Uncategorized
Ce inele de logodna se poarta in 2019?
În sezoanele recente, miresele moderne au început să arate un gust crescut pentru avangardă atunci când vine vorba de inele de logodnă – forme neobișnuite, pietre colorate, setări unice și așa mai departe. Clasicul va fi întotdeauna clasicul, dar ce pot aștepta cei neașteptate într-un inel de logodnă în 2019?
Pentru un pic de îndrumare, revista Glamour a mers la Eva Zuckerman, designer de bijuterii fine Eva Fehren; Gurki Basra, CEO de bijuterii și ceasuri la Barneys New York și Katherine Kim, designerul de bijuterii fine KatKim – pentru a ne oferi o idee despre cele mai mari tendințe din inelul de logodnă din acest an, precum și pentru a lumina asupra decalajului spre evitarea tradiției, deoarece se referă la bijuterii de mireasă.
Motoul inelului de logodna din 2019: Orice merge. Kim spune că a observat o schimbare recentă față de tăieturile de piatră care ar fi fost considerate o dată neobișnuită pentru bijuteriile de mireasă, cum ar fi trilioane, mărci și forme de pere. Același lucru este valabil și pentru tipurile de piatră, deoarece diamantele gri au început să apară ca o tendință. Nu este singura care a observat acest lucru: „Am vazut alegeri mai aventuroase, mai moderne si incitante de la clientii nostri”, spune Zuckerman. In randul clientilor ei spune ca a vazut un pic de interes in diamantele decupate in portret care este tăiat subțire ca o foaie de sticlă), pietre trandafirii (acestea sunt plane pe fund cu un vârf în formă de dom) și siluete geometrice.
„Mirii nu se retrag neapărat de la tradiție, dar mai mult fac tradiția proprie”, explică Basra. Printre stilurile de inel de logodna de top Cristian au fost cumpărate la Barneys New York chiar acum: benzi multiple, pietre colorate, pietre tăiate în portret, inele antice și de epocă și un amestec de metale.
Luați în considerare inelul o reflecție a dvs. înșivă. „Suntem intr-o perioada in care femeile isi pot exprima individualitatea cu toate alegerile lor, mai ales bijuteriile lor”, noteaza Basra. „Vedem ca miresele devin mai putin pretentioase pentru a se lipi de o culoare metalica si a fi confortabile pentru amestecare si potrivire” cum ar fi inele metalice amestecate. Tendințele care pot fi descrise ca fiind „neașteptate” pentru ca inelele de logodnă reprezintă o schimbare spre unicitate și măiestrie, spre deosebire de tradiție. „Când alegeți ceva unic pentru dvs., pe care nimeni altcineva nu-l are, sau că, probabil, vă puteți personaliza după preferințele dvs., acesta va rămâne o alegere sonoră. Niciodată nu vei simți că este legată de un moment în timp.
Nu trebuie să vă angajați în acest stil exact al inelului. Dacă sunteți atrași de un inel neobișnuit, dar vă faceți griji cu privire la modificarea gustului pe drum, aveți opțiuni. Kim spune că poți să-ți refaca inelul. „Avem cupluri care vin la noi să-și reconstituie inelele de logodnă pentru aniversarea a 10 ani”, notează ea. Zuckerman încurajează alegerea diferitelor inele pentru a putea fi rearanjate în moduri neașteptate: „Este o modalitate excelentă de a realiza un aspect puternic, modern, necondiționat, fără a se angaja într-un inel de logodnă care vă împinge în zona dvs. de confort „.
„Peste zece ani, dacă doriți să vă întoarceți la ceva tradițional, este întotdeauna ușor să resetați piatra și să aveți inelul să arate complet diferit și mai tradițional și clasic”.
Featured
Victor Negrescu: propunerea de buget european riscă să reducă investițiile României
Eurodeputatul cere o poziție națională comună în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 și avertizează că reducerile propuse ar putea afecta coeziunea, agricultura, educația, cercetarea și sănătatea.
Noua propunere pentru bugetul Uniunii Europene în perioada 2028–2034 ar putea limita capacitatea României de a investi și de a continua proiectele de dezvoltare, susține eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.
Potrivit acestuia, bugetul ar urma să fie de 1.582,5 miliarde de euro în prețuri constante din 2025 — cu 180,5 miliarde mai puțin față de propunerea inițială a Comisiei Europene. În prețuri curente, reducerea ar fi de 204,01 miliarde de euro, de la 1.984,89 la 1.780,88 miliarde de euro. Negrescu afirmă că noua variantă este cu aproape 40 de miliarde de euro sub cea discutată în octombrie.
Eurodeputatul a apreciat eforturile președintelui Consiliului European, António Costa, de a apropia pozițiile statelor membre înaintea summitului european, dar a spus că România are nevoie de un buget care să susțină investițiile, nu să-i restrângă oportunitățile.
Avertismente privind coeziunea și agricultura
Negrescu atrage atenția asupra finanțării pentru coeziune, care, potrivit propunerii, ar scădea la aproximativ 402 miliarde de euro. Programul Interreg, destinat cooperării transfrontaliere, ar pierde peste un miliard de euro față de varianta Comisiei Europene.
În opinia sa, fondurile sunt importante pentru proiecte precum autostrăzile, spitalele și infrastructura locală, dar și pentru reducerea diferențelor dintre regiuni. El cere menținerea unor alocări distincte și a unor garanții pentru comunitățile mai puțin dezvoltate.
În privința agriculturii, sprijinul pentru veniturile fermierilor ar rămâne la 261 de miliarde de euro, iar rezerva pentru crize agricole ar fi redusă la 3,9 miliarde. Negrescu spune că a obținut susținerea Comisiei pentru bugete a Parlamentului European pentru un buget agricol de 433 de miliarde de euro și cere finanțare separată pentru dezvoltarea rurală, precum și subvenții echitabile pentru fermierii români.
Marea Neagră, educația și sănătatea
Eurodeputatul consideră că includerea explicită a regiunii Mării Negre în propunere este un progres obținut în urma demersurilor și amendamentelor promovate de el. Mențiunea vizează inclusiv mobilitatea militară și sprijinirea regiunilor de frontieră. Negrescu susține însă că recunoașterea trebuie însoțită de finanțare pentru infrastructură strategică și proiecte de securitate în România.
El avertizează și asupra reducerilor pentru programe de educație și cercetare. Erasmus+ ar urma să primească 34,7 miliarde de euro, față de 36,2 miliarde în propunerea inițială a Comisiei, iar cercetarea ar pierde aproape 15 miliarde de euro. În sănătate, afirmă Negrescu, nu este prevăzut încă un program european autonom. El a cerut alocarea a cel puțin 20 de miliarde de euro pentru acest domeniu.
Totodată, eurodeputatul spune că a inițiat o scrisoare deschisă, susținută de lideri social-democrați europeni și eurodeputați, prin care se solicită un Fond Social European distinct, în valoare de 124 de miliarde de euro. Scopul propunerii este protejarea finanțării pentru locuri de muncă, formare profesională și combaterea sărăciei.
Disputa privind noile taxe europene
Negrescu și-a exprimat regretul că propunerea sa privind taxarea jocurilor de noroc online nu a fost inclusă, deși ar fi beneficiat de sprijinul unor eurodeputați din mai multe grupuri politice. El susține că o astfel de măsură ar putea contribui la combaterea platformelor ilegale și la colectarea de venituri pentru educație și protejarea tinerilor.
În schimb, propunerea include o taxă de 3% pentru anumite servicii digitale furnizate de marile companii. Negrescu cere prudență în evaluarea efectelor acesteia asupra competitivității economiei digitale din România, despre care afirmă că reprezintă aproximativ 6,7% din PIB-ul țării.
Apel la o poziție comună a României
Negrescu a declarat că, în ultimele luni, a coordonat elaborarea a 50 de propuneri pentru viitorul buget european, incluse ulterior în poziția politică a Partidului Socialiștilor Europeni. El a prezentat prioritățile și la o întâlnire cu David Oppenheimer, adjunctul șefului de cabinet al președintelui Consiliului European.
Eurodeputatul cere acum o coordonare între Guvern, reprezentanții României în instituțiile europene, autoritățile locale, fermieri, mediul de afaceri și partenerii sociali. Potrivit lui, România are nevoie de priorități comune, de alianțe europene și de negocieri ferme pentru a-și proteja capacitatea de investiții și oportunitățile de dezvoltare.
Exclusiv
Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să vedeți cum se dărâmă sistemul penitenciar din România. Adevăratul inamic al pușcăriilor noastre nu poartă zeghe, nu sapă tuneluri cu lingura și nu își ascunde pila în pâine, ci are epoleți, suferă de indigestie de la atâta „belșug” salarial și a uitat complet regulamentul de ordine interioară.
Potrivit unui semnal de alarmă cu iz de tragedie antică tras de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), condusă de Cosmin Dorobanțu, Poliția Penitenciară trece printr-o criză existențială demnă de manualele de istorie. După ce a răsfoit scrierile istoricului grec Polibiu, liderul sindical a avut o revelație devastatoare: gardienii patriei urmează, pas cu pas, ciclul prăbușirii marilor civilizații. Schema e simplă și letală: Putere → ordine → belșug → confort → slăbiciune → prăbușire. Iar noi, după cum arată tabloul descris chiar din interior, am cam trecut de faza de glorie și ne lăfăim periculos în anticamera dezastrului.
De la spartanii regulamentului la îmbuibații statului de plată
A fost odată ca niciodată o epocă de aur în care „puterea” în Poliția Penitenciară însemna ofițeri și agenți integri, drepți ca bradul și responsabili, pentru care „ordinea” era biblia procedurilor respectate la sânge. Dar, ce să vezi, peste această cazarmă de spartani incoruptibili a dat năpasta: a venit „belșugul”!
Tradus din greaca veche în limba flututurașului de salariu, belșugul înseamnă, conform analizei FSANP, acele „salarii substanțiale” care le-au adus polițiștilor de penitenciare confortul burghez cu care s-au obișnuit astăzi în societate. Cu conturile rotunjite și ratele la zi, vigilența s-a topit ca untul pe pâinea caldă. Când ai buzunarul plin, parcă nu-ți mai vine să citești legi și proceduri; devin brusc plictisitoare și greoaie.
Amnezia confortului: Când gardianul devine bibelou, deținutul devine director
Aici intervine marea dramă a sistemului: confortul naște slăbiciune, iar slăbiciunea naște amnezie profesională. Îmbuibați de liniște și tihnă, polițiștii de penitenciare nu mai au chef să înțeleagă ce putere dețin, uită normele pe care ar trebui să le aplice și calcă în picioare însăși disciplina pe care o cer altora. Nu mai știu să aplice legea și își pierd până și bruma de respect profesional.
Consecința? Un scenariu de comedie neagră. Pe măsură ce autoritatea în uniformă se moleșește pe scaunul ergonomic, „clienții” din celule preiau ostil, dar sigur, managementul instituției. FSANP avertizează fără ocolișuri că deținuții încep să pună stăpânire pe pușcării încă din clipa în care confortul îi moleșește pe angajați. La finalul acestui ciclu glorios al lenei, infractorii ajung să conducă penitenciarele cu totul. Ni se transmite liniștitor că „încă nu suntem în această fază”, dar, privind în jur, parcă se aud deja manelele din biroul de comandă.
Căderea Romei, varianta cu gratii: Pâine, circ și spor de antenă
Dacă vă întrebați cine sapă groapa Poliției Penitenciare, răspunsul sindicaliștilor lui Cosmin Dorobanțu este de o sinceritate brutală: chiar angajații. Nu deținutul periculos, nu vreun factor extern ocult, ci însăși natura umană a polițistului de penitenciar, care, după ce a tras tare să construiască un sistem puternic, acum îl mănâncă pe pâine prin propria nepăsare. Fiecare angajat mărșăluiește automat, ca un somnambul fericit, spre prăbușirea instituției.
Paralela istorică invocată de FSANP este de-a dreptul savuroasă: Poliția Penitenciară se comportă exact ca Imperiul Roman înainte de invazia barbarilor. Înainte să pice Roma, patricienii dăduseră traiul aspru pe lux, datoria civică pe spectacole, iar disciplina de fier pe „pâine și circ”. Exact așa și în pușcăriile patriei: rigoarea cazonei a fost înlocuită cu dulcele farniente bugetar. Criza te trezește la realitate, dar confortul te adoarme cu un zâmbet tâmp pe buze, în timp ce îți fură deținutul cheile din buzunar.
Ghicitoare pentru șeful cel mare: Mai e cineva treaz pe tură?
La finalul acestui rechizitoriu devastator la adresa propriei bresle, Federația condusă de Cosmin Dorobanțu aruncă cartoful fierbinte direct în poala directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan Burcu.
Întrebarea de baraj pentru șeful ANP este simplă, dar usturătoare: cum poate instituția să-și detecteze propria fază de lene cronică și confort, înainte ca slăbiciunea să devină ireversibilă și deținuții să preia oficial inventarul? Rămâne de văzut dacă directorul general Bogdan Burcu va găsi antidotul pentru „boala belșugului” sau dacă va asista senin, din loja oficială, la ultimul act al căderii Imperiului Penitenciar.
Uncategorized
Reduceri Crăciun 2026: ce oferte pregătesc magazinele și mall-urile din Ploiești
Decembrie e luna în care ploieștenii cheltuie cel mai mult: cadouri, masa de sărbători, haine noi, drumuri la rude. E și luna în care magazinele se întrec în oferte. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii ani în mall-urile și hipermarketurile din oraș, tiparul se repetă aproape identic. Iată la ce se pot aștepta prahovenii în sezonul de sărbători 2026.
Reducerile nu mai încep în decembrie
Prima regulă a ultimilor ani: sezonul de Crăciun începe practic din noiembrie. Black Friday s-a lungit de la o zi la câteva săptămâni, iar imediat după el vin lichidările de stoc. Anul acesta, de exemplu, Kaufland a legat direct campania de Black Friday de o lichidare de stocuri la produsele nealimentare, valabilă până pe 8 decembrie. AFI Ploiești a avut propria campanie „Black Friday Bonus” până pe 22 noiembrie.
Ce înseamnă asta pentru cumpărători? Conform platformei cu coduri de reducere codinfluencer.ro, produsele scumpe, ca electronicele, electrocasnicele și uneltele, au de obicei cele mai bune prețuri la final de noiembrie și în prima săptămână din decembrie. Pe măsură ce ne apropiem de Crăciun, reducerile la aceste categorii scad, pentru că magazinele știu că oamenii cumpără oricum.
AFI Ploiești: Moș Crăciun, evenimente pentru copii și campanii cu premii
În ultimii ani, AFI Ploiești a mizat în decembrie mai mult pe atmosferă decât pe reduceri anunțate la nivel de mall. În decembrie 2025, centrul comercial a organizat în weekenduri provocări tematice pentru copii („Provocarea Tunelului de Crăciun”, „Provocarea Sacului Magic”, „Provocarea Steluței”), un spectacol de magie și zilele „Întâlnește-l pe Moș Crăciun”, chiar înainte de sărbători, între 21 și 23 decembrie.
Reducerile propriu-zise vin de la magazinele din interior, în special cele de modă, încălțăminte, cosmetice și jucării, care au campanii proprii de sărbători. AFI rulează de obicei și campanii cu premii la bonuri de cumpărături, așa că merită păstrate bonurile din decembrie. Ne așteptăm la un scenariu asemănător și în 2026: evenimente pentru familii în weekendurile din decembrie și vizita lui Moș Crăciun în ultimele zile dinainte de sărbătoare.
Ploiești Shopping City: program prelungit înainte de Crăciun
Ploiești Shopping City are, an de an, un program special de sărbători. Anul trecut acesta a fost valabil între 7 decembrie și 1 ianuarie. În anii trecuți, în ultima săptămână dinainte de Crăciun, magazinele au stat deschise mai mult, până la ora 23:00, iar hipermarketul Carrefour din incintă chiar până la miezul nopții. Pentru cei care lucrează până seara, e un avantaj real: poți face cumpărăturile de cadouri după program, fără aglomerația din weekend.
Și aici reducerile vin din magazinele de brand, care intră în decembrie cu oferte la colecțiile de iarnă și pachete cadou la parfumuri și cosmetice. Shopping City vinde și carduri cadou, o variantă tot mai populară pentru cei care nu știu ce să cumpere celor dragi în prag de sărbători.
Winmarkt: târgul de cadouri tradiționale
Winmarkt Ploiești are în fiecare an, în decembrie, un târg de sărbători la etajul 1, cu bijuterii, jucării, decorațiuni de Crăciun și produse lucrate manual. Pentru cine caută un cadou mai personal decât unul de raft, merită o oprire. Centrul comercial anunță și el un program special de sărbători.
Reduceri în hipermarketuri pentru masa de Crăciun
La Kaufland, Lidl, Carrefour, Auchan, Mega Image sau Penny, scenariul e previzibil: în primele două săptămâni din decembrie apar cataloagele de sărbători. Ofertele se concentrează pe ce ajunge pe masa de Crăciun: carne de porc, cârnați, brânzeturi, cozonac, ingrediente de patiserie, băuturi și dulciuri. Apar des și promoții de tipul „1+1 gratuit” sau reduceri la cantități mari.
Cel mai bun moment pentru cumpărăturile de bază (făină, zahăr, ulei, conserve, băuturi) e la începutul lunii. Pentru produsele proaspete, ofertele cele mai bune apar de regulă în săptămâna dinaintea Crăciunului, dar atunci și cozile sunt cele mai lungi. Un truc care funcționează în fiecare an: cumpărăturile mari făcute dimineața, în cursul săptămânii, înainte de 20 decembrie.
Târgul de Crăciun din Ploiești: întârziat, dar confirmat
Târgul de Crăciun din centrul orașului a avut anul trecut conceptul „Republica lui Moș Crăciun”, cu patinoar, roată panoramică, scenă cu concerte și Căsuța lui Moș Crăciun pentru copii.
Ediția 2026 a fost pusă sub semnul întrebării după ce licitația pentru alegerea organizatorului a fost contestată și suspendată. Vineri, 20 noiembrie, Consiliul Local a deblocat situația și a aprobat ca târgul să fie organizat după procedura din anii trecuți.
Deschiderea e estimată în a doua jumătate a lunii decembrie. Documentația prevede căsuțe din lemn cu mâncare tradițională, băuturi calde și produse artizanale, un patinoar de cel puțin 600 de metri pătrați, o roată panoramică de minimum 30 de metri și un carusel. Intrarea va fi gratuită.
Programul magazinelor de Crăciun și Revelion
Pe baza programului din anii trecuți, iată la ce să te aștepți:
– 24 decembrie: magazinele și mall-urile închid mai devreme, de obicei între 18:00 și 19:00.
– 25 decembrie: aproape toate mall-urile și hipermarketurile din Ploiești sunt închise. Anul trecut, la Shopping City a funcționat doar cinematograful.
– 26 decembrie: majoritatea magazinelor se redeschid, unele cu program scurt. Lidl a fost închis și în a doua zi de Crăciun.
– 31 decembrie: program redus, cu închidere în jurul orei 18:00.
– 1 ianuarie: magazinele sunt închise.
– De la 2 ianuarie, centrele comerciale revin la programul normal.
Programul exact pentru 2026 se anunță de obicei cu o săptămână-două înainte de sărbători, așa că verifică înainte să pleci de acasă.
După Crăciun vin adevăratele reduceri
Puțini știu că pentru haine și încălțăminte, cele mai mari reduceri nu sunt înainte de Crăciun, ci după. Din 26-27 decembrie, magazinele încep să lichideze colecțiile de iarnă, iar în ianuarie reducerile de sezon ajung la cele mai mari niveluri din an. Dacă vrei o geacă sau o pereche de ghete pentru tine, nu doar ca un cadou, are sens să aștepți câteva săptămâni. Același lucru e valabil pentru decorațiunile de Crăciun, care se vând la prețuri mult mai mici imediat după sărbători.
Cumpărături online: cadouri fără cozi
Tot mai mulți prahoveni își cumpără cadourile de pe telefon. Magazinele online au campanii de Crăciun la fel de consistente ca cele fizice și oferă des transport gratuit peste un anumit prag sau coduri de reducere suplimentare.
Înainte de a plasa o comandă, merită să verifici dacă există un cod promoțional activ pentru magazinul respectiv. Platforme precum CodInfluencer.ro adună coduri de reducere și oferte la magazine de modă, cosmetice, electronice sau cărți, așa că poți vedea rapid ce reduceri sunt valabile înainte să plătești.
Un singur lucru de reținut: comandă din timp. În decembrie, curierii sunt foarte aglomerați, iar comenzile lăsate pe ultima sută de metri riscă să nu ajungă până la Crăciun.
Cum să rămâi cu bani (și) după sărbători
– Fă o listă și stabilește un buget pentru fiecare cadou înainte să intri în magazin.
– Compară prețurile. Același produs poate costa diferit în Shopping City, AFI sau online.
– Verifică dacă reducerea e reală. Potrivit legii, prețul „vechi” afișat trebuie să fie cel mai mic preț practicat de magazin în ultimele 30 de zile. Dacă observi diferențe, poți face sesizare la Protecția Consumatorului.
– Păstrează bonurile. Unele mall-uri au campanii cu premii, iar pentru cumpărăturile online ai dreptul să returnezi produsul în 14 zile.
– Nu te lăsa grăbit de „ultimele bucăți” sau de cronometrele care numără invers. Sunt tehnici de vânzare, nu urgențe reale.
-
Exclusivacum 3 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 3 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 2 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum o ziGladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
-
Administratieacum 5 zileBereasca, vizată de o nouă tentativă de abandonare a deșeurilor: amenzi de 4.500 de lei
-
Exclusivacum o ziBule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești




