Actualitate
Câteva exemple de amnezie populară, pur aleatorii

Că poporul are memoria scurtă, nu-i nicio noutate şi nici nu poţi pretinde, de altfel, să o aibă în vreun fel: aceasta este cum este şi punct. Vă dăm câteva exemple de amnezie populară, pur aleatorii, enumerate fără a avea vreun criteriu anume, pentru ca afirmaţia să nu apară ca fiind nesusţinută:
– Românii au uitat tăierile salariale, ale pensiilor şi ale diferitelor indemnizaţii operate de piticul Boc, cu acordul matrozului Băsescu, pe motiv că, chipurile, austeritatea era impusă de iminenta intrare în colaps financiar a României, când, în realitate, măgăria guvernamentalo-prezidenţială a fost samavolnic săvârşită pentru a avea ea, „elita”, bani pentru a cheltui miliarde de euro cu clientela de partid şi a camarilei prezidenţiale, cu, bineînţeles, paraîndărătul aferent. Miliarde prăduite prin: retrocedările ilegale de la ANRP, investiţiile supraevaluate şi inutile ale diferitelor ministere în terenuri de fotbal în pantă, patinoare, parcuri în păduri ori mlaştini, piscine şi ştranduri olimpice, toate în comune care nu aveau nici măcar alimentare cu gaze ori cu apă potabilă şi nici canalizare, pârtii de schi, telegondole sau telescaune care au funcţionat, cel mult la inaugurare (şi atunci prost!), precum şi pentru multe alte tâmpenii şi năzdrăvănii care au umplut ţara pe vremea regimului de tristă amintire al PDL, una nemaifiind funcţională astăzi.
– Românii au uitat cazul Mariana Rarinca, executată abuziv, în stil liberian, de trinomul DNA-SRI-ÎCCJ, numai pentru a satisface orgoliile decrepitei preşedintă a ÎCCJ.
– Românii au uitat (în acest caz chiar au ignorat), aberantele dispoziţii ale noilor coduri în materie civilă şi penală pentru care executivul portocaliu şi-a asumat răspunderea parlamentară, aşa de „profesionist” lucrate că, până în prezent, sute de texte de lege au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României.
Sigur, sunt multiple şi variate alte exemple de amnezie colectivă, pe care nu are rost să le inventariem acum, deoarece nu acesta ne este scopul.
Demersul nostru vizează, însă, uitarea pe care o observăm la „organe”. Într-un stat normal, de drept şi democratic, cum clamează puterea politică că ar fi România, instituţiile publice – aflate în structura uneia dintre puterile statului (legislativă, executivă, judecătorească) –, ar trebui să aibă o memorie de pachiderm. Aş, ţi-ai găsit!
Sesizate / informate, toate, în 2014 şi, după caz, 2015, următoarele vajnice instituţii ale bietului stat român, au pus batista pe ţambal, au băgat gunoiul sub preş şi au mers, lăutăreşte, înainte:
– conducerea SRI, în repetate rânduri;
– Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii nr. 4c-20/ 131/ 26.08.2014;
– Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii – cerere de verificare cu nr. P 2551/14 din 27.08.2014;
– Directia Nationala Anticoruptie – plangere penala si denunt[1], dosar nr. 83/P/2014 (reunit cu nr.84/P/2014) si dosar nr. 109/P/2014 (reunit cu nr. 125/P/2014), pentru savarsirea infractiunilor de: abuz in serviciu, uzurparea functiei, omisiunea sesizarii organelor judiciare, delapidare, fals intelectual, uz de fals, luare si dare de mita. La ingerinta nepermisa a SRI (exista indicii certe chiar in Ordonantele de clasare si in lucrarile oficiale din dosare), procurorii de caz au clasat toate cauzele cu motivatii vadit netemeice, nelegale si neprofesionale.
In aceste dosare penale, trei denuntatori au sesizat procurorilor un amplu si complex ansamblu infractional descris, argumentat, detaliat si cu indicarea probelor, in care sunt implicati generali si ofiteri SRI si care vizeaza / se refera si la:
– amploarea coruptiei in SRI, cu insertie de ofiteri conspirati /deplin conspirati, cunoscuta si tolerata de conducerea Serviciului;
– conexiunile faptelor si faptuitorilor cu numerosi magistrati prahoveni (TUDOSE LIVIU – procuror general al Parchetului de le langa Curtea de Apel Ploiesti, TUDOSE ROXANA – vicepresedinte al Curtii de Apel Ploiesti, URLATEANU ELISABETA, TEISANU FLORENTIN – judecatori, NEGULESCU MIRCEA – procuror);
– implicarea unor oameni politici din formatiunea politica aflata in prezent la guvernare (DRAGNEA LIVIU, GHITA SEBASTIAN – fost deputat si membru in Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, COSMA MIRCEA – presedintele Consiliului Judetean Prahova, fost presedinte al organizatiei judetene PSD Prahova);
– implicarea unor alesi locali / functionari publici din administratia publica (VLAD OPREA – primarul orasului Sinaia, RADULESCU BEATRICE – secretara Primariei orasului Sinaia, fina col. SRI MARIN CONSTANTIN, BUCĂ TOPALU GHEORGHE – director in Consiliul Judetean Prahova); FILIP ALINA, manager de spital, oameni de afaceri (VÎRCOLICI ALEXANDRU, OJOGA MIRCEA, FILIP ALIN) etc. etc.
– gruparea de criminalitate economico-finaciara organizata COSMA MIRCEA – ALEXE RAZVAN – PĂVĂLEANU MARCEL (fost functionar public inSecretariatul General al Guvernului) s.a.
Am constatat cu amaraciune ca nici macar nu s-a dorit elucidarea tuturor faptelor si imprejurarilor savarsirii acestora, unele fiind calificate, de plano, ca nefiind infractiuni ori ca, pur si simplu, nici nu s-ar fi comis.
Procurorii de caz au inceput si efectuat urmarirea penala plecand de la premisa inoculata de SRI – care i-a dominat determinant pana la adoptarea solutiilor de clasare – ca sesizarile au fost promovate de persoane nemultumite de anumite masuri sanctionatorii care li s-au aplicat (si, numai din acest motiv, le considera abuzive, nelegale si netemeinice), fiind animate de dorinta de razbunare si de a-i face rau onestului si candidului col. SRI MARIN CONSTANTIN, care a acumulat o avere de un milion euro, partial fraudulos. Se observa mentalitatea nedeontologica a DNA care crede că, dacă denunţătorul are probleme, denunţul e ilegitim, ceea ce este contrar principiilor procesului penal si contravine obligatiilor procurorilor statuate in legile si regulamentele care le reglementeaza activitatea.
– Curtea Militara de Apel Bucuresti şi Tribunalul Militar Bucureşti – sesizate cu plangeri impotriva solutiilor de neurmarire penala in dosarele DNA, care – la intervenţia Binomului şi a tovarăşului general Gabriel Oprea (pe atunci necăzut în dizgraţie) – au respins en fanfare acţiunile credulilor foşti ofiţeri SRI !
– Preşedinţia României, care a trimis memoriile, spre „competentă” soluţionare, la … SRI (sic!).
Avem bănuiala legitimă că, dacă ar fi fost de bună credinţă, profesioniste şi fără parti–pris, astăzi, probabil, nu mai existau cazurile Dragnea, Ghiţă, Tudose Liviu sau Negulescu Mircea şi altele care, implacabil, vor mai apărea în viitorul imediat!
Pentru că, dacă de regula, in ordinele elitare, injustiţiile se indura de dragul mentinerii rolului coagulant al ierarhiei, la organele judiciare şi în instanţe, însă, abordarea ar trebui să fie strict şi exclusiv „pe lege”.
Dar, cu procurori ca ROŞU CLAUDIA, DORU ŢULUŞ ori, mai recent, NEGULESCU MIRCEA, alias „Portocală” sau „sunt periculos, să moară mama!”, precum şi cu judecători ca BOGDAN CAMELIA, nicio şansă!***
[1] Document cu 62 file si 105 file de inscrisuri izvoare de proba / probe anexate pentru sustinerea sesizarii.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 19 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi