele complexe de reconversie tehnologică nu vor sufoca eficiența liniilor de asamblare.
Actualitate
Orizont 2030: Planul strategic al Infanteriei Marine pentru blindatele de recunoaștere de ultimă generație
Corpul Pușcașilor Marini își trasează viitorul operațional printr-o strategie pe termen lung, vizând modernizarea radicală a capacităților de recunoaștere terestră. În centrul acestei transformări se află programul Advanced Reconnaissance Vehicle (ARV), un proiect ambițios care promite să redefinească modul în care forțele de elită vor gestiona amenințările asimetrice în deceniul următor.
Calendarul inovației: De la faza de testare la selecția finală
Dezvoltarea celei de-a doua etape a programului ARV (Increment 2) este programată să înceapă oficial la finalul acestui deceniu, marcând un moment de cotitură în înzestrarea trupelor. Conform oficialilor prezenți la expoziția anuală Modern Day Marine, anul 2029 va fi punctul de start pentru cercetarea și dezvoltarea noilor variante, proces ce se va desfășura în paralel cu finalizarea primei etape.
În prezent, prima etapă (Increment 1) se află într-un stadiu avansat de pre-producție. Giganții General Dynamics Land Systems (GDLS) și Textron se află sub contract pentru a livra câte 16 vehicule fiecare până în 2028. Decizia crucială de selecție a furnizorului unic este așteptată în 2029, urmând ca producția de serie să demareze oficial la sfârșitul anului 2030.
Arsenalul celei de-a doua etape: Drone, foc de precizie și logistică avansată
Dacă prima etapă a programului se concentrează pe variante destinate comenzii și controlului (C4/UAS), logisticii și sprijinului prin foc cu tunuri automate de 30 mm, cea de-a doua etapă ridică miza tehnologică. Aceasta va introduce trei variante specializate, concepute pentru a domina câmpul de luptă digitalizat:
- Sistemul Anti-Dronă (c-UAS): O platformă optimizată pentru o amenințare permanentă, capabilă să utilizeze atât soluții kinetice, cât și non-kinetice pentru a neutraliza aparatele de zbor fără pilot, rămânând în același timp eficientă împotriva țintelor terestre.
- Varianta de Foc de Precizie: Concepută pentru a oferi sprijin dincolo de linia vizuală (BLOS) pe distanțe de până la 40 de kilometri, acest model va fi dotat cu sisteme de atac electronic și recunoaștere avansată.
- Varianta de Recuperare: Un vehicul utilitar esențial, definit de o macara și un troliu performant, capabil să execute operațiuni de tăiere și sudură în condiții de front, având integrat și un sistem de realimentare rapidă.
Actualitate
Frontul invizibil: Pentagonul deschide porțile rețelelor secrete pentru elitele Inteligenței Artificiale
Într-o mișcare strategică menită să transforme radical arhitectura defensivă a Statelor Unite, Pentagonul a anunțat oficial semnarea unor acorduri cu opt companii tehnologice de vârf. Obiectivul este clar și ambițios: desfășurarea celor mai avansate modele de Inteligență Artificială direct pe rețelele clasificate ale armatei, marcând trecerea către o forță de luptă definită de supremația algoritmilor.
Alianța celor opt: Giganții Silicon Valley preiau paza digitală
Lista partenerilor selectați pentru această misiune critică reunește nume sonore și startup-uri emergente, reflectând o dorință de diversificare a ecosistemului tehnologic militar. Grupul inițial, compus din Amazon Web Services, Google, Microsoft, OpenAI, SpaceX, NVIDIA și Reflection (un startup promițător susținut de NVIDIA), a fost completat ulterior de gigantul Oracle.
Aceste parteneriate nu sunt doar simple contracte de furnizare de servicii, ci reprezintă pilonii unei transformări structurale. Integrarea acestor capacități de frontieră în mediile militare are scopul de a fluidiza sinteza datelor și de a oferi comandanților o înțelegere situațională net superioară în teatre de operațiuni complexe.
Dincolo de „Secret”: Algoritmi în inima sistemelor de securitate maximă
Miza tehnică a acestui pas este uriașă. Modelele de IA vor fi implementate pe rețele clasificate la nivelurile Impact Level 6 (IL6), destinate datelor secrete, și Impact Level 7 (IL7), un termen care desemnează cele mai protejate și sensibile sisteme ale securității naționale. Această expansiune vine ca o continuare naturală a inițiativelor recente de a aduce inovația comercială rapidă în interiorul Departamentului de Război.
Oficialii americani subliniază că această infuzie de tehnologie va permite militarilor să mențină „superioritatea decizională” în toate domeniile de conflict, de la cel terestru la cel cibernetic. Capacitatea IA de a procesa volume masive de informații în timp real devine, astfel, un avantaj tactic indispensabil.
Ruptura de Anthropic și doctrina „diversității de aprovizionare”
O absență notabilă de pe lista oficială este compania Anthropic. Deși modelul său, Claude, este deja utilizat prin diverse kituri de instrumente în rețelele clasificate, tensiunile juridice și administrative cu actuala conducere au dus la excluderea sa din acest acord cadru. Cu toate acestea, surse din domeniu indică faptul că Agenția Națională de Securitate (NSA) ar utiliza deja un model secret al Anthropic, denumit „Mythos”, specializat în capabilități de război cibernetic.
Poziția Pentagonului față de această excludere a fost tranșantă. Subsecretarul pentru cercetare și inginerie, Emil Michael, a punctat că dependența de un singur partener este „iresponsabilă”. Noua strategie a Departamentului de Război pune accent pe o diversitate a furnizorilor, incluzând atât modele proprietare, cât și soluții open-source, pentru a garanta reziliența și securitatea lanțului de aprovizionare tehnologică.
O nouă eră: Armata „AI-first”
Deși detaliile financiare și calendarul exact al implementării rămân sub pecetea confidențialității, direcția este ireversibilă. Statele Unite fac pași decisivi pentru a deveni o forță militară „AI-first”. Prin eliminarea barierelor dintre inovația civilă și nevoile de apărare, Pentagonul nu caută doar să țină pasul cu evoluția tehnologică, ci să dicteze ritmul în care viitoarele conflicte vor fi gestionate, procesate și, în cele din urmă, câștigate.
-
Exclusivacum 3 zileCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum o ziBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 5 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum 3 zileOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 5 zileAdio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
-
Exclusivacum o ziOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 4 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
-
Exclusivacum 3 zileMarea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți



