Actualitate
Câteva exemple de amnezie populară, pur aleatorii
Că poporul are memoria scurtă, nu-i nicio noutate şi nici nu poţi pretinde, de altfel, să o aibă în vreun fel: aceasta este cum este şi punct. Vă dăm câteva exemple de amnezie populară, pur aleatorii, enumerate fără a avea vreun criteriu anume, pentru ca afirmaţia să nu apară ca fiind nesusţinută:
– Românii au uitat tăierile salariale, ale pensiilor şi ale diferitelor indemnizaţii operate de piticul Boc, cu acordul matrozului Băsescu, pe motiv că, chipurile, austeritatea era impusă de iminenta intrare în colaps financiar a României, când, în realitate, măgăria guvernamentalo-prezidenţială a fost samavolnic săvârşită pentru a avea ea, „elita”, bani pentru a cheltui miliarde de euro cu clientela de partid şi a camarilei prezidenţiale, cu, bineînţeles, paraîndărătul aferent. Miliarde prăduite prin: retrocedările ilegale de la ANRP, investiţiile supraevaluate şi inutile ale diferitelor ministere în terenuri de fotbal în pantă, patinoare, parcuri în păduri ori mlaştini, piscine şi ştranduri olimpice, toate în comune care nu aveau nici măcar alimentare cu gaze ori cu apă potabilă şi nici canalizare, pârtii de schi, telegondole sau telescaune care au funcţionat, cel mult la inaugurare (şi atunci prost!), precum şi pentru multe alte tâmpenii şi năzdrăvănii care au umplut ţara pe vremea regimului de tristă amintire al PDL, una nemaifiind funcţională astăzi.
– Românii au uitat cazul Mariana Rarinca, executată abuziv, în stil liberian, de trinomul DNA-SRI-ÎCCJ, numai pentru a satisface orgoliile decrepitei preşedintă a ÎCCJ.
– Românii au uitat (în acest caz chiar au ignorat), aberantele dispoziţii ale noilor coduri în materie civilă şi penală pentru care executivul portocaliu şi-a asumat răspunderea parlamentară, aşa de „profesionist” lucrate că, până în prezent, sute de texte de lege au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României.
Sigur, sunt multiple şi variate alte exemple de amnezie colectivă, pe care nu are rost să le inventariem acum, deoarece nu acesta ne este scopul.
Demersul nostru vizează, însă, uitarea pe care o observăm la „organe”. Într-un stat normal, de drept şi democratic, cum clamează puterea politică că ar fi România, instituţiile publice – aflate în structura uneia dintre puterile statului (legislativă, executivă, judecătorească) –, ar trebui să aibă o memorie de pachiderm. Aş, ţi-ai găsit!
Sesizate / informate, toate, în 2014 şi, după caz, 2015, următoarele vajnice instituţii ale bietului stat român, au pus batista pe ţambal, au băgat gunoiul sub preş şi au mers, lăutăreşte, înainte:
– conducerea SRI, în repetate rânduri;
– Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii nr. 4c-20/ 131/ 26.08.2014;
– Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii – cerere de verificare cu nr. P 2551/14 din 27.08.2014;
– Directia Nationala Anticoruptie – plangere penala si denunt[1], dosar nr. 83/P/2014 (reunit cu nr.84/P/2014) si dosar nr. 109/P/2014 (reunit cu nr. 125/P/2014), pentru savarsirea infractiunilor de: abuz in serviciu, uzurparea functiei, omisiunea sesizarii organelor judiciare, delapidare, fals intelectual, uz de fals, luare si dare de mita. La ingerinta nepermisa a SRI (exista indicii certe chiar in Ordonantele de clasare si in lucrarile oficiale din dosare), procurorii de caz au clasat toate cauzele cu motivatii vadit netemeice, nelegale si neprofesionale.
In aceste dosare penale, trei denuntatori au sesizat procurorilor un amplu si complex ansamblu infractional descris, argumentat, detaliat si cu indicarea probelor, in care sunt implicati generali si ofiteri SRI si care vizeaza / se refera si la:
– amploarea coruptiei in SRI, cu insertie de ofiteri conspirati /deplin conspirati, cunoscuta si tolerata de conducerea Serviciului;
– conexiunile faptelor si faptuitorilor cu numerosi magistrati prahoveni (TUDOSE LIVIU – procuror general al Parchetului de le langa Curtea de Apel Ploiesti, TUDOSE ROXANA – vicepresedinte al Curtii de Apel Ploiesti, URLATEANU ELISABETA, TEISANU FLORENTIN – judecatori, NEGULESCU MIRCEA – procuror);
– implicarea unor oameni politici din formatiunea politica aflata in prezent la guvernare (DRAGNEA LIVIU, GHITA SEBASTIAN – fost deputat si membru in Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, COSMA MIRCEA – presedintele Consiliului Judetean Prahova, fost presedinte al organizatiei judetene PSD Prahova);
– implicarea unor alesi locali / functionari publici din administratia publica (VLAD OPREA – primarul orasului Sinaia, RADULESCU BEATRICE – secretara Primariei orasului Sinaia, fina col. SRI MARIN CONSTANTIN, BUCĂ TOPALU GHEORGHE – director in Consiliul Judetean Prahova); FILIP ALINA, manager de spital, oameni de afaceri (VÎRCOLICI ALEXANDRU, OJOGA MIRCEA, FILIP ALIN) etc. etc.
– gruparea de criminalitate economico-finaciara organizata COSMA MIRCEA – ALEXE RAZVAN – PĂVĂLEANU MARCEL (fost functionar public inSecretariatul General al Guvernului) s.a.
Am constatat cu amaraciune ca nici macar nu s-a dorit elucidarea tuturor faptelor si imprejurarilor savarsirii acestora, unele fiind calificate, de plano, ca nefiind infractiuni ori ca, pur si simplu, nici nu s-ar fi comis.
Procurorii de caz au inceput si efectuat urmarirea penala plecand de la premisa inoculata de SRI – care i-a dominat determinant pana la adoptarea solutiilor de clasare – ca sesizarile au fost promovate de persoane nemultumite de anumite masuri sanctionatorii care li s-au aplicat (si, numai din acest motiv, le considera abuzive, nelegale si netemeinice), fiind animate de dorinta de razbunare si de a-i face rau onestului si candidului col. SRI MARIN CONSTANTIN, care a acumulat o avere de un milion euro, partial fraudulos. Se observa mentalitatea nedeontologica a DNA care crede că, dacă denunţătorul are probleme, denunţul e ilegitim, ceea ce este contrar principiilor procesului penal si contravine obligatiilor procurorilor statuate in legile si regulamentele care le reglementeaza activitatea.
– Curtea Militara de Apel Bucuresti şi Tribunalul Militar Bucureşti – sesizate cu plangeri impotriva solutiilor de neurmarire penala in dosarele DNA, care – la intervenţia Binomului şi a tovarăşului general Gabriel Oprea (pe atunci necăzut în dizgraţie) – au respins en fanfare acţiunile credulilor foşti ofiţeri SRI !
– Preşedinţia României, care a trimis memoriile, spre „competentă” soluţionare, la … SRI (sic!).
Avem bănuiala legitimă că, dacă ar fi fost de bună credinţă, profesioniste şi fără parti–pris, astăzi, probabil, nu mai existau cazurile Dragnea, Ghiţă, Tudose Liviu sau Negulescu Mircea şi altele care, implacabil, vor mai apărea în viitorul imediat!
Pentru că, dacă de regula, in ordinele elitare, injustiţiile se indura de dragul mentinerii rolului coagulant al ierarhiei, la organele judiciare şi în instanţe, însă, abordarea ar trebui să fie strict şi exclusiv „pe lege”.
Dar, cu procurori ca ROŞU CLAUDIA, DORU ŢULUŞ ori, mai recent, NEGULESCU MIRCEA, alias „Portocală” sau „sunt periculos, să moară mama!”, precum şi cu judecători ca BOGDAN CAMELIA, nicio şansă!***
[1] Document cu 62 file si 105 file de inscrisuri izvoare de proba / probe anexate pentru sustinerea sesizarii.
Actualitate
Justiția intervine: Bătălia pentru AI, o infrângere pentru administrație în fața giganților tehnologici
Un judecător federal a emis joi o hotărâre preliminară amplă în favoarea companiei de inteligență artificială Anthropic, marcând cel mai recent episod dintr-un conflict de săptămâni întregi între gigantul AI și guvernul american. Decizia, considerată o lovitură semnificativă pentru executiv, ridică semne de întrebare serioase cu privire la motivele din spatele acțiunilor administrației.
O decizie judiciară cu reverberații politice
Judecătorul federal Rita Lin, numită anterior de un președinte democrat, a statuat că „înregistrările sugerează puternic că motivele invocate pentru desemnarea Anthropic ca risc pentru lanțul de aprovizionare au fost pretextuale și că motivul real [al guvernului] a fost o represalii ilegale”. Această constatare incisivă, inclusă în ordinul de 48 de pagini, subliniază o potențială abatere gravă de la principiile legale și administrative. Prin acordarea acestei hotărâri preliminare, instanța a indicat că Anthropic este „probabil să aibă succes” în procesul său împotriva guvernului. Consecința imediată este că cele 17 agenții federale numite ca pârâte – de la Pentagon la Fondul Național pentru Științe Umaniste – nu au voie să implementeze ordinele de desemnare a Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare până la soluționarea definitivă a litigiului.
Geneza conflictului: Refuzul Anthropic și reacția administrativă
Conflictul a izbucnit după ce Anthropic a refuzat să accepte un nou limbaj contractual care ar fi permis „toată utilizarea legală” a AI-ului său, Claude, de către armată. Reacția la nivel înalt nu a întârziat să apară. Pe 27 februarie, președintele a dispus agențiilor federale să „CEZĂ IMEDIAT orice utilizare a tehnologiei Anthropic”. La rândul său, secretarul Apărării a postat pe o platformă socială că „niciun contractor, furnizor sau partener care face afaceri cu armata Statelor Unite nu poate desfășura nicio activitate comercială cu Anthropic.”
Etichetarea „riscului pentru lanțul de aprovizionare”: O dublă desemnare
Momentul culminant al tensiunilor administrative a fost pe 4 martie, când două scrisori oficiale din partea administrației au desemnat simultan Anthropic ca „Risc pentru Lanțul de Aprovizionare” în baza a două statute distincte: Titlul 41, Secțiunea 4713, care acoperă întregul guvern federal, și Titlul 10, Secțiunea 3252, care detaliază un proces simplificat pentru utilizare exclusivă de către Departamentul Apărării. Deși desemnarea oficială a fost mai puțin drastică decât fusese anticipat inițial, CEO-ul Anthropic a anunțat intenția de a da în judecată guvernul pentru a anula decizia, depunând două procese separate.
Răspunsul Pentagonului și poziția Anthropic: Un impas continuu
La doar câteva ore după decizia instanței din California, subsecretarul Apărării și directorul tehnologic, responsabil cu gestionarea disputei din partea Pentagonului, a publicat pe o platformă socială că ordinul judecătorului Lin conține „zeci de erori faptice”. El a susținut că desemnarea Anthropic ca „Risc pentru Lanțul de Aprovizionare” este „în deplină vigoare și efect” în temeiul Secțiunii 4713, care, a afirmat el, nu s-ar afla sub jurisdicția judecătorului. Oficialii Pentagonului au redirecționat solicitările de comentarii către postările acestuia.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al Anthropic a declarat că firma „așteaptă încă decizia în cazul Curții de Apel a DC”. Compania se declară „recunoscătoare instanței [din California] pentru rapiditatea acțiunii și încântată că sunt de acord că Anthropic va avea probabil succes pe fondul cauzei”. În ciuda necesității acestui proces pentru a-și proteja interesele, Anthropic își menține „focalizarea pe colaborarea productivă cu guvernul pentru a se asigura că toți americanii beneficiază de o inteligență artificială sigură și fiabilă.”
Interpretări juridice diverse și următoarele etape ale bătăliei legale
Opinia juridică privind ordinul judecătorului Lin este împărțită. Unii experți legali sugerează că decizia instanței din California s-ar putea să nu acopere deloc desemnarea conform 41 USC 4713, ceea ce ar însemna că poziția Anthropic este, practic, similară cu cea anterioară. Alți juriști consideră că ordinul poate fi interpretat ca interzicând Departamentul Apărării să aplice desemnarea 4713.
Judecătorul Lin a impus o suspendare de șapte zile a propriului ordin, permițând astfel o perioadă pentru solicitări de reconsiderare sau intervenții în apel. Un expert juridic a comentat că acest lucru este destul de comun și oferă timp pentru depunerea unor documente adecvate. Curtea de apel pentru decizia lui Lin ar fi Circuitul al 9-lea federal, cunoscut pentru imprevizibilitatea deciziilor sale. Procesul în ansamblu, avertizează experții, s-ar putea „târî un an sau doi”, iar guvernul ar putea fi eventual responsabil pentru despăgubiri și pierderi financiare suferite de Anthropic. Această confruntare juridică scoate în evidență tensiunile tot mai mari dintre inovația tehnologică și controlul guvernamental, într-un peisaj geopolitic în continuă schimbare.
Actualitate
NATO accelerează producția de armament: Un necesar de peste 145 de miliarde de dolari pentru consolidarea apărării aliate
Oficialii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au identificat un necesar substanțial de până la 145 de miliarde de dolari pentru muniții și sisteme de apărare aeriană, cerințe comune tuturor statelor membre. Această sumă colosală, detaliată în Raportul Anual 2025 al Alianței, prezentat recent la Bruxelles, subliniază urgența cu care Secretarul General Mark Rutte intenționează să prioritizeze accelerarea producției de armament la următorul summit NATO.
Cifre record: Un angajament financiar fără precedent
Valoarea de 145 de miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 125,9 miliarde de euro, reprezintă o estimare a cererii agregate pentru rachete, bombe, drone și sisteme de lovire de precizie. Aceste cifre sunt rezultatul procesului REPEAD (Reoccurring Process for Aggregating Demand) al NATO, care centralizează nevoile de capabilități ale țărilor membre. Alianța lucrează acum intens cu aliații și industria de apărare pentru a satisface aceste cerințe „cât mai rapid și economic” posibil. Pentru ciclul din 2025, atenția se va îndrepta spre muniții decisive pentru lupta maritimă, capabilități de informații și supraveghere, precum și cerințe specifice domeniului terestru.
Pragul de 2% atinge o borna istorică
Un aspect remarcabil, dezvăluit de Secretarul General Rutte, este faptul că anul trecut a marcat prima dată când toate țările NATO au îndeplinit sau chiar depășit pragul de 2% din Produsul Intern Brut alocat cheltuielilor de apărare. Rutte a atribuit această realizare semnificativă presiunii constante exercitate de fosta administrație americană pentru a pune capăt „gratuitului” (free-riding) din partea aliaților. Deși Washingtonul contribuie în continuare cu majoritatea (60%) cheltuielilor de apărare ale națiunilor NATO, contribuțiile europene și canadiene au înregistrat o creștere de 20%, reprezentând un spor de 94 de miliarde de dolari față de anul precedent. Această tendință indică o reorientare a investițiilor către achiziția, cercetarea și dezvoltarea de noi echipamente militare, în detrimentul perioadelor anterioare, când grosul cheltuielilor era dedicat personalului și operațiunilor.
Stocurile europene de muniții: Îngrijorări și acțiuni concrete
Pe fondul acestor angajamente financiare, au apărut și semnale de alarmă din partea industriei. Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall, a declarat recent că, în ciuda avertismentelor repetate, stocurile de muniții europene, americane și din Orientul Mijlociu sunt „aproape goale” din cauza conflictelor în curs. Aceste declarații, deși contrastează cu unele concluzii ale raportului NATO care anticipează o extindere rapidă a producției prin cheltuieli crescute, au fost recunoscute de Rutte.
Secretarul General a admis că această problemă va fi un punct central la următorul summit NATO. El a subliniat că, deși există „vești bune” – producția de muniții a crescut de șase ori comparativ cu acum câțiva ani – este clar că „mai este mult de făcut”, deoarece baza industrială de apărare nu produce suficient. Rutte a evidențiat că această dificultate reprezintă o vulnerabilitate comună, afectând Statele Unite, Canada și Europa, și a menționat întâlniri la nivel înalt cu furnizori americani și lideri europeni pentru a aborda problema. Aceste apeluri la creșterea producției nu sunt noi, ele intensificându-se mai ales în 2023, când armatele occidentale se confruntau cu dificultăți în refacerea stocurilor de muniții, în special cele de artilerie, din cauza sprijinului acordat Ucrainei. NATO demonstrează acum o determinare fermă de a transforma aceste provocări în acțiuni concrete pentru a asigura o apărare robustă a tuturor membrilor săi.
O realitate inacceptabilă pentru securitatea națională
Forțele Aeriene și Forțele Spațiale americane investesc anual peste 113,8 miliarde de dolari în dezvoltarea unor tehnologii de ultimă generație, de la avioane de luptă avansate și arme nucleare la sisteme sofisticate de apărare antirachetă. Cu toate acestea, istoria recentă abundă în exemple de programe care depășesc bugetele alocate și sunt livrate cu întârzieri semnificative. Această realitate, considerată inacceptabilă de lideri militari de rang înalt, inclusiv de Secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, subliniază necesitatea stringentă a unei reforme. Momentul actual este privit ca o oportunitate unică de a remodela modul în care se livrează capabilitățile esențiale pentru apărare.
Managerii de program: Pivoți uitați ai inovației
În timp ce tehnologiile revoluționare sunt indiscutabil importante, eficacitatea lor este maximizată doar atunci când ajung rapid la luptători. Aici intervine rolul crucial al managerilor de program – echivalenții managerilor de proiect din sectorul privat. Aceștia sunt arhitecții din prima linie, cei care iau deciziile pivot care determină dacă Forțele Armate vor dispune de capabilitățile necesare înainte de izbucnirea unui conflict. Adevărata disrupție în achizițiile de apărare nu vine doar din inovația tehnologică, ci dintr-o reevaluare profundă a modului în care acești profesioniști sunt pregătiți, instruiți și împuterniciți.
De la selectarea contractelor optime și elaborarea calendarelor multianuale, până la integrarea sistemelor complexe de armament, judecata managerilor de program influențează destinele unor programe întregi pe parcursul mai multor decenii. Pe măsură ce noile modele de portofoliu descentralizează autoritatea, o reală împuternicire va depinde de profesionalismul și pregătirea temeinică a acestor manageri. Dacă se dorește ca noile capabilități să fie livrate cu viteza impusă de necesitatea descurajării, atunci pregătirea lor trebuie să reflecte această responsabilitate covârșitoare.
Lecțiile trecutului: Succese remarcabile și eșecuri costisitoare
Istoria oferă exemple elocvente ale importanței managementului de program. În timpul conflictelor din Irak și Afganistan, managerii de program au coordonat cu succes proiectarea, construcția și livrarea camioanelor rezistente la explozii în mai puțin de doi ani, salvând nenumărate vieți. Programul de modernizare a sateliților GPS a îmbunătățit semnificativ precizia și a redus termenele de lansare de la ani la doar câteva luni. Parteneriatele strategice, precum National Security Space Launch, bazate pe practici comerciale solide, demonstrează că o gestionare disciplinată și metode moderne pot duce la scăderea costurilor și accelerarea termenelor.
Pe de altă parte, alte programe subliniază costul execuției defectuoase. Programul F-35 Joint Strike Fighter s-a confruntat cu dificultăți persistente în controlul costurilor unitare, respectarea programelor de producție și costurile de întreținere. Aeronava de realimentare KC-46 a Forțelor Aeriene, o capabilitate esențială pentru proiecția puterii, continuă să se confrunte cu probleme de integrare și întârzieri în producție.
Miza viitorului: Apărarea spațială și provocări fără precedent
Privind spre viitor, mizele vor fi și mai mari. Interceptorii spațiali – sateliți specializați concepuți pentru a lansa rachete cinetice împotriva amenințărilor din orbită – vor juca un rol central în apărarea teritoriului american împotriva rachetelor hipersonice și a atacurilor nucleare. Acestea vor necesita o viteză și o precizie fără precedent, integrând senzori de ultimă generație, interceptori și rețele de comandă într-o constelație care operează la viteze orbitale împotriva amenințărilor. Experții sunt unanimi: dezvoltarea unui astfel de interceptor generează provocări de cel mai înalt nivel în detectare și țintire.
O soluție la îndemână: Standardele industriale și certificarea PMP
Îmbunătățirea pregătirii managerilor de program reprezintă o soluție cu costuri reduse și un randament ridicat. Există modele clare de urmat. În Forțele Aeriene și Forțele Spațiale, o zicală comună afirmă că 80-90% din pregătirea în achiziții se realizează „la locul de muncă” – un model bazat pe încercări și erori, care lasă succesul programului la latitudinea maturității organizaționale și, uneori, a norocului. În contrast, organizații precum NASA au dezvoltat programe de formare direct trasabile la ghidul Project Management Body of Knowledge (PMBoK), în timp ce Corpul Inginerilor al Armatei adoptă pur și simplu certificări industriale. Certificarea Project Management Professional (PMP), recunoscută la nivel mondial, oferă un limbaj comun și un cadru de lucru dovedit. Deși achizițiile de apărare au complexități unice, disciplinele fundamentale de gestionare a costurilor, termenelor și performanței (adică a scopului) sunt universale.
Studiile demonstrează că acele companii cu peste o treime din managerii certificați PMP finalizează mai multe proiecte la timp și în limitele scopului. Cu toate acestea, în timp ce guvernul plătește contractanților sume suplimentare pentru experiența certificată PMP, Forțele Aeriene și Forțele Spațiale nu integrează și nici nu cer certificarea PMP în programele lor de pregătire sau în progresia în carieră pentru militari.
Un apel urgent la acțiune: Modernizarea politicii și educației
Este imperativ ca Forțele Aeriene și Forțele Spațiale să remedieze această lacună, aliniind pregătirea la standardele industriale, încorporând certificarea în avansarea în grad și, în cele din urmă, favorizând-o pentru pozițiile critice din achiziții. Asistentul Secretarului Forțelor Aeriene pentru Achiziții, Tehnologie și Logistică ar trebui să inițieze actualizarea politicilor pentru a conduce această schimbare. Forța Spațială, care își construiește încă fundația de dezvoltare profesională, este într-o poziție deosebit de bună pentru a prelua un rol de lider. La nivel de departament, extensia PMBoK a Pentagonului – neschimbată de peste două decenii – trebuie modernizată pentru a reflecta cerințele sistemelor agile și complexe de astăzi și Strategia recentă de Transformare a Achizițiilor. Această schimbare nu este menită să înlocuiască pregătirea existentă, ci să o consolideze prin alinierea la standardele industriale validate.
Managerii de program bine pregătiți nu reprezintă o panacee, dar sunt vitali pentru a asigura că următoarea generație de armament este livrată la timp. Acest aspect este deosebit de important pe măsură ce mai multă autoritate și risc se deplasează la niveluri inferioare. Într-o eră în care săptămânile pot decide rezultatul unui război, Forțele Aeriene și Forțele Spațiale nu își pot permite să lase acest aspect la voia întâmplării.
Măcelul pensiilor militare: Planul Bolojan – Jefuirea sistemului sub abracadabra ‘reformei’ fără sfârșit!
Se pare că rațiunea a fost trimisă în concediu fără plată la Guvernul României, mai ales când vine vorba de...
Comedia absurdului la Frontieră: Cum un CV perfect anulează un concurs, nu un candidat!
Circul „meritocrației” a lovit din plin la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Timișoara, unde un concurs banal pentru...
Ploiești, orașul „fără deșeuri” și „fără bunuri”: În prag de o nouă apocalipsă a gunoaielor, misterul SRI-istului și al pubelelor disparute il reduce la tăcere pe Primar!
Pe 15 aprilie 2026, contractul cu Bin Go Solutions (fost UWS / Rosal) expiră! bingo contract O criză fără sfârșit,...
Ministra U.S.R. „eco-legală”: Cum transformăm legile în hârtie igienică verde, pe bani grei de la Bruxelles!
România anului 2026. Clădirile ministeriale gem sub greutatea promisiunilor de integritate, transparență și, desigur, „fără penali în funcții”. Pe acest...
Farsa „fără penali”: Cum USR transformă legea în carpeta roșie pentru numiți politici! „Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcția Industria Națională de Apărare în cadrul MEDAT”
Operațiunea „secretar general express”: Când „fără penali” devine „cu pile” și legea, doar o sugestie prietenoasă! Scandalul mocnește în peisajul...
De la mușchi la muci: IGPR, arhitectul dez-antrenamentului național! (sau cum iți faci poliția de râs, legal)
Stupefacție totală în rândurile forțelor de ordine! Ceea ce părea o glumă proastă de 1 Aprilie, s-a materializat într-o propunere...
TÂRGȘORUL NOU – OAZA ABSURDULUI! CUM STATUL ROMÂN REFUZĂ MILIOANE ȘI ÎȘI TERORIZEAZĂ PROPRII ANGAJAȚI!
Când politica se intâlnește cu realitatea… și o ignorează magnific! Ziua de 26 martie 2026 va rămâne în analele penitenciare...
IPJ Prahova: Mataiche Marian, martorul „orb” al Body-cam-ului! Birocratul mincinos, demascat de propriile probe – DOCUMENTE EXCLUSIVE!
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova își continuă misiunea de demascare a „zonei crepusculare” a minciunilor instituționalizate din cadrul Inspectoratului...
„Eureka!” justiției supreme: Drogurile furate… sunt tot furate! O decizie care ne lasă mască (de protecție penală)!
Într-o mișcare ce va rămâne în analele umorului involuntar judiciar, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis Decizia...
Polițistul român: Statut special, viață de cățel! (sau cum ne batem joc de lege și de ordine)
București, o zi oarecare într-o Românie obișnuită cu absurdul – Să ne-nțelegem de la bun început: sintagma „funcționar public civil...
MINĂ DUPĂ MINĂ, PENITENCIAR DUPĂ PENITENCIAR: Cum ne conduce Guvernul spre „lumea bună” a delincvenței!
În România, anul 2026 aduce noi alianțe de… disperare. Și nu oricare, ci o alianță aproape apocaliptică: sindicaliștii din penitenciare...
Ziua Poliției Române: Avansări-fulger la preț de… tăcere! MAI premiază „eroii” care nu deranjează.
Pretextul este unul cât se poate de festiv: Ziua Poliției Române, sărbătorită anual pe 25 martie 2026. Dar, exact ca...
CIRCUL ABSURDULUI CU EPISODUL „TREPTELE MINCIUNII” LA IPJ PRAHOVA: CÂND SICE TE AJUTĂ SĂ NU-ȚI PLĂTEȘTI DATORIILE ȘI ÎȚI BAGĂ „PLUTONIERI” PE GÂT!
Prahova, paradisul fiscal al penibilului polițienesc și sanatoriul de lux al incompetenței, atinge noi culmi ale parodiei instituționale! După scandaluri...
Circul Kitsch al IPJ Prahova: Poliția de Boldești, brevetată în falsuri și amnezie, cu dirijor Marcel Bălan! DOCUMENTE!
Inspectoratul de Poliție Județean Prahova s-a metamorfozat, sub ochii noștri (și ai camerelor body-cam!), într-o scenă grotescă unde adevărul este...
Genialii afaceriști ai Giurgiului: Cum s-a trasformat praful magic în praf și pulbere sub papucii poliției!
În timp ce unii, cu o naivitate aproape poetică, mai cred în basmele cu „praf magic” și îmbogățire rapidă, realitatea,...
-
Exclusivacum 2 zile
TÂRGȘORUL NOU – OAZA ABSURDULUI! CUM STATUL ROMÂN REFUZĂ MILIOANE ȘI ÎȘI TERORIZEAZĂ PROPRII ANGAJAȚI!
-
Exclusivacum 2 zile
Farsa „fără penali”: Cum USR transformă legea în carpeta roșie pentru numiți politici! „Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcția Industria Națională de Apărare în cadrul MEDAT”
-
Exclusivacum 5 zile
MINĂ DUPĂ MINĂ, PENITENCIAR DUPĂ PENITENCIAR: Cum ne conduce Guvernul spre „lumea bună” a delincvenței!
-
Exclusivacum 2 zile
Ploiești, orașul „fără deșeuri” și „fără bunuri”: În prag de o nouă apocalipsă a gunoaielor, misterul SRI-istului și al pubelelor disparute il reduce la tăcere pe Primar!
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova: Mataiche Marian, martorul „orb” al Body-cam-ului! Birocratul mincinos, demascat de propriile probe – DOCUMENTE EXCLUSIVE!
-
Featuredacum o ziCaracatița imputernicirilor: Cum se prăbușește meritocrația la IGPR sub greutatea pistonului politic!
-
Exclusivacum 3 zile
„Eureka!” justiției supreme: Drogurile furate… sunt tot furate! O decizie care ne lasă mască (de protecție penală)!
-
Exclusivacum 2 zile
Ministra U.S.R. „eco-legală”: Cum transformăm legile în hârtie igienică verde, pe bani grei de la Bruxelles!