Actualitate
Miza Augustin Lazar pentru niste muribunzi putrefacti
Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog):
Disperă să fie îmbălsămați încă în viață. Le e frică de propria duhoare mai mult decât de necunoscuta cu coasă care îi așteaptă după colț. Ar face orice ca descompunerea lor fără șansă de vindecare să nu se transforme în spectacol vomitiv. Să nu li se spargă în față, în puroaie pestilențiale, trădarea condiției de om la care au recurs ca să parvină cu orice preț.
De aceea îi vedem azi, într-o agonie haotică, aruncând năuci peste ei cisterne de parfum, să pută mai uman, și îndesând peste fața realității voaluri de mistificări, un adevărat zăbranic peste ceea ce își doresc, innebuniți să ascundă.
Ei sunt ca niște pasageri de lux la bordul unui iaht unde au huzurit fără grijă ani mulți și care se trezesc, deodată, în stare de naufragiu. Iar comandantul este Augustin Lazăr.
Ce să facă? Să-l arunce la pești pentru trecutul său inacceptabil și să lase nava în derivă, sau să-l apere necondiționat pentru că, la urma urmei, e chiar pielea lor în joc.
Ei fac exact ce te-ai fi așteptat de la niște astfel de specimene. Morală, principii, consecvență, spirit de sacrificiu dispar total în fața instinctului animalic de conservare care îi stăpânește absolut.
Dădeam zilele trecute niște exemple de encomiaști ai lui Augustin Lazăr de o poltronerie aproape caricaturală. Vladimir Tismăneanu și Cristian Tudor Popescu păreau a se întrece în lansarea pe piață a celei mai gogonate retorici de spălare a trecutului mizerabil al actualului procuror general.
Între timp au mai apărut șobolani pe covertă vânzolindu-se de mama focului ca să îl țină la comenzile iahtului lor de lux pe fostul tânăr și zelos procuror ceaușișt de la Aiud. Și nu orice fel de șobolani ci unii grupați sub sigle selecte, cum ar fi „Societatea Timișoara” și „Grupul pentru Dialog Social”.
Iată cum doamna Brândușa Armanca, vicepreședinte al „Societății Timișoara”, îl îmbrățișează cu tot elanul dânsei revoluționar pe Augustin Lazăr: „Sunt convinsă că orice discuţie despre retragerea premiului (acordat de Societatea Timișoara lui Augustin Lazăr, n.a.) este inutilă pentru că noi am premiat un om pentru atitudinea lui corectă şi fermă în apărarea justiţiei. Acesta a fost criteriul cel mai important, el este îndeplinit şi în ziua de astăzi”. Să vedem câteva nume celebre care profită de prestigiul câștigat de municipiul Timișoara de pe urma revoluției și care, explicit ori prin lipsă de reacție, sunt de acord cu declarația doamnei Armanca: Cristian Bușoi, Adrian Cioroianu, Monica Macovei, Petrișor Morar, Stejărel Olaru, Valeriu Stoica.
Ieri s-a anunțat oficial că “Premiul GDS pe anul 2018 a fost acordat procurorului general al României, Augustin Lazăr, pentru merite deosebite în lupta anticorupție“. În plin scandal public, cu documente clare de arhivă și cel puțin 3 deținuți politici în viață acuzându-l explicit pe Augustin Lazăr de poliție politică și practici abuzive în tratarea condamnaților de la penitenciarul Aiud, vașnicii anticomuniști și apărători ai drepturilor omului de la GDS aleg să sfideze în modul cel mai grosolan posibil populația onestă și doritoare de adevăr a României.
Să enumerăm, și în cazul GDS, câteva nume de notorietate care girează (explicit sau implicit) oroarea acordării premiului amintit: „Consiliul Director al GDS este format din Magda Cârneci, preşedinte, Andreea Pora şi Andrei Cornea. Printre membrii GDS se numără Mihai Şora, Gabriel Liiceanu, Vlad Alexandrescu, Rodica Culcer, Mircea Dumitru, Monica Macovei, Horia-Roman Patapievici, Oana Pelea, Cristian Preda, Vladimir Tismăneanu”.
E bine, e terapeutic, e necesar ca aceste nume să fie amintite alături de faptele reprobabile ale celor care le poartă. Pentru că, prea des, profitând de neatenția societății și de unele imperfecțiuni ale memoriei colective, oameni care au comis ticăloșii de neiertat în trecutul lor (vezi Augustin Lazăr) au tupeul să se prezinte tinerelor generații ca imaculați, ca modele de moralitate, ca stâlpi de rezistență ai noilor construcții modernizatoare.
E bine să încondeiem aceste nume (când sunt de încondeiat) pentru că astfel vom putea obține la momentul inventarului final lista de pasageri ai iahtului cu securiști – ceaușiști, în derivă azi, care au întârziat cu cel puțin 3 decenii însănătoșirea României și relansarea ei ca o putere europeană ce trebuie respectată.
Pentru muribunzii putrefacți de pe covertă, Augustin Lazăr este ultima și jalnica speranță a unui jet de parfum înainte ca duhoarea lor să acopere totul.
Atâta zbatere pentru ceva total inutil!
Cu fecare secundă de amânare a spargerii buboiului, infecția avansează iar aerul din jur devine irespirabil.
Cu fiecare zi care întârzie aruncarea acestui personaj funest peste bord, tot mai multe grozăvii se vor afla despre iaht, despre Augustin Lazăr și despre interlopii care își pun, acum, toată speranța în el.
Lașii nu sânt niciodată în stare să-și scurteze suferința prin demnitate. Se agață de orice prelungire, de orice pai, de orice compromis, ducându-si, astfel, chinul la paroxism. Este si asta o forma de justitie superioara!
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii




