Actualitate
Cursa electorală după Augustin Lazăr
Revelațiile macabre legate de trecutul de procuror comunist în temnițe comuniste al lui Augustin Lazăr produc, cum arătam în analiza anterioară, efecte perverse asupra următoarelor două campanii electorale. Practic, Augustin Lazăr, fără să intenționeze acest lucru, declanșează un proces neașteptat de redistribuire a voturilor. În general, primul efect pe care îl putem observa este că ștampila de „ciumă roșie” nu se mai poate aplica doar PSD-ului. Dintr-o dată, „ciuma roșie” se extinde. Asupra opoziției. Dar și în interiorul acesteia se produc mutații. Unele șocante.
Noul PNL, partidul locomotivă al lui Klaus Iohannis în campania prezidențială, dar și partidul creditat cu cele mai bune rezultate după PSD este alcătuit din fostul PDL și din fostul PNL. După o fuziune prelungită, care încă nu a fost pe deplin încheiată. Fostul PNL, pe lângă o serie întreagă de loaze strecurate în fiecare partid politic, adică simpli carieriști, și pe lângă un număr semnificativ de drone, pe care le regăsim în toate celelalte partide, adică elemente ale fostei Securități sau chiar ale actualei Securități, dispune de numeroși liberali de bună credință. Liberali din tată în fiu. Cei mai în vârstă, militanți anticomuniști, care au suferit sub diferite forme teroarea din anii stalinismului și ceaușismului, alții descendenți ai acestora, naturali sau spirituali, oameni cu convingeri ferme democratice. Mă refer atât la activiști, cât și la bazinul electoral.
Ce descoperă aceștia acum? Că, susținându-l pe Klaus Iohannis, și-au însușit și proiecția acestuia asupra societății românești. Inclusiv poziția pe care președintele României o adoptă în raport cu caracterul democratic sau non-democratic al statului român, cu modul în care poate fi promovată independența Justiției, dar și, concret, cu sprijinul pe care șeful de la Cotroceni și șeful informal al liberalilor îl acordă procurorului general Augustin Lazăr. Pe care l-a numit în post în condiții suspecte, după înlăturarea sub un pretext penal al lui Tiberiu Nițu și pe care îl menține în continuare în funcție după solicitarea de revocare a ministrului Justiției și după solicitările din ce în ce mai insistente de demitere din partea unor importate segmente ale societății politice și civile. Practic, cei doi, primul, omul politic numărul unu asumat de PNL, cel de-a doilea, acuzat de o parte a societății în baza unor probe de crime împotriva umanității sub regimul comunist și de nereguli grave în calitate de procuror general constatate de ministrul Justiției, rămân strâns îmbrățișați și formează un binom. Unul reprezintă puterea politică a statului, celălalt, puterea represivă a statului.
Ei bine, pentru categoria de liberali și de electorat liberal pe care am definit-o mai sus, dezvăluirile legate de trecutul lui Augustin Lazăr au un efect infinit mai mare decât dezvăluirile despre trecutul, și el discutabil și scandalos, al lui Klaus Iohannis. Acești liberali și acești cetățeni din bazinul electoral sunt revoltați și transmit semnale din ce în ce mai puternice în sensul că, sub formă de protest, vor refuza unii să mai tragă iar alții să mai voteze cu partidul pe care l-au susținut până acum la europarlamentare și cu persoanla pe care au susținut-o până acum la prezidențiale. La acest capitol, există o pierdere consistenă și indiscutabilă
A doua parte a noului PNL este alcătuită din foști PDL-iști, un partid desprins de către Petre Roman din fostul FSN, între altele și pentru a se delimita de ștampila PCR purtată de partidul-stat creat de Ion Iliescu. Ca și în vechiul PNL, și aici aveam de-a face, în proporții diferite, cu aceleași categorii de activiști și de electori. Și aici există segmente semnificative care, șocate fiind de trecutul lui Augustin Lazăr, de torționar al unor deținuți politici anticomuniști și de încrâncenarea cu care Kaus Iohannis îl ține agățat în fruntea Parchetului General, se îndepărtează în plan electoral de PNL și de președinte. Dacă exstă cumva o „ciumă roșie”, ei nu admit sub nicio formă ca aceasta să le fie atribuită și lor. Activiștii nu vor activa în cele două campanii iar electorii nu vor vota sau, și mai grav, se vor îndrepta căre alte formațiuni politice.
Dacă la acest capitol legat de PNL asistăm indiscutabil la o reorientare politică a electoratului, să vedem ce se întâmplă în celelalte partide politice. USR este a doua locomotivă electorală a frontului anti-PSD. Această formațiune politică relativ nouă, care speră să adune minimum zece la sută din electorat, este alcătuită din activiști de bună credință, dar și din activiști cu un trecut și cu un comportament discutabil, la fel cum stau lucrurile și în cazul PNL. Electoratul USR, alcătuit dintr-o proporție semnificativă de tineri și de intelectuali, este însă indiscutabil mai sincer în atitudinile sale decât membrii legitimați și cotizanți ai partidului – și mă refer în special la cei plasați la vârf. Acest electorat în general nu are nicio legătură vinovată, nici măcar prin descendență, cu regimul totalitar de tip stalinist sau comunist. În schimb, conjunctural, dar sincer, sprijină frontul anti-PSD. În măsura însă în care Klaus Iohannis se identifică în mentalul acestor oameni cu Augustin Lazăr, iar Augustin Lazăr se identifică cu „ciuma roșie”, reacția activiștilor și publicului USR nu poate fi decât de deconcertare, în cel mai bun caz, și de respingere, în cea mai rea situație din perspectiva președintelui României. Deci și aici se pierd voturi.
Nu mă voi referi în cele ce urmează la celelalte formațiuni, care conjunctural îi fac opoziție PSD-ului din motive de strategie electorală sau pur și simplu din ură față de Liviu Dragnea, așa cum se întâmplă în cazul Pro România. Mă voi concentra însă asupra societății civile. Și mă refer exclusiv la acea societatea civilă care, teleghidată sau nu, își afirmă cel puțin declarativ voința de a pune capăt unui trecut legat de statul totalitar comunist. Și acest electorat al acestei părți din societatea civilă, începând chiar cu #Rezist, este electrocutat. Dacă nu de dezvăluirile vizându-l pe Augustin Lazăr, în orice caz de legăturile suspecte dintre acesta și președintele Klaus Iohannis, care
îl susține. E greu de spus ce se va întâmpa la europarlamentare. Dacă acești oameni vor mai vota. Și cum vor mai vota. Și dacă se vor mai prezenta la un referendum pe teme de Justiție, atâta timp cât în fruntea Parchetului General e cine e, iar președintele continuă să joace rolul de protector al acestuia. Mai grav este însă ce se va întâmpla la prezidențiale. Semnalele care vin din această direcție ne arată că acest electorat se va reorienta către un alt candidat. Deocamdată nu știm care. Pentru că, legată prea strâns în triunghiul format cu Klaus Iohannis și Augustin Lazăr, nici Codruța Kovesi, cu descendența ei indirectă din statul totalitar, nu mai este eligibilă.
Cam acestea sunt primele semnale electorale din interiorul frontului anti-PSD. Efectele negative de aici se pot însă concretiza în efecte pozitive dincolo. Acolo unde electoratul PSD și ALDE, eliberat cel puțin parțial de anatema „ciumei roșii”, care și ea este redistribuită, poate deveni mai motivat să se prezinte la urne pentru a-și promova listele de eurocandidați, precum și candidații la prezidențiale.
Cu cât triunghiul, care pare unul al Bermudelor, alcătuit din Iohannis, Kovesi și Lazăr, funcționează mai mult și cu cât este mai vizibil, cu atât într-o parte a spectrului politic se poate produce o hemoragie electorală mai periculoasă.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 4 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



