Actualitate
Greu de crezut ca Victor Ponta si Dan Nica nu au stiu ceva din intelegerile celor doi inculpati si daca au stiu oare nu au tainuit o infractiune?
Intelegem ca fostul deputat Valeriu Zgonea, cel cu serviciul in suflet, a fost trimis in judecata de catre Serviciul Teritorial Ploiești prin care fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea este acuzat de procurorii anticoruptie de infracțiunea de trafic de influență, pentru un prejudiciu estimat la peste 60.000 lei.
Din comunicatul DNA, http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8612, rezulta ca:
“În perioada cu iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcția de președinte al Camerei Deputaților și totodată vicepreședinte al unei formațiuni politice, inculpatul Zgonea Valeriu – Ștefan a acceptat promisiunea făcută de inculpatul Dobrică Dumitru, consilier județean, privind primirea de foloase necuvenite pentru sine, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari publici și a promis că-i va determina să numească într-o importantă funcție publică o rudă a lui Dobrică Dumitru(…)La data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ștefan, persoana respectivă a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu. Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu -Ștefan, persoana respectivă și-a păstrat funcția la nivelul administrației publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. ”
Dar ce constatam ca traficul de influenta al inculpatului Zgonea a fost materializat intrucat “persoana respectiva”, adica Ionela Viorela DOBRICĂ, actual deputat PSD – file:///C:/Users/user/Downloads/Dobrica%20Ionela%20Viorela.html, a fost numita in mai multe functii publice de conducere/demnitate publica de catre persoane cu rang inalt in statul roman.
Ca atare se pune o intrebare, oare procurorii DNA nu au cercetat si cine sunt persoanele la care, in mod sigur, dl. Zgonea a apelat pentru materializarea traficului de influenta astfel incat d-na Dobrica sa fie numita in functiile nominalizate de magistratii DNA? Dar persoana beneficiara a acestor functii de demnitate publica nu credeti ca ar fi tebui sa fie intrebata daca stia de aranjamentle tatalui/rudei sale cu dl. Zgonea, cu atat mai mult cu cat s-a bucurat din 2013 de foloase necuvenite prin numirea in functiile specificate in cauza penala, intrucat nu cred ca a considerat ca i se cuveneau aceste demnitati pentru “merite deosebite politice in structura de tineret a PSD – Buzau”, iar tainuirea cunoasterii intelegerii dintre cei doi inculpati poate reprezenta premisele unei infractiuni, dar evident ca tainuirea savarsita de un membru de familie in codul penal romanesc nu se pedepseste. Oare ce moralitate poate avea o astfel de persoana si cum poate continua in functii de demnitate publica o cariera de invidiat!
Dar sa ne intoarcem la celelalte persoane care au contribuit, evident dezinteresat, in ascensiunea profesionala a doamnei Dobrica, datorita traficului de influenta al lui Zgonea stabilit prin rechizitoriu de procurorii anticoruptie si anume la cei care ar fi putut sa o numeasca in functiile anterior precizate prin comunicatul DNA, intruct Zgonea nu avea aceasta putere formala-decizionala de a propune si nominaliza in functii publice guvernamentale ideoarece exista separatia puterilor in stat consfintita prin Constitutia Romaniei.
Deci cine credeti ca ar fi putut fi, desigur raspunsul se afla in sptiul public si usoar de identificat, oare procurorii DNA au facut acest lucru, intrucat nu exista nicio mentiune publica si la implicarea altor persoane in dosarul penal trimis in judecata. Poate vom afla cand incep dezbaterile publice in cauza respectiva sau Zgonea va spune si cu cine a traficat influenta sa in guvernul Romaniei pentru numirea persoanei beneficiare de foloase necuvenite adica functiile de presedinte al Centrului National de Management pentru Societatea Informationala (aprilie 2013 – ianuarie 2014), structura din în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale/Ministerului Societății Informaționale, respectiv subsecretar de stat in Ministerul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala (ianuarie 2014 – decembrie 2015).
Verificand cine a fost ministu al Societatii Informationale in anul 2013, avem o surpriza, oare?, constatam ca ministru nu era nimeni altul decat Dan NICA, implicat in unele dosare Microsoft…(conform informatiilor publice ale DNA si presa), fata de care Zgonea a avut desigur influenta intrucat doamna Dobrica a fost numita presedinte al Centrului National de Management pentru Societatea Informationala – CNMSI, dupa cum singura a scris in CV sau postat pe site-ul Camerei Deputatilor. Interesant este faptul ca nu am putut gasi public, sau in Monitorul Oficial, dispozitia/ordinul de ministru prin care Ionela Dobrica a fost numita in functia publica anterior mentionata, dupa cum se specifica prin Hotărârea nr. 1439/2009 privind înființarea Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională și a Centrului Național România Digitală, respectiv art.7 (1) “Activitatea curentă a CNMSI este asigurată de un președinte ajutat de un vicepreședinte, numiți prin ordin al ministrului comunicațiilor și societății informaționale” .
Ulterior, evident ca la propunerea lui DAN NICA, in calitate de ministru societatii informationale, si a lui Zgonea, prin trafic de influenta, a fost eliberata in ianuarie 2014 din functia detinuta la CNMSI si numita subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informationala prin Decizia nr. 16/2014 pentru numirea doamnei Ionela Viorela Dobrică în funcția de subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informațională, semnata de catre nimeni altul decat de primul-ministru VICTOR-VIOREL PONTA ( “Articol Unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ionela Viorela Dobrică se numește în funcția de subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informațională.”) . Oare de ce a facut PONTA aceasta numire in functia de subsecretar de stat la MSI a dna. Ionela Viorela Dobrica, nici dansul si nici DAN NICA nu cunoasteau nimic despre interesele lui Zgonea si a celuilalt inculpat Dumitru Dobrica, numirea a fost o simpla coincidenta pliata pe discutiile si traficul de influenta a lui Zgonea si cetateanul Dobrica? (prin Decizia nr. 381/2015 privind eliberarea doamnei Ionela Viorela Dobrică din funcția de subsecretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, semnata de primul ministru Dacian Julien Ciolos, a fost eliberata din functia detinuta. Dar cum de a mentinut-o in functie timp de un an guvernul de tehnocrati pe dna. Dobrica, reprezentanta a PSD, cred ca este o alta intrebare cu referire stia si dl. Ciolos de influenta lui Zgonea, da sau nu?)
Greu de crezut ca Victor Ponta si Dan Nica nu au stiu ceva din intelegerile celor doi inculpati si daca au stiu oare nu au tainuit o infractiune etc….. Cum isi fac meseria de anchetatori si aparatori ai intereselor statului magistratii DNA in aceasta speta daca au trimis in instanta un rechizitoriu cu doar doua personaje inculpate iar cei care au materializat numirea in functiile de demnitate publica sunt bine mersi!
Serviciile de informatii nu au mai colaborat in echipe mixte in perioaada 2013 -2016 cu magistratii din campul tactic al lui Dumbrava, sa nu fi avut date/informatii cu privire la activitatile actualmente incriminate ca fiind penale ale lui Zgonea, Dobrica si a sprijinitorilor Victor Ponta si Dan Nica (poate ca mai sunt si altii implicati in lantul de influenta) in materializarea consolidarii carierei profesionale ale beneficiarului de foloase necuvenite prin nnumirea in functiile de demnitate publica? (S. Marius).
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



