Actualitate
Inspectia Judiciara l-a incaltat cu al treilea dosar disciplinar pe procurorul Bogdan Pirlog/Primul dosar la sesizarea ziarului Incisiv de Prahova!
#Rezistentul este acuzat de manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu. Dosarul vizeaza comunicatul in care ONG-ul lui Pirlog reclama ca SIIJ a fost creata „pentru impunitatea magistratilor corupti” si „ca organ represiv, impotriva magistratilor incomozi”, precizeaza colegii de la Lumea Justitiei.
dav
Semestrul si dosarul disciplinar. Acesta este ritmul in care le incaseaza faimosul procuror militar Bogdan Ciprian Pirlog (foto), de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, unul dintre magistratii-activisti de frunte, autorul dosarului impotriva jandarmilor care au oprit lovitura de stat planuita de #rezistenti pentru 10 august 2018, precum si participant la protestele de pe treptele Curtii de Apel Bucuresti.
Vineri, 6 septembrie 2019, Inspectia Judiciara a anuntat ca a exercitat actiunea disciplinara fata de Pirlog pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu”. Dosarul are in vedere alegatiile emise de catre ONG-ul lui Bogdan Pirlog – Asociatia Initiativa pentru Justitie – la adresa Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie. Totul s-a petrecut la sfarsitul lunii martie, intr-un comunicat emis dupa consultarile convocate la Cotroceni de catre presedintele Klaus Iohannis.
In comunicatul respectiv, AIJ a sustinut ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie „apare ca fiind infiintata din doua motive principale: pe de o parte, pentru a asigura impunitatea magistratilor corupti, agreati de putere, cu riscul refacerii retelelor de coruptie din anii ’90 si din prima partea a anilor 2000, pe de alta parte, pentru a actiona ca un organ represiv, care sa poata fi folosit impotriva magistratilor incomozi – aspecte cu privire la care magistratii au atras atentia inca de la momentul punerii in discutie a infiintarii acestei sectii speciale”.
Inainte sa va prezentam comunicatul Inspectiei Judiciare si pe cel al asociatiei fondate de locotenent-colonelul Bogdan Pirlog, amintim ca procurorul militar s-a mai ales cu doua dosare disciplinare:
– primul in august 2018, in legatura cu acuzatiile la adresa Sectiei pentru judecatori a CSM (click aici pentru a citi);
– al doilea in ianuarie 2019, cu privire la felul in care Pirlog s-a autosesizat impotriva jandarmilor care i-au oprit pe huligani in 10 august 2018 (detalii aici).
Redam mai intai comunicatul Inspectiei Judiciare:
„Inspectia Judiciara a exercitat actiunea disciplinara fata de Pirlog Bogdan Ciprian, prim-procuror adjunct la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, pentru manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in afara exercitarii atributiilor de serviciu, abatere disciplinara prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile ulterioare.
Din verificarile efectuate, inspectorii judiciari au retinut ca sustinerile procurorului Pirlog, cuprinse in comunicatul Asociatiei „Initiativa pentru Justitie” din 30 (n.r. 31) martie 2019, sunt false, au un efect defaimator cu privire la activitatea procurorilor Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie si, ca atare, aduc atingere onoarei, probitatii profesionale, precum si prestigiului justitiei.
Actiunea a fost inaintata Sectiei pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la angajarea raspunderii procurorului in cauza”.
Iata si comunicatul postat pe Facebook, prin care ONG-ul lui Bogdan Pirlog s-a dezlantuit impotriva SIIJ:
„Reprezentantii Asociatiei „Initiativa pentru Justitie”, asociatie profesionala a procurorilor, au participat, in data de 27.03.2019, la consultarile cu magistratii organizate de catre presedintele Romaniei, domnul Klaus Werner Iohannis, pe tema starii justitiei.
In cadrul intrunirii, au luat cuvantul urmatorii magistrati: dna judecator Cristina Tarcea (presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), dna judecator Lia Savonea (presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii), dl judecator Dragos Calin (Curtea de Apel Bucuresti, co-presedinte al asociatiei „Forumul Judecatorilor din Romania”), dl procuror Nicolae Solomon (vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii), dl judecator Ciprian Coada (Curtea de Apel Constanta, membru al asociatiei „Forumul Judecatorilor din Romania”), dl procuror Bogdan Pirlog (prim-procuror adjunct al Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, co-presedinte al asociatiei „Initiativa pentru Justitie”), dna judecator Dana Girbovan (Curtea de Apel Cluj, presedinte al asociatiei „Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania”), dl procuror Sorin Lia (prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Corabia, co-presedinte al asociatiei „Initiativa pentru Justitie”), dl procuror Radu George Bucurica (Parchetul de pe langa Tribunalul Caras-Severin), dna judecator Madalina Afrasinie (Tribunalul Bucuresti), dna procuror Elena Iordache Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, presedinte al „Asociatiei Procurorilor din Romania”), dna judecator Mariana Varga (vicepresedinte al Tribunalului Pitesti), dl judecator Cristi Vasilica Danilet (Tribunalul Cluj, membru VeDem Just).
Luand cuvantul, reprezentantii Asociatiei „Initiativa pentru Justitie” si-au expus punctul de vedere in sensul ca, in prezent, situatia in care se gaseste justitia din Romania este una deosebit de grava.
Domnul procuror Bogdan Pirlog a atras atentia asupra urmatoarelor aspecte:
Distrugerea sistemului judiciar a inceput cu distrugerea politiei judiciare, in 2017; urmare a unei politici iresponsabile de pensionare, prin anuntarea unor modificari ale conditiilor de pensionare, 17.000 de ofiteri si subofiteri de politie judiciara au iesit la pensie, in decurs de trei luni, in conditiile in care deja existau 10.000 de locuri vacante in sistem. A rezultat, astfel, un deficit de personal de peste 50%, care a afectat grav capacitatea de efectuare a urmaririi penale, in special in cauzele de competenta parchetelor de pe langa judecatorii, care se confruntau si se confrunta cu cel mai mare volum de activitate.
A urmat emiterea OUG nr. 13/2017, ordonanta prin care clasa politica a initiat demersurile de anulare a eforturilor depuse in lupta impotriva coruptiei si a continuat distrugerea justitiei.
In continuare, au fost aduse o serie de modificari legilor justitiei, avand ca efect distrugerea bazei de resurse umane a parchetelor si a instantelor (prin cresterea perioadei de studiu la INM de la 2 la 4 ani, cresterea perioadei de stagiu de la 1 la 2 ani, modificarea conditiilor de promovare efectiva prin cresterea vechimii necesare si modificarea modalitatii de evaluare, scaderea perioadei de vechime in magistratura necesara pentru pensionare de la 25 la 20 de ani), majorarea artificiala si nejustificata a volumului de munca a instantelor si parchetelor (inclusiv prin introducerea de termene imperative nerealiste a caror nerespectare constituie abatere disciplinara si prin cresterea numarului de judecatori in anumite completuri), afectarea statutului procurorilor si instituirea unor mecanisme de control si presiune asupra magistratilor (prin infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, reorganizarea Inspectiei Judiciare, cresterea puterilor Ministrului Justitiei, atat in ceea ce priveste numirile si revocarile in si din cele mai importante functii de conducere din ministerul public, cat si in ceea ce priveste controlul asupra procurorilor, modificarea regimului raspunderii patrimoniale a magistratilor pentru erori judiciare).
In ceea ce priveste Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, aceasta apare ca fiind infiintata din doua motive principale: pe de o parte, pentru a asigura impunitatea magistratilor corupti, agreati de putere, cu riscul refacerii retelelor de coruptie din anii ’90 si din prima partea a anilor 2000, pe de alta parte, pentru a actiona ca un organ represiv, care sa poata fi folosit impotriva magistratilor incomozi – aspecte cu privire la care magistratii au atras atentia inca de la momentul punerii in discutie a infiintarii acestei sectii speciale. Acesti magistrati au fost considerati alarmisti. Din pacate insa, dupa inceperea activitatii sectiei speciale, temerile magistratilor au fost confirmate, in special, de comunicarile publice ale sectiei. Din aceste comunicari oficiale rezulta o discrepanta intre situatia de fapt descrisa si incadrarea juridica data faptelor cercetate, discrepanta pe care o poate remarca orice persoana care poseda cunostinte elementare de drept penal.
De la bun inceput, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie nu a fost conceputa ca unitate operationala: schema sectiei prevede un numar de maxim 15 procurori (in prezent functioneaza 6). Acestia nu au posibilitatea efectiva de a investiga ceea ce, anterior, investigau 150-200 de procurori de la mai multe parchete; in mod obiectiv, considerand ca actioneaza cu buna-credinta si depun toate eforturile, 15 oameni nu pot face fata unui asemenea volum de munca.
S-a clamat ca sectia speciala pentru magistrati va fi o unitate de elita. Constatam insa ca persoanele care au fost numite in cadrul acesteia nu fac parte din elita corpului procurorilor: actualul procuror-sef a avut o activitate de investigare nesemnificativa la un parchet de pe langa o judecatorie mica, apoi a functionat ca procuror „de instanta”, dupa care a ocupat o functie de conducere si ulterior a functionat ca inspector judiciar.
Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie investigheaza doar magistratii, spre deosebire de fostul serviciu omonim din DNA, care investiga infractiunile de coruptie si asimilate de competenta DNA, din zona justitiei, indiferent de autor (avocat, politist, grefier, magistrat).
Un alt aspect grav il constituie legiferarea pentru satisfacerea unor interese personale, punctuale, cum s-a procedat cu prelungirea mandatelor inspectorului-sef si inspectorului-sef adjunct din cadrul Inspectiei Judiciare.
Ca urmare a modificarilor legislative recente, justitia, ca fundament al statului de drept si ca serviciu public, va inceta sa existe.
Domnul procuror Sorin Lia a contrazis sustinerile doamnelor Lia Savonea si Dana Girbovan referitoare la numirea procurorilor cu functii de conducere si de executie in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, aratand ca acestea nu sunt facute de Consiliul Superior al Magistraturii, ci de catre o minoritate din cadrul Sectiei pentru judecatori din cadrul CSM, diferenta de nuanta fiind semnificativa.
In continuare, domnul procuror Sorin Lia a sustinut ca, pentru limitarea riscului interferentei factorului politic in justitie, este necesara clarificarea expresiei „sub autoritatea ministrului justitiei”, cel putin pana la inlaturarea acestei dispozitii din Constitutie, pe calea revizuirii constitutionale.
In final, domnul procuror a contrazis afirmatiile Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, in sensul ca ar exista, in interiorul corpului magistratilor, o paritate intre opiniile favorabile si nefavorabile modificarii legilor justitiei. In sprijinul acestor afirmatii, domnul procuror a amintit ca 4000 de magistrati din totalul de 6800 au semnat un memoriu privind respingerea modificarilor aduse legilor justitiei si ca toate Adunarile generale ale instantelor si parchetelor au respins propunerile de modificare a codurilor.
Domnul procuror a mai precizat ca la consultari participa asociatii care reprezinta opinia exprimata de majoritatea covarsitoare a corpului magistratilor si asociatii care reprezinta o minoritate nesemnificativa sau nu au niciun fel de reprezentare. Concluzionand, domnul procuror a apreciat ca, in favoarea modificarilor nocive aduse legilor justitiei, se pozitioneaza doar un numar 100-150 de magistrati.
Cu privire la comunicatul emis in nume propriu de de doamna Lia Savonea, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si intitulat pretentios „Apel public al Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independentei justitiei”, precizam urmatoarele:
Doamna Lia Savonea nu s-a pozitionat niciun moment, dupa primirea invitatiei si dupa comunicarea formatului sau in timpul consultarilor, in sensul care se desprinde din continutul comunicatului. Cu ocazia luarilor de cuvant, doamna judecator a avut o atitudine pe care o apreciem ca „smerita” fata de gazda intalnirii. Discursul dumneaei s-a concentrat strict pe patru directii, respectiv:
Modificarile pozitive din legi se datoreaza efortului Consiliului Superior al Magistraturii, actual si precedent. Modificarile din legi care ridica probleme nu se datoreaza Consiliului Superior al Magistraturii. Separarea carierelor reprezinta o mare realizare. De asemenea, a incercat sa prezinte aspectul nereal al paritatii opiniilor in cadrul corpului magistratilor cu privire la infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si a modificarilor legilor justitiei.
Respingem atitudinea duplicitara constanta de care da dovada Domnia Sa, precum si actiunile in care s-a concretizat aceasta atitudine, respectv faptul ca, in mai multe situatii, a actionat fara mandat din partea Consiliului Superior al Magistraturii. De exemplu, fara cunostinta Consiliului, dna judecator a depus, la Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei, un proiect de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Cea mai recenta „realizare originala” a dumneaei este stabilirea discretionara, fara nicio baza legala, a unui punctaj minim ce trebuie acordat candidatului pentru functia de inspector-sef pentru a-i asigura, astfel, reusita candidatului agreat. A mers pana la a anula procesele verbale de notare a doi dintre colegii de comisie care nu se conformasera indicatiilor pretioase ale
De asemenea, apreciem ca doamna Lia Savonea si sustinatorii sai fideli din cadrul Sectiei pentru judecatori sunt responsabili de selectarea persoanelor care compun actuala sectie speciala de „represiune impotriva magistratilor”.
Tot dumneaei, impreuna cu grupul de sustinatori, a impus numarul extrem de redus de locuri alocat pentru promovarea judecatorilor cu ocazia organizarii examenului de promovare a judecatorilor si procurorilor din anul 2018.
Daca doamna Savonea aprecia ca aceasta dezbatere „nu rezolva problemele justitiei”, „iar cadrul in care intalnirea a avut loc nu era cel menit sa realizeze acest deziderat, ci dimpotriva, fata de momentul ales, respectiv in campanie electorala, exista riscul ca justitia sa fie folosita in scop politic”, si ca „procedand in aceasta modalitate sunt subminate autoritatea si rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii”, ne intrebam de ce s-a prezentat la aceasta consultare.
Iar in ceea ce priveste subminarea autoritatii si a rolului constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, credem ca doamna presedinte Lia Savonea ar trebui sa-si analizeze propria conduita si efectele acestei conduite asupra asupra imaginii, eficientei, coeziunii, autoritatii acestei institutii si capacitatii sale de a-si indeplini rolului constitutional.
Consideram ca doamna Lia Savonea este principala responsabila pentru situatia vulnerabila in care se gaseste corpul magistratilor si pentru dezastrul prefigurat al sistemului judiciar. Nu vreun dusman din exteriorul sistemului judiciar ne-a adus in acest punct, ci actiunile din interior.
Suntem alaturi de colegii judecatori si impartasim drama acestora de a fi „reprezentati” in Consiliului Superior al Magistraturii de persoane asemenea doamnei presedinte.
Felicitam colegii judecatori pentru verticalitatea si bunul-simt de care au dat dovada prin initierea procedurii de revocare a doamnei judecator anterior amintite si a unei parti din grupul de sustinatori din cadrul Sectiei pentru judecatori.
In final, solicitam doamnei Lia Savonea sa-si dea demisia din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si sa-si ceara scuze public colegilor pentru conduita sa in calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”.
Reamintim ca, in urma sesizarii oficiale intocmite de Incisiv de Prahova, Inspecția Judiciară a solicitat sancționarea procurorilor militari care anchetează dosarul violențelor din 10 august, acesta fiind unul dintre dosarele mentionate de cei de la Lumea Justitiei.
La 18 august 2018, Incisiv de Prahova publica urmatorul articol: “EXCLUSIV/BATAIA DE JOC/PARCHETUL MILITAR MUSAMALIZEAZA DOSARUL” prin care atrageam atentia asupra
Precizam faptul ca, nu incercam sa luam apararea cuiva, nu dorim sa vorbim despre legalitatea sau ilegalitatea protestului, nu vorbim despre cine este mai vinovat sau nu in acest protest.
Incisiv de Prahova a devoalat doar bataia de joc a Parchetului Militar care incearca MUSAMALIZAREA acestor ilegalitati.
Dosarul a fost preluat, chipurile, de SPM. Dar imediat au emis o ordonanta de delegare prin care au împuternicit Parchetul Militar Bucuresti sa efectueze toate activitățile de urmărire penala (primiri/plingeri, audieri de persoane vătămate si martori, ridicări de documente,etc).
Conform art. 201 C.p.p. delegarea se poate face, punctual, pentru efectuare unui SINGUR act de urmărire penală.
Consecinta este aceea ca Ordonanta de delegare si toate probele făcute de Parchetul Militar Bucuresti SUNT NULE.
Toată lumea din parchetelor militare, tace!
Un mare sef de acolo joacă la dublu. E omul PSD –ului. Daca acest dosar va fi trimis în instanta, la camera preliminara se va constata că urmărirea penală este NULA!
Prin ordonanta atacata s-a dispus delegarea pentru efectuare tuturor actelor de urmărire penală. In aceste conditii ordonanta este lovita de nulitate absoluta si , ca atare,toate activitățile de urmărire penală desfășurate în baza ei vor fi nule absolut, conform art.282 C.P.P. Pentru aceste motive va rog sa dispuneti infirmarea ordonanței si intrarea în legalitate”.
Iata ca, in urma sesizarii oficiale ale ziarului nostru, prin adresa nr. 1247 din 20 august 2018, inspecţia Judiciară anunță că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Cosneanu Gheorghe, şeful Secţiei Parchetelor Militare din cadrul PÎCCJ („SPM”), Mihalache Codruţ şi Pîrlog Bogdan Ciprian, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti (PMTMB), pentru modul în care anchetează violențele din 10 august. Inspecția cere CSM sancționarea acestora pentru încălcarea legii 303/2004, articolul 99 litera m, referitoare la rerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.
Secția de procurori a CSM ar urma să decidă dacă admite acțiunea exercitată de Inspecția Judiciară, caz în care ar dispune sancționarea celor trei procurori sau dispune respingerea ori constatarea nulității absolute a cercetării.
Redăm mai jos integral comunicatul Inspecției Judiciare si adresa oficiala prin care Incisiv de Prahova a sesizat Inspectia Judiciara:
”Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Cosneanu Gheorghe, şeful Secţiei Parchetelor Militare din cadrul PÎCCJ („SPM”), Mihalache Codruţ şi Pîrlog Bogdan Ciprian, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti (PMTMB), pentru nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ, dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului, ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege şi regulamente, abatere disciplinară prevăzută de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004.
Cu privire la procurorul Mihalache Codruţ, inspectorii au reţinut că acesta a dispus delegarea procurorilor Corbu Ionel, Cazacu Radu şi Vornigescu Adrian Mihai de la PMTMB, cu încălcarea dispoziţiilor Ordinului nr. 387/2015 al procurorului general prin care se interzice efectuarea actelor de urmărire penală prin delegarea procurorilor din cadrul parchetului de la care s-a dispus preluarea unui dosar, în cauză fiind vorba despre dosarul cunoscut opiniei publice ca „dosarul 10 august”, preluat de SPM de la PMTMB.
În ceea ce îl priveşte pe procurorul Gheorghe Cosneanu, s-a reţinut că acesta i-a desemnat pe procurorii Corbu Ionel şi Văetişi Marian, delegaţi de la PMTMB la SPM, să instrumenteze dosarul anterior menţionat, cu încălcarea Ordinul nr. 387/2015 al procurorului general.
Inspectorii au constatat că, prin raportare la situaţia personalului şi a volumului de activitate constatate la SPM şi PMTMB, delegarea procurorilor nu numai că nu se impunea, dar a fost chiar lipsită de oportunitate.
Prin eludarea dispoziţiilor ordinului încălcat, inclusiv de către un procuror cu o funcţie de conducere, inspectorii au apreciat că se creează un precedent privind lipsa de subordonare a procurorilor şi suspiciunea lipsei de imparţialitate în soluţionarea cauzelor.
În privinţa procurorului Bogdan Pîrlog, inspectorii au reţinut că a încalcat dispoziţiile art. 2 şi 5 din Ordinul nr. 192/2010 al procurorului general al PÎCCJ, raportate la art. 89 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor prin aceea că în ziua de 10 august 2018, fiind planificat de serviciu pe unitate, în afara orelor de program, ca procuror cu funcţie de execuţie, s-a deplasat în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti unde a staţionat în spatele dispozitivului de jandarmi, cu scopul declarat de a percepe „cu propriile simţuri ce se întâmplă” deşi nu existau indicii privind săvârşirea vreunei infracţiuni; cu această ocazie a făcut inclusiv scurte recomandări comandanţilor trupelor de jandarmi, în sensul respectării legii. Cu privire la toate aceste activităţi, procurorul nu l-a informat pe superiorul său ierarhic afirmând, cu ocazia întocmirii procesului verbal de sesizare din oficiu cu privire la evenimentele din 10 august 2018 că luase act de amploarea acestora din mass-media.
Potrivit art. 5 din ordinul menţionat, procurorul care efectuează serviciul în afara programului de lucru trebuie să ia măsuri pentru informarea de îndată a conducătorului unităţii din care face parte cu privire la evenimentele deosebite; totodată, el trebuie să informeze superiorul ierarhic în cazul în care există date sau indicii privind săvârşirea unei infracţiuni pentru care urmărirea penală se efectuează de către procuror, pentru a fi dispuse măsurile necesare. La terminarea serviciului, acesta trebuia să întocmească, conform ordinului, un proces-verbal în care să se consemneze datele prevăzute în art. 2 alin. 4 din acelaşi ordin.
Totodată, în conformitate, cu prevederile art. 89 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, atribuţiile procurorilor militari, aceleaşi cu ale celorlalţi procurori, nu prevăd participarea acestora la evenimente publice ori sesizarea din oficiu cu privire la posibile infracţiuni aflate în desfăşurare.
În mod concret, procurorul care constată că, în prezenţa sa, se comite o infracţiune, este martor la aceasta şi nu poate deveni, concomitent, organ constatator al unor fapte penale.
Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la răspunderea procurorilor în cauză”. (Cerasela N.).
Actualitate
Armata SUA accelerează modernizarea comandamentului: noua arhitectură NGC2 este testată în Hawaii
Divizia 25 de Infanterie devine laboratorul operațional pentru tehnologiile viitorului
Armata Statelor Unite testează în Hawaii o nouă generație de sisteme de comandă și control, denumită Next Generation Command and Control (NGC2). Programul reunește militari, dezvoltatori de software și furnizori de tehnologie într-un proces de testare și îmbunătățire rapidă a capabilităților direct în teren.
Divizia 25 de Infanterie, cu baza în Hawaii, servește drept mediu operațional pentru dezvoltarea sistemului. Prin exercițiile denumite „Lightning Surge”, militarii verifică modul în care o arhitectură deschisă poate conecta senzori, sisteme de lovire, spațiul aerian și alte fluxuri de date într-o imagine operațională unitară.
Lockheed Martin coordonează implementarea operațională completă a sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie.
De la sisteme izolate la o arhitectură modulară
NGC2 urmărește să înlocuiască sistemele dependente de platforme și procesele de dezvoltare care durează ani întregi cu o arhitectură modulară, capabilă să integreze rapid noi arme, senzori și aplicații software.
Modelul este construit pe principiile unei arhitecturi deschise și ale abordării MOSA — Modular Open System Approach. În loc ca fiecare sistem să funcționeze separat, noua structură creează un cadru comun pentru toate nivelurile armatei.
Obiectivul este eliminarea „silozurilor” tehnologice și introducerea rapidă a unor noi capabilități, fără modificări costisitoare sau reproiectarea întregii infrastructuri.
Inteligența artificială reduce timpul de reacție
NGC2 utilizează inteligența artificială pentru a analiza volume mari de date și pentru a le transforma într-un set de informații utile comandanților.
Sistemul nu ia decizii în locul militarilor. El corelează date provenite din surse diferite și formulează recomandări, astfel încât comandanții să poată evalua mai rapid situația și să aleagă măsurile necesare.
Prin reducerea timpului de procesare, informațiile pot ajunge la factorii de decizie în câteva secunde, în loc de câteva minute. Într-un conflict în care viteza reacției poate decide rezultatul unei operațiuni, diferența este esențială.
„Stratul de date” distribuie informația către utilizatorul potrivit
Un element central al arhitecturii NGC2 este așa-numitul „strat de date”. Acesta preia informațiile din sistem, le procesează și le pune la dispoziția aplicațiilor sau militarilor autorizați.
Distribuirea datelor se face automat, pe baza rolului utilizatorului, a nivelului de acces și a funcției operaționale. Sistemul stabilește cui îi este relevantă o anumită informație și la ce nivel al armatei trebuie transmisă.
Scopul este ca militarii care au nevoie de date să le primească rapid, fără întârzieri provocate de proceduri manuale sau de sisteme incompatibile.
Feedbackul militarilor transformă software-ul în câteva zile
Colaborarea cu Divizia 25 de Infanterie a schimbat modul tradițional de dezvoltare a sistemelor de comandă și control. În locul unei liste rigide de cerințe, armata a stabilit obiective operaționale, lăsând dezvoltatorilor libertatea de a ajusta soluțiile în funcție de experiența din teren.
Militarii oferă feedback în timp real, iar software-ul poate fi modificat în câteva minute, ore sau zile, în funcție de complexitatea funcției solicitate.
Exercițiile „Lightning Surge” nu urmăresc doar prezentarea unor prototipuri. Sistemele testate sunt concepute pentru a oferi capabilități utilizabile imediat în operațiuni.
În mai puțin de zece luni, programul a furnizat soluții NGC2 utilizate de Divizia 25 în activități operaționale desfășurate în zona de responsabilitate a Comandamentului Indo-Pacific și în cadrul exercițiului multinațional Balikatan.
Microfonul inteligent, creat după o cerință simplă a soldaților
Un exemplu concret al ritmului de dezvoltare a apărut în timpul celei de-a patra demonstrații „Lightning Surge”. Militarii au transmis că nu vor să fie nevoiți să interacționeze permanent cu ecranul și că ar prefera să transmită comenzi vocal.
Răspunsul a fost dezvoltarea unui microfon portabil asistat de inteligență artificială, integrat cu un dispozitiv utilizat la nivel tactic. Militarii pot transmite acum comenzi direct prin microfon, fără să atingă ecranul.
Soluția a făcut operațiunile mai rapide, mai fluide și, în mare parte, hands-free. De la identificarea nevoii până la proiectare, construcție și livrare au trecut doar câteva zile.
O imagine comună a câmpului de luptă în regiunea Indo-Pacific
Primele două exerciții au pus bazele sistemului, în timp ce următoarele demonstrații au arătat arhitectura în funcțiune.
În cadrul celui de-al treilea exercițiu, datele provenite de la senzori, sistemele de lovire și mijloacele de control al spațiului aerian au fost reunite într-o singură imagine operațională, disponibilă prin infrastructură cloud.
Această integrare scurtează intervalul dintre detectarea unei ținte și angajarea acesteia, deoarece comandanții primesc o perspectivă aproape în timp real asupra câmpului de luptă.
Testarea s-a desfășurat simultan în Hawaii, Filipine și în alte zone aflate în aria Comandamentului Indo-Pacific. A fost prima demonstrație realizată în mediul Diviziei 25 care a permis schimbul de date între domenii și locații multiple.
Armata renunță la modelul furnizorului unic
Programul NGC2 se diferențiază de modelele tradiționale de achiziție, în care un singur câștigător furnizează întreaga soluție.
Armata americană a creat un ecosistem care include companii mici, firme de tehnologie netradiționale și furnizori comerciali. Peste 60 de companii au contribuit deja sau sunt evaluate pentru integrarea în această structură.
Arhitectura deschisă permite înlocuirea rapidă a unui furnizor atunci când soluția sa nu mai corespunde cerințelor sau când apare o alternativă mai performantă. Într-un sistem tradițional, eliminarea unui furnizor poate fi dificilă și costisitoare. În noul model, capabilitățile pot fi schimbate fără reconstrucția întregii arhitecturi.
Contribuții din partea companiilor de tehnologie
Printre soluțiile integrate sau analizate se numără platforma de date Raft Data Platform, utilizată ca bază pentru infrastructura Diviziei 25.
Amazon Web Services furnizează Wickr Chat, o soluție destinată comunicațiilor, colaborării cibernetice și operării într-o rețea cloud. Compania Rune Technologies contribuie cu TyrOS, un sistem orientat către logistica desfășurată în condiții de comunicații contestate.
Fiecare partener este evaluat în funcție de rolul pe care îl poate îndeplini în arhitectură și de valoarea adăugată pentru operațiunile militare.
NGC2, fundația unei armate conectate și adaptabile
Programul este construit în jurul a două obiective principale: viteză și calitate. Abordarea modulară permite dezvoltarea și livrarea unei soluții complete într-un timp redus, cu resurse controlate.
Prin arhitectura deschisă, armata poate integra constant tehnologii noi și capabilități de top, fără costurile și întârzierile asociate reproiectării sistemului.
Integrarea instrumentelor de sprijin decizional bazate pe inteligență artificială este deja demonstrată, iar dezvoltatorii anticipează extinderea capabilităților către alte divizii ale armatei americane.
Următoarele exerciții „Lightning Surge” vor continua testarea sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie și vor putea deschide calea către implementarea NGC2 la o scară mai largă în cadrul forțelor terestre ale Statelor Unite.
Incertitudinile din programul american TraCSS deschid calea pentru consolidarea modelului european
Uniunea Europeană ar putea deveni principalul actor în stabilirea politicilor, standardelor și cerințelor de autorizare privind siguranța operațiunilor sateliților la nivel mondial. Posibila schimbare de poziționare are loc pe fondul incertitudinilor legate de viitorul sistemului american Traffic Coordination System for Space (TraCSS), coordonat de Departamentul Comerțului din Statele Unite.
Deși programul american ar putea fi relansat sau consolidat pe termen lung, reprezentanți ai industriei spațiale din Statele Unite și Europa susțin că interesul pentru inițiativa europeană de gestionare a traficului spațial este în creștere. Programul, cunoscut sub numele de EU Space Surveillance and Tracking Partnership, oferă servicii de monitorizare orbitală și de prevenire a coliziunilor.
Aproape toți operatorii europeni folosesc deja sistemul
Aproximativ 95% dintre operatorii europeni de sateliți participă deja la schimbul de date organizat prin EU SST și beneficiază de servicii de avertizare privind riscul de coliziune.
Un proiect de lege european privind operațiunile spațiale ar putea transforma această participare într-o obligație. Conform prevederilor aflate în pregătire, toate companiile care operează sateliți destinați utilizării în Europa ar trebui să demonstreze că sunt conectate la sistem și că respectă mecanismele comune de siguranță.
Programul european colaborează cu Departamentele Comerțului și Apărării din Statele Unite pentru a evita suprapunerile și conflictele cu TraCSS. Conferința AMOS reprezintă unul dintre forumurile în care oficialii americani și europeni discută compatibilitatea celor două inițiative.
Totuși, lipsa unei direcții clare pentru programul american a complicat coordonarea dintre cele două părți.
Parteneriatul a ajuns la 19 state membre
În luna iunie, Belgia, Bulgaria, Lituania și Luxemburg s-au alăturat EU SST. Extinderea a avut loc cu puțin timp înaintea aniversării a zece ani de la lansarea oficială a parteneriatului, marcată la 1 iulie.
Prin aderarea celor patru țări, numărul guvernelor participante a ajuns la 19, față de doar cinci state la începutul programului, în 2016.
Parteneriatul reunește în prezent Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.
Inițiativa cooperează cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, instituție care gestionează programele spațiale comune ale blocului comunitar.
Finanțarea ar putea crește după 2028
Bugetul exact al EU SST este dificil de estimat, deoarece finanțarea provine din mai multe surse: contribuțiile statelor participante, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027 și fonduri puse la dispoziție de alte instituții financiare europene.
Biroul EU SST nu publică un buget anual detaliat. Cu toate acestea, reprezentanții guvernelor și ai industriei spațiale se așteaptă la o creștere semnificativă a finanțării în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028–2034.
Interesul sporit al armatelor europene pentru dezvoltarea unor capabilități spațiale autonome ar putea accelera investițiile în sisteme de supraveghere, senzori și servicii de gestionare a traficului orbital.
Radare și telescoape monitorizează obiectele aflate pe orbită
EU SST este conceput pentru a supraveghea activitatea din spațiu și pentru a transmite avertizări privind posibile coliziuni între sateliți și alte obiecte orbitale. Serviciile oferite includ:
- avertizări privind riscul de coliziune;
- evaluări ale riscului asociat reintrării obiectelor în atmosferă;
- informații despre evenimente periculoase, precum dezintegrarea sau fragmentarea sateliților;
- monitorizarea resturilor spațiale care pot amenința infrastructura orbitală.
Sistemul se bazează pe o rețea formată din aproximativ 70 de radare și telescoape amplasate în statele participante. Cele mai multe dintre aceste echipamente sunt deținute în prezent de structuri militare naționale.
Obiectivul pe termen lung este ca rețeaua să ajungă la un echilibru între senzorii guvernamentali, militari și civili, pe de o parte, și echipamentele operate de companii comerciale, pe de altă parte.
Industria privată devine un pilon al supravegherii spațiale
În prezent, opt companii comerciale furnizează date de conștientizare a situației spațiale către rețeaua EU SST. Valoarea totală a contractelor încheiate cu acești furnizori este estimată la aproximativ 700 de milioane de dolari în acest an.
Instituțiile europene și parteneriatul EU SST încearcă să extindă rapid numărul companiilor capabile să proiecteze și să opereze senzori, să genereze date de urmărire orbitală și să ofere servicii operatorilor de sateliți.
Pentru atingerea acestui obiectiv sunt utilizate mai multe mecanisme de finanțare și cofinanțare. Un exemplu îl reprezintă programul de granturi inclus în inițiativa Horizon Europe, dedicată dezvoltării tehnologiilor viitorului.
Planul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026–2027 include trei categorii de finanțări destinate dezvoltării tehnologiilor de urmărire spațială. Bugetul cumulat al acestor granturi este de aproximativ 55 de milioane de lire sterline, echivalentul a circa 63 de milioane de dolari.
Bruxellesul caută o industrie spațială competitivă
Forumul pentru industrie și startup-uri al Uniunii Europene dedicat gestionării traficului spațial reunește de două ori pe an reprezentanții EU SST și peste 100 de companii private specializate în urmărirea obiectelor orbitale.
Discuțiile vizează extinderea rețelei de senzori, dezvoltarea de noi servicii și consolidarea bazei industriale europene. Cea mai recentă reuniune a avut loc în luna martie, iar următoarele evenimente ar urma să marcheze și aniversarea oficială a programului.
În ultimul deceniu, EU SST a furnizat servicii de prevenire a coliziunilor pentru peste 100 de operatori din 40 de țări. Conducerea parteneriatului susține că programul a contribuit la formarea unei rețele europene performante de conștientizare a situației spațiale și la dezvoltarea unei industrii competitive.
Autonomia strategică, obiectivul final
Extinderea parteneriatului și creșterea finanțărilor reflectă ambiția Uniunii Europene de a-și reduce dependența de infrastructurile spațiale externe.
Prin integrarea senzorilor militari, civili și comerciali, precum și prin dezvoltarea unor companii europene capabile să furnizeze tehnologii și servicii specializate, Bruxellesul urmărește să construiască un sistem autonom de gestionare a traficului spațial.
Obiectivul final este atingerea autonomiei strategice în domeniul monitorizării orbitale, într-un moment în care numărul sateliților crește rapid, iar riscurile generate de resturile spațiale, interferențele și activitățile militare din spațiu devin tot mai complexe.
O afacere poate avea clienți interesați și un buget pregătit, dar lansarea se poate bloca într-un detaliu administrativ. Cele mai neplăcute întârzieri apar când documentele sunt completate separat, fără o verificare finală a numelor, adreselor, activităților și semnăturilor.
Rezervarea denumirii este un exemplu. Pentru PFA, firma profesionistului include numele și prenumele titularului, împreună cu forma de exercitare. Pentru o societate, denumirea urmează propria procedură de verificare și rezervare. Folosirea aceleiași logici pentru ambele dosare poate produce confuzie.
Într-un dosar de infiintare pfa craiova, apar frecvent întrebări despre sediul profesional, desfășurarea activității la terți și documentele de calificare. Nu toate profesiile au aceleași cerințe. Tocmai de aceea, lista generală de acte trebuie adaptată la activitatea declarată.
La infiintare firma craiova, necorelările pot apărea între actul constitutiv, cererea de înregistrare și declarațiile privind funcționarea. Dacă obiectul principal și activitățile secundare nu sunt alese corect, antreprenorul poate descoperi după lansare că serviciul pe care vrea să îl factureze nu este acoperit de structura pregătită.
O altă sursă de probleme este utilizarea unor modele vechi. Formularele și procedurile se actualizează, iar CAEN Rev.3 se aplică documentelor depuse pentru noile înregistrări. Un fișier păstrat de la un proiect anterior poate conține rubrici sau clasificări care nu mai corespund situației curente.
Verificarea finală trebuie făcută înainte de depunere, nu după primirea unei cereri de completare. Numele, datele de identificare, dovada sediului, codurile CAEN și semnăturile merită controlate în aceeași ordine în care apar în dosar. Este o etapă scurtă, dar poate proteja data planificată pentru începerea activității.
Dosarul Antigrindină – Partea I – Programul antigrindină: 39% realizat, 100% finanțat. Antigrindina – gaură neagră bugetară cu acoperire meteo
Republica gardurilor de aur și a rachetelor de conservare Există țări care trimit rachete în spațiu. Și există țări care...
Sfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI
Într-un colț de internet, pe o pagină de Facebook plină de inimioare și rugăciuni, tronează imaginea omului bun: Ionita Florin,...
Derby-ul care l-a lăsat în offside pe Nae Comisionarul și mafia cailor dopați
Dacă ar fi existat un premiu pentru „Cel mai tare circ fără clovni, dar cu cai drogați”, Hipodromul Ploiești l-ar...
Cum a ratat Ploieștiul trenul miliardelor europene: epopeea fondurilor UE și PNRR sub Polițeanu
Constatări din Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești...
Mafia Antigrindină, rachetele de aur și ministra U.S.R. care se ascunde după nori
Într‑un colț de Europă numit România, cineva a avut o idee genială: „Dacă tot nu putem conduce agricultura, hai măcar...
Republica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
Dl. Taboi, omul-orchestră care cântă doar la… raport În imperiul lui Nae Comisionaru’, unde clanul conduce iar autobuzele crapă...
Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi
Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025....
Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
MAFIA ANTIGRINDINĂ ÎN COLȚUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete în nori, cu facturi în buget și cu noroi...
REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
Republica TCE – de la societate publică la birt de gară Într-un colț de oraș numit pompos “societate de transport...
Republica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează
Permanență de lux pentru șefi, „patriotism” gratis pentru subalterni În timp ce polițiștii de execuție din IPJ Brașov sunt împinși...
M.A.I. – „Concursul-fantomă” de la Dinamo: când posturile se dau, dar nu se prea iau
Concurs cu final anunțat: „Se caută ofițer, preferabil deja ales” Clubul Sportiv Dinamo București a reușit, încă o dată, performanța...
Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
Trei ani ne-au ținut lecții cu „nu trebuie autorizație, totul e în regulă”, iar acum un răspuns oficial al Poliției...
113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
Când nu mai ai bani, tai de la investiții. Când nu mai ai idei, tai de la dreptate. Când nu...
„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
Libertatea de exprimare cu cagula pe față Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) lovește cu o întrebare care...
Marele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
Despre imunități cibernetice, mandate devenite decor legislativ și breșe care par să aibă mai mulți spectatori decât proprietarul sistemului atacat...
-
Exclusivacum 3 zile
REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 2 zile
Republica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
-
Featuredacum 4 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 3 zile
Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zile
113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 17 ore
Sfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI
-
Exclusivacum 5 zile
Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
-
Exclusivacum 2 zile
Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi