Actualitate
Cooperativa noii majorități
În căutarea cifrei de aur, 233, singura care asigură o majoritate în Parlamentul României, partidele din opoziție sunt silite să creioneze viitoarea coperativă politică. Un fel de COCOPOCO. Cum se numea organul de conducere al Convenției Democratice. Din care făceau parte de-a valma reprezentanți ai partidelor și ai organzațiilor civice. Un turn al lui Babel, în care fiecare vorbea în limba lui. Cum ar putea arăta această cooperativă politică, în absența căreia nu se poate ajunge la cifra magică de 233?
În această secundă, nici frontul PSD, în care nu mai luptă decât parlamentari ai acestui partid și nici frontul anti-PSD, alcătuit din câteva partide decise să răstoarne Guvernul Dăncilă sau care măcar mimează această decizie, nu dispun de majoritatea de 233 de parlamentari, necesară fie pentru a obține acordul Parlamentului pentru remanierea extinsă, fie pentru a dărâma Guvernul. Motivul este că între cele două blocuri politice se interpun indecișii. Aceștia sunt ALDE – cât a mai rămas din acest partid, care și-a pierdut ambele grupuri parlamentare, atât în Senat, cât și în Cameră – și Pro România. Se mai interpun și două partide, care încearcă să obțină tot ce pot și dintr-o parte și din alta, UDMR, care primește rând pe rând favoruri din partea PSD, și PMP, care nu primește nimic de la putere, dar încearcă să sugă ce poate în materie de angajamente din frontul anti-PSD. Și se mai interpun parlamentarii altor minorități decât cea maghiară, care trag cât pot de ambele tabere, și un număr din ce în ce mai mare de independenți. Senatori și deputați, care nu se mai regăsesc în niciun grup parlamentar. O suprapunere interesantă a unei categorii de indeciși atât în zona PSD, cât și în zona anti-PSD o reprezintă în prezent parlamentarii ALDE care, fără excepție, nu mai au niciun grup parlamentar.
Sunt silit aici să deschid o paranteză. Un întreg partid, ALDE, creditat înainte de europarlamentare la 10-15 la sută din sufragiile alegătorilor, a intrat cumva, într-un timp record, într-un veritabil Triunghi al Bermudelor. A dispărut practic de pe harta Parlamentului. Cedând cântecelor de sirenă ale lui Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu a comis-o. A renunțat la parteneriatul cu PSD, a anunțat că trece în opoziție alături de Pro România, a renunțat și la candidatura la prezidențiale, dar ALDE a încremenit într-o poziție de șpagat. Unii se deplasează în direcția PSD, alții în direcția Pro România și, în fine, o a treia categorie rămâne relativ unită în jurul lui Călin Popescu Tăriceanu. Sfâșiat în aceste trei direcții, ALDE și-a pierdut grupurile parlamentare din Senat și din Camera Deputaților. Odată cu ele, și-a pierdut o serie întreagă de drepturi și de oportunități legate de reprezentarea în birourile de conducere ale celor două Camere de obținerea unor poziții de conducere în comisiile parlamentare și chiar de dreptul la cuvânt, care, în cazul independenților, este sever diminuat. Am semnale că se vor crea între timp, cu aportul parlamentarilor plecați din ALDE, noi grupuri parlamentare. Un fel de ALDE-plus sau ALDE-contra, cum vreți să le luați. Aceste grupuri, dacă se vor crea, vor acționa în colaborare cu PSD. Am închis paranteza.
Pe măsură ce ne apropiem calendaristic de cele trei runde de alegeri – prezidențiale, locale și parlamentare – „lupta de clasă” se ascute. Într-o asemenea manieră, încât această masă de nehotărâți sau de aparent nehotărâți va fi absorbită ca într-o gaură neagră de una sau alta dintre cele două tabere. Iar atunci balanța va înclina decisiv fie în favoarea PSD, fie în favoarea frontului anti-PSD. Este posibil ca acest proces să se finalizeze în curând. Totul depinde de seriozitatea și consistența negocierilor care au loc în prezent. Fiecare tabără aleargă din răsputeri până la epuizare după numărul magic 233. Să admitem că PNL, secondat de USR, este chiar decis să dărâme Guvernul Dăncilă și să instaleze un Guvern probabil condus de Ludovic Orban. Să admitem că semnalele date de președintele Klaus Iohannis în această privință sunt ferme și serioase. Să admitem că trebuie format un nou Guvern, susținut de o nouă majoritate. Ce forțe l-ar compune? Și cum ar funcționa el?
Din noul Guvern, condus de Ludovic Orban, ar urma să facă parte două partide mari, PNL și USR, aflate într-o competiție care va deveni din ce în ce mai dură, legată de alegerile prezidențiale, patru partide mici, Pro România, ALDE, UDMR și PMP și reprezentanți ai minorităților, altele decât cea maghiară. Acest Guvern va trebui să țină cont și de interesele legitime și ele la nivel central și la nivel local ale senatorilor și deputaților care vor rămâne independenți. Pentru a beneficia cât de cât de stabilitate într-o perioadă extrem de dificilă, Guvernul Orban va fi obligat să includă în sfera de suport politic și unele sindicate, și unele patronate, și unele ONG-uri. Vor exista așadar minimum 15 linii de forță între care va trebui, zi de zi, identificată linia de convergență, pentru a nu se intra în divergență. De aici, asemănarea izbitoare cu COCOPOCO, organul de decizie de pe vremea Convenției Democratice Române. Atunci treaba nu a funcționat. De ce ar funcționa acum? Atunci ar fi fost mai ușor să funcționeze, întrucât această formulă de coducere politică extrem de pestriță venea imediat după o victorie în alegeri. Acum, o asemenea formulă ar trebui să supraviețuiască înaintea celor trei runde de alegeri. Această formulă, această ștampilă difuză ar urma să se aplice asupra întregului teritoriu acoperit de o guvernare. Asupra bugetului. Cum va acoperi bugetul României interese și viziuni atât de diverse? Vor trebui elaborate politici pentru implementarea noi Legi a bugetului. Dacă bugetul va fi pestriț, și aceste politici vor fi pestrițe. În materie de politică exernă, să spunem că aparent lucrurile sunt mai simple, de vreme ce întreaga clasă politică este decisă să-și respecte parteneriatele cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite și cu NATO. Numai că lucrurile nu stau deloc așa. Complexitatea și contradictorialitatea situației internaționale crește exponențial și excede de multe ori aceste parteneriate. Prin urmare, România va trebui să adopte de la caz la caz politici punctuale. Și așa mai departe. Atenție însă: toate aceste politici, cele mai multe difuze în acest moment, pentru că, la fel cum nu există un text definitiv al moțiunii de cenzură, nu există nici program de guvernare al niciunuia dintre partidele de opoziție, vor trebui puse în operă de oameni. De reprezentanți ai celor 15 facțiuni. Cine vor fi aceștia? Va decide COCOPOCO!
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 4 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



