Actualitate
SCANDALUL AYAHUASCA – NUCLEARA CARE SE INCAPATINEAZA SA NU EXPLODEZE

(Preluare Inpolitics):
Cazul generalului din servicii prins cu drogul în bot se plasează în ultimele 2-3 săptămîni pe scara atenției media și a reacțiilor societății cam la nivelul urșilor intrați pe pîrtia de la Clăbucet ori a vatmanului care dat iama în BMW-ul unui cocalar. Și deși presa mai scapă cîte ceva cu potențial exploziv, bomba refuză să bubuie. Și vorbim de o bombă nucleară în toată regula, care trebuia să zguduie din temelii un întreg sistem de securitate, incluzînd Administrația Prezidențială, SPP, SRI, SIE, Doi si un sfert, DIICOT și, desigur, CSAT, dacă nu om fi uitat pe careva. Dar e aproape liniște. De ce oare?
Sunt voci care spun pe la colțuri că ar putea fi cea mai mare breșă de securitate de la dezertarea lui Pacepa încoace. În decembrie, o descindere a DIICOT într-o vilă din Răcari amorsează un potențial megascandal: VIP-uri găsite la o degustare de substanțe psihotrope, unele de mare risc.
Aproape concomitent, aflăm că între ele se numără al doilea om dintr-un structură de securitate de maximă importanță, SPP, în persoana generalului Gabriel Crețu. Nu un începător, ci un om cu ștate vechi în funcție.
E trecut în rezervă rapid, fără explicații, cam în același timp în care purtătoarea de cuvînt a președintelui, Mădălina Dobrovolschi anunță pe Facebook o ciudată demisie în numele a nu se știe ce proiecte viitoare.
De ce ar demisiona un demnitar nu de la 1 ianuarie, ci de la jumătatea lui decembrie e o mare ciudățenie. De ce numele și poza sa dispar ultrarapid de pe siteul oficial al președinției, după doar cîteva ceasuri, e la fel de bizar.
De ce lipsește un anunț oficial în acest sens pe siteul președinției, de ce lipsește orice referire publică ulterioară a președintelui la despărțirea de un om care i-a fost extrem de apropiat și care și-a sacrificat cariera în presă pentru a întări echipa sa sunt întrebări care întăresc misterul.
În presă apar primele speculații că fostul consilier prezidențial se afla printre cei găsiți în vila din Răcari.
Nu există pînă acum nicio confirmare oficială a informației.
Dar, efectiv inexplicabil, nu există nici vreo umbră de dezmințire din partea Mădălinei Dobrovolschi, măcar un rînd pe Facebook.
Ieri, Evenimentul zilei prezintă informații exclusive de la audierea generalului Crețu la parchetul Brașov, în care omul recunoaște că a mers la vila drogurilor cu mașina de serviciu și că a consumat substanțele psihotrope. Mai relatează că amfitrion era Vanessa Youness, al cărei nume îl poartă așa-zisa clinică, și fostul șef al Doi și un sfert, Gelu Oltean.
Să o luăm metodic.
În vila din Răcari se consumau droguri cu un caracter foarte special, care provoacă halucinații masive și aduc subiecții într-o stare de imponderabilitate mentală, ca să o spunem astfel.
Între clienți sunt șanse mari să se fi aflat, pe lîngă un fost șef al serviciului secret al MAI – numărul doi din SPP, responsabil direct cu paza președintelui României -, și un consilier prezidențial extrem de apropiat de șeful său.
Acești oameni – la care e greu de crezut că nu trebuie să adăugăm și alții – sunt deținători ai unor secrete de stat mergînd pînă la grad foarte ridicat de clasificare, inclusiv pe linie NATO.
Normele privind accesul la informații clasificate nu pot fi, în cazul numărului doi din SPP sau al șefului Doi și un sfert, spre exemplu, mai relaxate decît în cazul certificatelor ORNISS.
Ori, iată ce prevede legea în cazul persoanelor care vor să dețină certificate ORNISS:
”Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:
a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indică tendinţe infracţionale;
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul sau de trai şi veniturile declarate;
d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;(s.n.)
e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;
f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;
g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi”.
Mai pe scurt, dacă un cetățean e cam pilangiu, nu are voie, conform legii, să acceseze informații top secret.
Dar dacă utilizează droguri de mare risc?
Generalul SPP Gabriel Crețu manipula de foarte mulți informații de maximă importanță și veghea la integritatea președintelui în momentul în care a ajuns să toarne în el ayahuasca sub îndrumarea unui ”șaman”.
La fel și Gelu Oltean.
Ca și și consilierul prezidențial Mădălina Dobrovolschi, dacă se va dovedi implicarea ei.
Marea întrebare nu e cu ce senzații plecau de la asemenea ședințe.
Ci e ce anume lăsau acolo, sub formă de informații de top.
Despre șamanul britanic Thomas Lishman se vehiculează că ar fi fost ofițer britanic al MI6, sau că ar fi doar un escroc care pretinde asta ca să își dea greutate, conform altor surse.
Dacă există însă cea mai măruntă șansă ca el să fi fost – ori încă să fie – agent secret britanic, România s-ar putea confrunta, într-adevăr, cu o breșă imensă de securitate.
Se știe de multă vreme, deja, că nume importante de la noi, în special din justiție, au fost șantajate ani de zile cu informații despre participările la orgiile MISA, arhiva SIPA fiind burdușită cu date; în 2004, atacul fulger declanșat de MAI la sediile organizației ar fi vizat tocmai asemenea dovezi, care să fie exploatate politic în anul electoral în derulare.
În cazul Răcari, greutatea personajelor merge chiar mai sus. Nu e lipsit de interes să reamintim declarația lui Lishman de la momentul arestării, conform căreia ar fi avut printre clienți premieri și miniștri. Bănuim că nu se referea la Margret Thatcher ori la Tony Blair. Iar faptul că în scandal e implicat într-o formă sau alta și fostul premier Emil Boc, un apropiat al Vanessei Youness, nu face decît să complice lucrurile. Dar și să ofere o posibilă explicație a reacției nervoase și prompte vizavi de caz a lui Traian Băsescu și a fostului consilier prezidențial Valeriu Turcan.
Dacă s-ar dovedi că Emil Boc, ca premier, avea conexiuni cu consumatorii de ayahuasca, fostul președinte Băsescu, tutorele său politic, ar avea niște explicații publice de dat.
Pînă una alta, prim-adjunctul SPP Gabriel Crețu nu are nici măcar scuza că nu ar fi știut cu cine sau cu are de a face.
DNA anunțase încă din debutul anului trecut trimiterea în judecată a Vanessei Youness pentru implicare în scandalul Microsoft, așadar generalul avea de a face cu o penală. Despre efectele ayahuascăi, o simplă căutare pe google l-ar fi lămurit: nicio legătură cu citronada! Gelu Oltean însuși preamărea efectele ayahuascăi în presă încă de acum vreun an.
În ziua de 13 decembrie, în care Crețu vedea în jurul său unicorni roz și sirene plutinde în vila de la Răcari, președintele Iohannis se afla la Consiliul European de la Bruxelles. Dacă s-ar fi produs un incident de securitate, cine ar fi coordonat acțiunea ofițerilor SPP din dispozitivul de pază?
În cazul fostului ministru de Interne Gabriel Oprea societatea civilă, media, au făcut un întreg tamtam pe ideea că folosise abuziv mașina de serviciu, la fel și în cazul fostului procuror general Tiberiu Nițu.
Faptul că nr.2 în SPP mergea la palatul drogurilor cu mașina și șoferul serviciului nu pare să deranjeze acum pe nimeni.
Una peste alta, prezența într-un paradis al drogurilor de mare risc a unor oameni din aparatul prezidențial și nu doar a lor, probabil, este o vulnerabilitate cumplită de securitate care trebuia să ducă imediat nu doar la trecerea în rezervă a generalului Crețu și la demisia aproape discretă a consilierului prezidențial Dobrovolschi.
Ci la un seism ale cărui efecte să includă demisii la nivelul conducerilor SRI, SIE, SPP, Doi și un sfert, ale multor grei din Poliție, al conducerii Parchetului General, la întrunirea de urgență a CSAT șamd.
Fuga teroristului Hayssam, ne amintim, a dărîmat șefii SRI, SIE, Doi și un sfert și Procurorul General.
Un eveniment care nici nu suferă comparație cu dezastrul pe care l-ar putea reprezenta afacerea Ayahuasca.
Oricît de puternic era Hayssam, e greu de crezut că deținea secrete de stat comparabile cu cele ale șefilor de servicii autohtoni.
Prinderea șefului adjunct al SPP de către DIICOT în plin proces de trotilare nu a dus decît la trecerea în rezervă.
Șeful său, Lucian Pahonțu, e bine mersi la post, de parcă nu el trebuie să aibă, primul, obligația de a-și ține în frîu subalternii.
Șefii celorlalte servicii cu acțiune internă, SRI și DGIPI, se pricep la glumițe virtuale pe Facebook, dar nu au habar de acțiuni precum cele din Răcari, derulate de ani de zile la noi, ca pe maidan.
Șefii SIE nu par deranjați de aventurile unui potențial agent MI6 pe teritoriu românesc.
Cu toții stau liniștiți și pregătesc bilanțurile triumfaliste de activitate pe anul trecut, care vor fi prezentate, ca de obicei, în următoarele săptămîni.
„Recunoaştem eforturile extraordinare făcute de către SPP pentru securitatea şi stabilitatea flancului de sud-est al NATO. Aniversarea a 28 de ani de la înfiinţarea SPP este cu atât mai importantă cu cât anul acesta România sărbătoreşte 100 de ani de la Marea Unire. SPP este o structură extrem de importantă, iar experienţa şi profesionalismul său ne oferă un suport valoros şi aşteptăm cu nerăbdare să consolidăm colaborarea dintre cele două instituţii. La mulţi ani SPP!” declara acum doi ani Stephen L.W.Kavanaugh, directorul adjunct al Centrului de Excelenţă al NATO pentru Contracararea Dispozitivelor Explozive Improvizate din Madrid, Spania, cu ocazia aniversării a 28 de ani de la înfiinţarea SPP.
Oare ce impact are acum asupra aliaților din NATO informația privind scandalul Ayahuasca?
Dincolo de toate astea, la cum se prezintă lucrurile, se coace un nou caz Truțulescu, alt SPP-ist celebru, devenit țap ispășitor în mega-scandalul Țigareta 2 – implicînd contrabandă de miliarde cu arme și țigări -, în contul unei liote de oameni care ar fi trebuit rași, tunși și frezați din structurile de siguranță ale statului, începînd cu președinția și terminînd cu armata și serviciile.
Care Truțulescu nici el, ne amintim, nu a dat în brînci cu executarea pedepsei: doar vreo cinci ani.
Pedepsele în cazul Țigareta 2 au fost oarecum invers proporționale cu miza imensă: România tocmai ratase intrarea pe lista noilor membri NATO și promisese internațional să stopeze traficul tenebros cu armament din spațiul ex-sovietic și altele.
Deocamdată, nu știm mizele reale în mega-scandalul Ayahuasca, cum nu știm nici ce alte figuri grele – pe lîngă care, se aude, generalul Crețu ar fi mărunt – se mai numărau printre drogații șamanului englez, dar se conturează deja niște pedepse mai mult simbolice. Și discreție maximă în presă.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 16 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”