Actualitate
Mare mafiot, șef la „Doi și-un sfert”
Procurorii DNA au avut recent o revelație. Și i-am văzut, la fel ca în filmele cu mafioți din America de Sud, năpustindu-se cu zeci de mascați asupra unei vile, în care se găseau droguri de mare risc. Și se organizau ritualuri șamanice. Zic ei. Iar ținta acestei spectaculoase descinderi este nimeni altul decât Gelu Oltean, cel care a condus ani de zile serviciul secret al Ministerului de Interne. Ca să vezi!
În acest moment, Gelu Oltean este subiectul unei ample anchete penale. Faptul în sine este de o gravitate extremă. Nu știu câ de departe se va merge cu radiografierea acestui caz de corupție și infracționalitate la vârf. Dacă se va merge suficient de departe, va fi descoperit un grup organizat de o amploare încă nemaiîntâlită în România. Și cu ramificații la vârful societății. În Ministerul de Interne. În interiorul celorlalte servicii secrete. În mediul politic. În interiorul unor instituții importante ale statului român. În guverne succesive ale României.
Dar să nu vă fac prea curioși. Să vă atrag atenția asupra unui detaliu. Care ar fi interesant și pentru procurorii DNA, dacă aceștia chiar intenționează să meargă până la capăt. Sunt ani de zile de când, prin mijoacele jurnalistice care îmi stau la dispoziție, am atras atenția asupra acestui caz exploziv de la vârful serviciului secret al Ministerului de Interne. Cred că începând din 2013. Cred că de atunci, timp de circa doi ani, am tot făcut dezvăluiri pe CorectNews despre Gelu Oltean. Până când mi s-a aplecat. Nimeni nu a reacționat. Niciun procuror din aceast țară nu a tresărit. Niciun om politic responsabil nu și-a pus o întrebare elementară. De ce i-o fi cășunat lui Sorin Roșca Stănescu pe acest Gelu Oltean, pe care în definitiv nici nu l-a întâlnit vreodată? De ce am făcut dezvăluiri cu atâta perseverență? Cum a fost posibil ca, din multitudinea de informații pe care le-am dezvăluit de-a lungul unor ani întregi opiniei publice, instituțiile care asigură siguranța cetățeanului și care veghează la respectarea legilor să nu aibă niciun fel de tresărire? Iar acest site, CorectNews, cu întreaga sa arhivă, este dovada celor afirmate mai sus. Ce puteam să-mi imaginez eu ca jurnalist și apoi ca senator în Parlamentul României altceva decât că aveam onoarea să trăiesc într-un stat, în care șefii serviciilor secrete construiesc rețele de crimă organizată, taie și spânzură, fără ca nimic să li se întâmple? Rămânând imuni chiar și atunci când sunt confruntați cu dezvăluiri cutremurătoare. Și care, vă garantez, nu se cantonau doar în zona drogurilor de mare risc. În tot acest timp, Gelu Oltean a rămas bine-merci în funcție. Iar cei care refuzau să facă parte din bandă erau eliminați din conducerea Ministerului de Interne. Și în tot acest timp, miniștrii de Interne se schimbau. Unul dintre aceștia a fost chiar liberalul Radu Stroe.
Gelu Oltean nu a venit din neant la conducerea temutului serviciu secret al Ministerului de Interne. El a fost un demn succesor al altui tartor căruia i-am dezvăluit activitățile ilegale și anume faimosul general Virgil Ardelean. Cel care și astăzi își împinge în față protejații și își exercită influența aparent din afara cercului. Unul dintre aceștia este, cum am mai dezvăluit de câteva ori, Dacian Cioloș. Pentru Dacian Cioloș și cariera acestuia, Virgil Ardelen a utilizat logistica Ministerului de Interne, contrafăcând un flagrant cu doi miniștri pe terasa unui restaurant, strecurând filmul astfel realizat la televiziunea publică prin intermediul unui ziarist acoperit, eliminându-l pe unul dintre cei doi demnitari de la conducerea Ministerului Agriculturii și împingându-l astfel în față pe Dacian Cioloș. Dar aceasta a fost o simplă paranteză.
La sfârșitul lui 2014, Klaus Iohannis a devenit președinte al României. Ca orice președinte nou ales, și-a alcătuit o echipă de consilieri la Cotroceni. Unul dintre acești consilieri a fost Dan Chirilă. Dan Chirilă lucrase într-o funcție de conducere la „Doi și-un sfert”, poziție din care refuzase sistematic să bată pasul de defilare în fața lui Gelu Oltean. Mai mult decât atât. Se documenta de zor, într-o tentativă pe cât de eroică pe atât de disperată de a tăia nodul gordian din „Doi și-un sfert”, în epicentrul căruia se afla Gelu Oltean. Așa că a fost dat afară. Și a lucrat într-o firmă privată. Până când un consilier al lui Klaus Iohannis i l-a recomandat acestuia. În scurt timp, Dan Chirilă intră în echipa de consilieri ai președintelui României. În această calitate, el elaborează un vast document în care îi dezvăluie președintelui una dintre cele mai de temut organizații de tip criminal din România, în fruntea căreia se afla Gelu Oltean. În document apar nu puține nume grele. Unele, chiar din eșaloanele de vârf, de data asta politice, ale noului PNL și ale eternului PSD. Este un mister total dacă președintele Klaus Iohannis a citit sau nu acest amplu dosar. Cert este că nu a reacționat în niciun fel. Nici măcar nu și-a chemat consilierul pentru clarificări. Acesta, descurajat, a demisionat. Și s-a întors din nou în privat.
În vara anului trecut, PSD l-a recuperat. Și l-a chemat în Ministerul de Interne pentru a reorganiza, pe baze noi, serviciul secret. Ceea ce a și făcut. Până la un punct. Pentru că, odată cu căderea Guvernului Dăncilă și instalarea Guvernului liberal la Palatul Victoria, Ludovic Orban l-a ejectat pe Dan Chirilă. Scurt pe doi. Pentru că anunțase declanșarea marii epurări. Iar Dan Chirilă, în calitate de ministru secretar de stat, era numit politic. De „ciuma roșie”.
Dar ceva-ceva tot a rămas. Și am o vagă bănuială. Și anume că procurorii DNA fructifică azi informații strânse de Dan Chirilă. Dar dacă e așa, atunci să facă bine și să meargă până la capăt. Întrucât cangrena e mult mai profundă și multmai întinsă. Cu ramificații în toată România și chiar cu ramificații transfrontaliere. Și mai ales cu ramificații la vârful minunatului stat de drept. Iar dacă va putea fi desfăcut cumva acest nod, cu certitudine se va ajunge și la Traian Băsescu. Și la aproape întreaga echipă cu care acesta a condus zece ani România.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o ziBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 15 orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zileSpitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!



