Actualitate
“Au ascuns totul ca să meargă şnur prin fals adopţia internaţională”/Incisiv de Prahova a avut din nou dreptate
Fetiţa de 8 ani din Baia de Aramă, adoptată de o familie din SUA, are un frate, aflat la rândul lui în plasament. Informaţia este făcută publică de Sorina Matei, pe facebook.
„Ştiţi că “Justiţia” independentă, echidistantă, imparţială şi eficientă, cot la cot cu autorităţile statului, printr-un lanţ nesfârşit de infracţiuni a ascuns peste tot în acte şi în dosar şi hotărâri că micuţa Sorina mai are un frăţior bun, de sânge, dat şi el în plasament la altă familie de pe lângă Craiova? Pe frăţiorul Sorinei, aflat şi acum în plasament la o altă familie, îl cheamă Andrei, are 12-13 ani şi au ascuns totul ca să meargă şnur prin fals adopţia internaţională pentru că altfel, o asemenea situaţie îi bloca legal şi trebuiau să facă toate demersurile ca fraţiorii de sânge- Sorina şi Andrei- să fie adoptaţi împreună, să fie reuniţi într-o familie.Ceea ce nu s-a întâmplat, nu au făcut, pentru că au ascuns existenţa frăţiorului Sorinei, Andrei. Iar astăzi, la Craiova, procuroarea de şedinţă de la Parchetul Curţii de Apel Craiova a fost în sincron în instanţă cu fam Săcărin. Realizaţi ce se întâmplă şi cât de năucitor este acest caz?, scrie Sorina Matei pe facebook.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezvaluit in premiera acest caz inca pe data 23 mai 2019, cand a publicat articolul “Cine știe dedesubturile acestei adopții refuzată chiar și de copil?” prin care atrageam atentia asupra cazului fetitei care a inflamat acum Romania.
Iata ce dezvaluiam in acest articol:
“Un caz greu de imaginat se întâmplă în judeţul Mehedinți. O fetiță este la un pas de a fi dusă cu forța, din Mehedinți în America, să fie înfiată!
Imaginile, fotografiile și declarațiile trimise de familia ce este forțată să accepte adopți sunt cutremurătoare!
,, Acum 7 ani, mami cu tati, au luat 2 fetițe in plasament, Andreea și Sorina, după 2 luni de zile, Andreea a fost scoasă la adopție, noi atașându-ne de ele, am pornit demersurile pentru a o adopta, ce a ce am și reușit, cu greu , dar am reușit, doream să o înfiem și pe Sorina, dar ea, încă mai era căutată de părinți și rude, după un timp, nu am mai auzit nimic despre mamă și rude. (Nu le-a mai fost permis sa își vadă fata), așa susțin ei acum. Într-o zi, în 2013, a venit managerul de caz, Morjan Violeta, să dea mami o declarație, chipurile, că nu dorește sa înfieze fata. Mami atunci ia zis contrariului, a zis ca sa facă cum zice ea că știe mai bine, ca și așa ea nu se încadreaza cu veniturile ce le cer ei ca și așa Sorina fiind de etnie rromă nu este căutată, dar noi acum am înțeles de ce a făcut asta, pentru că, toți asistenți maternali din zona cotizau dreptul în fiecare lună, (avem martori), totul a fost cum a vrut doamna până când într-o zi, în 2016, a venit la fel cu o altă cerere scrisă ca tot nu o înfiază . Însă, după un timp, pe 19 februarie 2018, a venit într-o dimineață, să ne zică, că trbuie să pregătim fata, fiindcă vine o familie de români, stabiliți în America de 15 ani și ca o vor ei pe Sorina, fata și noi când am auzit am refuzat și am luat-o la întrebări, pe doamna Morjan, de ce nu nea spus că fata era scoasă la adopții?
Cum am aflat, imediat am început demersurile pentru a o înfia noi, dar n-i sa răspuns cacă, momentan fata este blocată la familia aceea și ca noi nu mai avem nici un drept. Cum când noi am crescut-o? Am mers chiar și la director să îi zicem, cum nea mințit, dar ne zis că sunt presiuni de la București, chiar și de la Ambasada Americană.
După 3 luni, a venit familia, Americană, să se atașeze cu fata, noi atunci le-am explicat situația cu gândul ca renunță, dar ei ne-au răspuns că, avem relații de am putut alege-o pe Sorina și că au dat 30 mii de dolari pentru ea, cei doi mai au 2 copii, unul de 4 ani și o fată de 9, iar la întâlnire cu Sorina, nu prezentau nici un interes.
Doamnele de la DGASPC Mehedinți, au început, să mintă cu rapoarte referitoare la întâlniri, că fata se joaca și se atașează de ei! Minciuni, nimic adevărat, fata era traumatizată de gândul că o sa plece, avem și rapoarte de la psiholog, noi atunci ne-am dat seama că este ceva dubios.
Am sesizat penal bănuiala și acum există un dosar la DIICOT de abuz și formarea unui grup infracțional.
Am ajuns și în instanța la Drobeta Turnu Severin, unde am câștigat noi, dar au făcut recurs la Craiova, unde au câștigat ei!
Pe 23 Aprilie 2019 noi avem bănuieli că s-a aranjat ceva și la Craiova findcă, ieri și azi, au venit cu poliția cei de la DGASPC, dar fetița refuză să plece.
Azi au sunat chiar și la ambulanță , că i-a venit rău, a făcut pe ea, a vomitat e traumatizată, de frică. Avocatul nostru, încearcă să facă o revizuire, și mai avocatul spune că trebuie să vina un executor, însă ei vin tot fără, executor.
Am încercat să dam pe la televiziune dar toți refuză când aud de adopție internațională și de implicarea politică. Suntem disperați, doar dumneavoastră domnule Alin mai puteți să ne ajutați, să vadă o lume întreagă ce se întâmplă la noi în țară, vă rog frumos…Ajutați-ne domnule Ghiciulescu ne precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu care publică in Incisiv de Prahova declarația plină de durerea fără a schimba un cuvânt, o literă, nimic, din mesajul unuia dintre frații fetei, ce vor unii să o ia de lângă familia ei și să o ducă în America.
Redactia Incisiv de Prahova sesizeaza public organele competente in vederea luarii masurilor legale care se impun!, precizam la sfarsitul articolului. (Cerasela N.).
Actualitate
ADIO, MONOPOL AMERICAN? Planul radical al Pentagonului de a construi nave de război în Japonia și Coreea de Sud
Într-o tentativă fără precedent de a sparge blocajul productivității din șantierele navale autohtone, Departamentul Apărării al SUA a solicitat suma de 1,85 miliarde de dolari printr-un mecanism de finanțare special. Deși oficial fondurile sunt destinate „studiilor și dezvoltării”, semnalele venite din interiorul administrației confirmă o intenție mult mai agresivă: achiziționarea directă de fregate, distrugătoare și crucișătoare construite în șantierele navale din Japonia și Coreea de Sud.
Sfârșitul întârzierilor cronice: Eficiența asiatică versus blocajul american
Decizia marchează o schimbare seismică în strategia de apărare. În prezent, șantierele navale din Statele Unite se confruntă cu întârzieri masive, variind între 14 și 42 de luni pentru programe esențiale, cum sunt distrugătoarele din clasa Arleigh Burke. În contrast puternic, aliații asiatici au demonstrat o capacitate de execuție uluitoare. De exemplu, șantierele japoneze au reușit să demareze construcția unor noi crucișătoare dotate cu sistemul Aegis care vor fi la apă în mai puțin de cinci ani—un ritm considerat imposibil în prezent pe teritoriul american.
Oficiali guvernamentali argumentează că injectarea de capital în parteneriate externe este singura metodă de a „zgudui paradigma” unei industrii interne care, deși a beneficiat de bugete dublate în ultimele două decenii, continuă să livreze nave cu costuri explozive și termene depășite. „Nimeni nu cheltuiește 1,85 miliarde de dolari doar pentru a studia ceva. Acești bani sunt acolo pentru achiziția de active”, a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt, subliniind urgența de a adăuga capacitate și competiție reală în sistem.
„Modelul Finlanda”: O strategie de tip cal troian pentru revitalizarea industriei interne
Planul Pentagonului nu presupune abandonarea industriei americane, ci o reformare forțată a acesteia prin ceea ce experții numesc „Modelul Finlanda”. Strategia prevede ca primele nave (structura metalică și sistemele mecanice) să fie construite în Asia, în timp ce integrarea sistemelor de luptă critice va rămâne în sarcina contractorilor americani.
Condiția esențială impusă giganților navali precum Hanwha, HD Hyundai sau Mitsubishi este ca aceștia să investească direct în Statele Unite. Fie prin modernizarea șantierelor existente, fie prin construirea unora noi pe teritoriu american, acești parteneri externi ar urma să aducă tehnologia, robotizarea și metodele de producție ultra-eficiente care au transformat Japonia și Coreea de Sud în lideri mondiali. Obiectivul final este ca restul contractelor pe termen lung să fie executate în SUA, utilizând forță de muncă și baze de aprovizionare americane.
Frontul de acasă: Congresul se pregătește de „război” cu Administrația
În ciuda logicii economice și operative, planul se lovește de un zid de rezistență în Congres. Aleșii americani și-au exprimat scepticismul profund, invocând riscuri legate de securitatea tehnologică și impactul asupra locurilor de muncă din statele cu tradiție în construcții navale. Unii parlamentari au comparat ideea de a construi distrugătoare în Asia cu „cele mai proaste decizii comerciale din istorie”, susținând că subcontractanții locali vor fi primele victime ale acestei externalizări.
Din punct de vedere legal, obstacolele sunt la fel de mari. Legislația actuală interzice, în general, construcția navelor militare în afara țării. Totuși, utilizarea fondurilor de reconciliere și posibilitatea unor derogări prezidențiale bazate pe motive de securitate națională oferă Administrației pârghiile necesare pentru a ocoli restricțiile tradiționale, dacă miza este considerată critică pentru menținerea supremației pe mare în fața noilor amenințări globale.
O „spirală a morții operative” pentru flota americană
Criticile de la cel mai înalt nivel s-au intensificat recent, directorul Biroului de Management și Buget avertizând executivii din industria navală că restanțele masive duc flota într-o „spirală a morții operative”. Din perspectiva Washingtonului, performanța corporativă sub așteptări a forțat mâna Pentagonului să caute soluții dincolo de granițe.
În timp ce Marina SUA insistă că are nevoie de „toate mâinile pe punte” și de o abordare creativă pentru a suplini lipsa forței de muncă și a infrastructurii învechite, bătălia pentru viitorul șantierelor americane se mută în arena politică. Dacă acest plan de 1,85 miliarde de dolari va trece de filtrul legislativ, ar putea reprezenta începutul unei noi ere în care sigiliul „Made in USA” pe o navă de război va fi precedat de expertiza și viteza de execuție a aliaților din Pacific.
Actualitate
Inteligența predictivă redefinește dominația maritimă: Integer Technologies accelerează autonomia în zonele de conflict
Dincolo de simpla navigație: Provocarea mediilor contestate
Într-un peisaj maritim marcat de amenințări de tip A2/AD (anti-access/area denial), activități în „zona gri” și pericole emergente la adresa infrastructurii submarine, cererea pentru autonomie a evoluat radical. Astăzi, miza nu mai este doar deplasarea unei platforme de la un punct la altul, ci capacitatea operatorilor de a anticipa problemele înainte ca acestea să escaladeze. În acest context, Integer Technologies, una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din Statele Unite, propune o schimbare de paradigmă prin software-ul DIGIT, integrat deja în proiectele strategice de vehicule submarine autonome de mare capacitate.
Misiunile de monitorizare continuă și supraveghere persistentă în teatre de operațiuni precum Pacificul necesită nu doar rază lungă de acțiune, ci și o anduranță extremă. Tehnologia actuală trebuie să permită sistemelor să funcționeze eficient în medii cu comunicații degradate sau inexistente, oferind o prezență scalabilă și accesibilă din punct de vedere al costurilor, capabilă să răspundă inclusiv provocărilor reprezentate de contramăsurile împotriva minelor marine.
Arhitectura succesului prin misiuni asigurate
Spre deosebire de furnizorii tradiționali de platforme sau senzori, abordarea propusă se concentrează pe un strat software esențial: asigurarea misiunii. Această soluție transformă datele brute în avantaje decizionale, permițând sistemelor să prezică probabilități în medii incerte. Nucleul inovației constă în capacitatea de a nu fi doar reactiv la informațiile primite, ci de a utiliza instrumente predictive pentru a adapta cursul acțiunii în timp real.
Parteneriatul strategic cu mediul academic și industria de apărare permite transferul inovațiilor din laboratoarele de cercetare direct în teatrele de operațiuni. Această punte peste „valea morții” a inovației tehnologice asigură faptul că noile capacități nu sunt doar experimente științifice, ci active gata de desfășurare, capabile să ajute operatorii în uniformă să ia decizii mai rapide și mai informate.
Gemenii digitali și anticiparea mișcărilor adversarului
Diferențiatorul tehnologic major este utilizarea modelelor bazate pe fizică, rulate la marginea rețelei (edge computing). Prin crearea unor „gemeni digitali” ai vehiculelor, ai mediului și chiar ai activelor adversarului, software-ul poate rula scenarii complexe de tip Monte Carlo mai rapid decât timpul real. Acest proces permite evaluarea impactului oricărei schimbări – fie că este vorba de o defecțiune tehnică sau de o manevră a inamicului – asupra eficacității misiunii.
Un aspect critic al platformei DIGIT este capacitatea sa de a opera în medii cu comunicații limitate sau bruiate. Software-ul este modular și agnostic față de platformă, ceea ce înseamnă că poate fi integrat pe diverse tipuri de nave, de la vehicule submarine autonome până la grupuri de nave de suprafață, oferind un strat de inteligență care preîntâmpină crizele înainte ca acestea să devină iremediabile.
Viitorul autonomiei subacvatice de mare anduranță
Prin participarea la programe de elită precum CAMP (Combat Autonomous Maritime Platform), tehnologia este implementată pe vehicule submarine de dimensiuni extra-mari, alimentate cu celule de combustibil. Obiectivul este clar: menținerea avantajului strategic prin prezență persistentă și autonomie de încredere. Aceasta nu este doar despre mentenanță predictivă, ci despre sănătatea generală a misiunii și capacitatea sistemului de a-și ajusta comportamentul pentru a asigura succesul, chiar și fără contact cu centrul de comandă pentru perioade lungi de timp.
Actualitate
Servere printre stele: Goana după „Aurul Digital” în orbită și scepticismul Pentagonului
Într-o eră în care inteligența artificială (IA) devorează volume colosale de date, industria spațială a identificat următoarea frontieră tehnologică: Centrele de Date Orbitale (ODC). Proiectate ca veritabile „ferme” de servere lansate în spațiu, dotate cu mii de procesoare grafice (GPU) de mare putere, aceste facilități promit să replice infrastructura gigantică de pe Pământ direct în vidul cosmic. Deși investitorii de tip venture capital au declanșat o adevărată „febră a aurului” în Silicon Valley, autoritățile din domeniul securității naționale privesc fenomenul cu o rezervă pragmatică.
Explozia investițiilor: Miliarde de dolari pentru procesare extraterestră
Cifrele indică o accelerare uluitoare a interesului financiar. Dacă în întregul an 2025 s-au investit 197 de milioane de dolari în tehnologia ODC, primele trei luni ale anului 2026 au adus deja finanțări record de 541 de milioane de dolari. Proiecțiile sunt și mai ambițioase: piața ar putea atinge 39 de miliarde de dolari până în 2035, propulsată de giganți precum SpaceX, Google și Meta.
Susținătorii acestui concept argumentează că mutarea procesării IA în spațiu ar rezolva problemele critice de pe Pământ, eliminând consumul uriaș de energie electrică și de apă potabilă necesară pentru răcirea sistemelor terestre. Cu toate acestea, experții avertizează că ne aflăm la vârful unui „ciclu de hype”, unde entuziasmul investitorilor depășește realitatea tehnică actuală.
Zidul de gheață al Pentagonului: „Dacă le construiți, s-ar putea să venim”
În ciuda presiunii venite din sectorul privat, oficialii Pentagonului și ai Comunității de Informații (IC) rămân circumpecți. Deși armata americană are o „foame insațiabilă” de instrumente IA pentru a procesa datele de recunoaștere și supraveghere, oficialii consideră că tehnologia este încă în stare „embrionară”.
În prezent, singura agenție guvernamentală care oferă sprijin financiar concret este NASA, pentru viitoarele operațiuni lunare. Pentru securitatea națională, scepticismul este alimentat de o întrebare simplă: poate industria comercială să demonstreze nu doar viabilitatea tehnică, ci și un model de business sustenabil care să bată infrastructura terestră?
Barierele cosmice: Radiații, căldură și costuri astronomice
Drumul către centrele de date orbitale este blocat de provocări inginerești monumentale. Deși spațiul este rece, vidul nu permite radiația eficientă a căldurii, iar cipurile IA generează temperaturi extreme care ar necesita sisteme de răcire complexe și grele. Mai mult, alimentarea acestora ar impune panouri solare gigantice, de ordinul kilometrilor pătrați, vulnerabile la resturile orbitale.
La acestea se adaugă costul lansărilor. Chiar dacă prețurile au scăzut, trimiterea a mii de sateliți în orbită rămâne de cinci ori mai scumpă decât construcția unui centru de date pe Pământ. În timp ce facilitățile terestre au o durată de viață de decenii, sateliții de pe orbita joasă trebuie înlocuiți la fiecare cinci ani. Până când vehicule gigant precum Starship nu vor reduce drastic costurile de transport, „Ochiul Digital” din spațiu rămâne, pentru mulți oficiali de rang înalt, un pariu riscant și mult prea scump.
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu...
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
Județul Prahova nu mai este de mult o simplă unitate administrativă, ci a devenit un laborator de experimente juridice unde...
O nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
Democrația, varianta Cotroceni: Ședință cu agenda „Cine are voie să vorbească?” Alocuțiunea recentă a președintelui României, Nicușor Dan, la „Summitul...
Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
Proiectul noii legi a salarizării, care ar trebui să treacă prin toate filtrele legale de consultare publică, a fost „rătăcit”...
O nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios
Conducere la termen scurt: IPJ Brăila, instituție condusă ca o garsonieră închiriată pe Airbnb La IPJ Brăila, funcția de inspector-șef...
FSANP intră în ring: Guvernul Bolojan, demis, dar încă dă din pix ca și cum ar fi la putere
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a decis să scoată mănușile și să ducă Guvernul României, Ministerul Muncii,...
HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist...
Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
IPJ Prahova – feuda împuterniciților analfabeți Dacă ai citi doar comunicatele oficiale, ai zice că IPJ Prahova e un model...
ȘEFUL 3-ÎN-1 DE LA I.P.J. CLUJ
Pamflet despre IPJ-ul condus la desemnare, în timp ce crima bate la ușă cu brățara la picior Când inspectorul-șef e...
„SPĂLĂTORIA NAȚIONALĂ”: POLIȚIȘTII LA MOP, MAGISTRAȚII LA „FERICHELĂ”
Pamflet despre justiția care explică de ce e normal ca agentul să spele WC-ul, iar statul să se spele pe...
Conflict constituțional la porțile închisorilor: FSANP cere intervenția CCR pentru a bloca legea salarizării dictată de un Guvern demis
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) declanșează o ofensivă juridică fără precedent împotriva Executivului. Sindicaliștii au sesizat oficial...
Fabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)
După prima filă a dezvăluirilor (aici) care le-a stat pe stomac șefilor din IPJ Prahova, urmează fila a doua –...
Just.AI sau Just.AIUREA? Cum a reinventat Administrația Prezidențială urmărirea penală la kilogram algoritmic
Fanfara digitală: „Modernizăm Justiția”, dar cu cine, pentru cine? În 25 mai 2026, Administrația Prezidențială a ieșit la rampă cu...
„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână
În timp ce polițistul de penitenciare se luptă cu supraaglomerarea, lipsa de personal și stresul de a nu ști dacă...
Magie la Interne: Cum să devii „Eunuc Administrativ” sau Polițistul cu degetul pe trăgaciul… imaginar
Ministerul Afacerilor Interne a reușit imposibilul: a inventat „polițistul cuantic”. Acesta este, în același timp, și funcționar public înarmat (conform...
-
Exclusivacum 3 zile
Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
-
Exclusivacum 4 zile
Fabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)
-
Exclusivacum 20 de ore
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zile
HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
-
Exclusivacum 20 de ore
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 4 zileFestinul Zeilor de la Palat și „meniul zilei” pentru gardieni: Praf, pulbere și promisiuni
-
Exclusivacum 4 zile
„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână
-
Exclusivacum 5 zileDoar 9%”: Cum a transformat chestorul Georgian Drăgan o minciună statistică în adevăr oficial la televiziune