Actualitate
Întâlnirea și întrebarea de la Referendum! Cine i le-a sugerat lui Klaus Iohannis, cum și de ce
Mă bântuie această întrebare: de ce solicită public un judecător independent cum e Cristi Dănileț sugestii/instrucțiuni privind ,,temele și măsurile ce trebuie abordate ” la întâlnirea de azi cu Klaus Iohannis? Dacă aș fi răutăcios (dar nu vreau să fiu) aș fi susținut că până nu demult, temele și măsurile ce ,,trebuie abordate” de unii judecători ,,independenți” erau împachetate în plicuri galbene, sau, în ,,urma” dosarelor. Intregul simulacru privind consultarile publice ,,pe justitie” m-au facut sa reduc rodul acestor simulari la doua posibile intrebari rezonabile. Iata care, si iata de ce:
Klaus Iohannis își va lua întrebarea pentru referendum de pe facebook, sugerată printr-un joc operativ pentru a se asigura de conservarea în sistemul de justiție a magistraților lustrabili, în timp ce mimează preocuparea pentru o justiție ,,independentă”. Iată de ce cred asta:
Știrea zilei de astăzi este legată de Justiție, de judecători de protocol, de procurori de protocol și poate chiar de un Președinte de protocol. Știrea este generată de Klaus Iohannis, care a convocat pentru astăzi, 26 martie 2019,,o întâlnire cu reprezentanți ai autorității judecătorești și ai asociațiilor profesionale ale magistraților pe tema situației actuale din sistemul judiciar”.
Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a fost sfătuit să mimeze consultarea cu societatea civilă cu privire la oportunitatea organizării unui referendum pe justiție.
Klaus Iohannis nu a solicitat în niciun moment în vreun fel opinia justițiabililor și nici a puținilor avertizori de integritate care provin din Justiție, ceea ce ridică un mare semn de întrebare. Primii care sunt afectați de modificările din justiție sunt justițiabilii, însă Klaus Iohannis a ales să simuleze aceste consultări alegând pe sprânceană doar organizațiile care în principal, nu vor să se schimbe nimic. Mă întreb spre exemplu, de ce nu i-a convocat Klaus Iohannis pe Mariana Rarinca sau pe Dan Radu Rușanu, ca simpli justițiabili, achitați definitiv în urma unei cercetări penale privative de libertate?
O astfel de selecție ne arată că domnul Klaus Iohannis simulează preocuparea și receptarea motivelor pentru care lucrurile în justiție trebuie să se schimbe. Motivul? Pentru ca lucrurile să rămână la fel.
Klaus Iohannis nu este la prima simulare flagrantă. Prima a făcut-o cu ocazia vârârii în guvern a lui Dacian Cioloș, pentru a da timp ,,clasei politice” să se vopsească, definind la acel moment drept ,,perioadă de insolvență” pe care o oferă Klaus Iohannis, corupților. Am scris despre asta în 5 noiembrie 2015, aici:
De ce aș fi vrut să mă duc la consultările de la Cotroceni, cu societatea civilă. VIDEO.
Consultările au avut loc în 6 noiembrie 2015, dar viitorul premier era anunțat de Euractiv încă din 5 noiembrie 2015, ceea ce m-a făcut să îl cataloghez pe Iohannis drept un președinte capturat. Am scris despre asta în 10 noiembrie 2015, aici:
Despre comportamentul unui Președinte capturat și despre Dacian Cioloș.
De ce este Klaus Iohannis un președinte capturat. Puțină istorie:
Ulterior simulării din care a rezultat ,,alesul” Cioloș ca premier (pe principiul ,,Securiștii țin prelegeri și te cheamă la alegeri/ Să alegi, vrei sau nu vrei/ Tot pe cei aleși de ei’‘), obiectul simulării ,,și-a ales” ca ministru al justiției pe Raluca Prună, care ,,a mințit la CEDO” și pentru care ,,drepturile omului sunt un lux” (detalii, aici: Cazul Pruna sau balamucul tehnocratilor: ,,am mintit la CEDO”. Minte și CSAT-ul?), ministru acceptat fără nici cea mai mică obiecție de Klaus Iohannis.
Potrivit declarațiilor celui de-al treilea premier PSD de după Cioloș, Viorica Dăncilă, miniștrii guvernelor anterioare aveau avizul SRI, implicarea fostului șef SRI George Maior în facerea guvernelor (prieten de familie cu Gabriel Oprea probabil pe motive de afinități culturale), fiind avansată public cu ocazia dezvăluirilor privind facerea guvernului ,,Ponta I”.
Ulterior, în martie 2018, au fost dezvăluite public protocoalele ticăloase încheiate de SRI cu instituții cheie din justiție, în scopul subordonării Justiției și influențării judecătorilor din civil și penal și a procurorilor. Curtea Constituțională le-a declarat NECONSTITUȚIONALE, CSAT-ul lui Klaus Iohannis neverificând niciodată ceea ce am solicitat public încă din 30 martie 2018:
Protocolul publicat azi de SRI, falsificat? CSAT ar trebui să se sesizeze.
Urmare a dezvăluirilor mele, șeful SRI, Eduard Hellvig, a admis că ceea ce ce a prezentat public este altceva decât exemplarele originale ale paginilor 17 și 18 din Protocol (detalii AICI)
În 4 aprilie 2018, urmare a dezvăluirilor mele privind falsificarea protocolului, am fost audiat de Comisia parlamentară de control a SRI. Detalii, aici. Am spus atunci, în fața Comisiei (și am lăsat și documentare):
,,Justiţia este independentă, iar protocolul dintre Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi SRI limitează independenţa magistraţilor procurori. Din punctul meu de vedere este inadmisibil ca independenţa magistraţilor să fie limitată prin astfel de protocoale sancţionate de decizia constituţională. În urma cercetării mele jurnalistice am şi o istorie a acestor protocoale, ele au început după ce, după anul 1998, CNAICO a fost declarat neconstituţional şi atunci au fost iniţiate primele astfel de protocoale pentru a substitui ceea ce făcea neconstituţional în ’97 – ’98 Comitetul Naţional de Anticorupţie. Au cunoştinţă şi o să îi întreb care este istoria acestor protocoale pe Valeriu Stoica, Costin Georgescu, Dorin Marian şi Traian Băsescu”.
Ulterior invitării mele la Comisia Parlamentară de Control SRI au fost publicate (în parte) protocoalele ticăloase cu Înalta Curte de Casație și Justiție, CSM și Inspecția Judiciară – protocolul ,,redută” al SRI pe principiul GRU: ,,dacă nu controlăm conducta, să controlăm robinetul”. Protocoalele cu Inspecția judiciară și/sau CSM asigurau protecția judecătorilor și procurorilor (de protocol) colaboratori în orice fel ai SRI/unor lichele și oameni fără căpătâi din SRI (colaborare interzisă de lege): cei care erau protejați de SRI fluierau la gândul că un justițibil ar putea să le facă plângere la Inspecția Judiciară, iar judecătorii care deveneau ține ai SRI, erau victime sigure. Protocoale în principal ticăloase și în subsidiar, neconstituționale.
Începând cu 2 iulie 2018, am dezvăluit că Augusitin Lazăr este numele celui mai vechi colaborator al SRI-SIE-SIPA-Miniserul Justiției, aflat încă într-o înaltă funcție din justiție. Augustin Lazăr, actual procuror general al României, în curs de revocare dar pe care Iohannis nu vrea să îl revoce, a fost șeful grupului operativ central SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției, în baza protocolului ticălos și secret din 1998. Am arătat și documentat și de ce se ocupa grupul operativ central sub coordonarea colaboratorului SRI-SIE-SIPA, Augustin Lazăr, cu autorizarea PROCURORULUI (și nu a unui judecător) de ,,Pentru asigurarea dovedirii faptelor și înregistrării probelor vor fi utilizate, cu autorizarea procurorului, mijloace tehnice de fixare și interceptare a comunicațiilor din dotarea u.m. 0962 sau atrase de SRI și SIE, se vor realiza legende, jocuri și combinații operative (…) Acest activități se vor desfășura cu caracter de continuitate și vor fi analizate lunar la sediul Grupului Operativ Central.
De gestionarea informațiilor deținute de um 0962 (SRI) se ocupa direct Augustin Lazăr, ca șef al grupului operativ central, dar și ,,ruda îndepărtată” a lui Dacian Cioloș, Virgil Ardelean – vulpea, și un actual adjunct al avocatului poporului (la acel moment adjunct al procurorului general) – Mircea Zarie:

,,Doamne Dumnezeule” mințea același Augustin Lazăr, în 17 ianuarie 2017 ,,Nu mai există niciun protocol care să prevadă echipe mixte sau nu știu ce (…) A existat un protocol (…) eu nu mi l-am însușit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedură Penală. Doamne Dumnezeule, noi anchetăm iar dumneavoastră judecați după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă sau nu știu ce”. Același Augustin Lazăr, care, la rândul lui, semnase protocol SECRET cu SRI, cu mai puțin de 6 săptămâni în urmă (în 8 decembrie 2016), așa cum a dezvăluit, în 23 august 2018, Darius Vâlcov (protocolul aici)

Protocolul despre care a mințit Lazăr a fost semnat în mandatul celui de-al 64-lea prim-ministru al României, Dacian Cioloș (al cărui mandat s-a încheiat în 4 ianuarie 2017).
Astăzi, 26 martie 2019, același Augustin Lazăr, procuror general al României în curs de revocare, și-a depus într-un mod total neobișnuit (potrivit Antena 3 intrând cu dosarul în biroul mai vechii sale cunoștințe, Tudorel Toader, fără ca acesta să fie prezent), dosarul pentru a obține un al doilea mandat de Procuror General, pentru primul fiind declanșată revocarea. O astfel de conduită în depunerea dosarului de candidatură mă face să cred că mai degrabă Augustin Lazăr a fost împins să facă astăzi, un ultim joc operativ.
Joc operativ pe care îl face și Klaus Iohannis simulând consultările pentru referendumul pe justiție, în condițiile în care înființarea Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a început să de fiori procurorilor și judecătorilor de protocol, inclusiv fostului șef al grupului operativ central, Augustin Lazăr.
Klaus Johannis NU ESTE SINGUR.
Un episod exotic al consultărilor cu ,,reprezentații magistraților” a fost dezvăluit de vizitatorul arhivei SIPA, Cristi Dănileț. Acest Cristi Dănileț:
Exotismul derivă chiar din anunțul participării făcut de către vizitatorul arhivei SIPA:

,,Voi participa și eu la întâlnire”, scrie Dănileț. ,,Aștept din partea prietenilor mei de pe FB propuneri, observații, sugestii ale temelor și măsurilor ce trebuie abordate”, mai scrie judecătorul.
Ce trebuie abordate? De ce trebuie? Domnul Dănileț este reprezentant al magistraților sau reprezentant al prietenilor de pe FB? Și ce se întâmplă dacă domnul Dănileț are prin lista de ,,prieteni de pe FB” vreun ofițer SRI sau vreun magistrat, fie el judecător sau procuror, colaborator SRI care s-ar afla în postura să îi spună lui Dănileț ,,temele și măsurile ce trebuie abordate”?
Oare așa s-a prezentat domnul Dănileț și în fața consilierilor politici ai ambasadei SUA la București, în anul 2009, abordând în 2009 teme care ,,trebuie abordate” cu partenerii americani?

,,Notă: Dănileț a dezvăluit că în timp ce arhivele (n.r.judecătorilor monitorizați de SIPA) înainte de 2001 au fost distruse, ministerul justiției încă deține arhivele din perioada 2001-2005”, se arată în cablograma ambasadei americane în care este menționat ceea ce Dănileț ,,a trebuit” să spună.
Oare așa s-a încercat a fi păcăliți partenerii americani. privind imposibilitatea dovedirii ca și colaboratori ai SRI-SIE-SIPA a unor magistrați/judecători/procuror/avocați/grefieri, în mare parte preluați de la fosta Securitate?
Oare asta ,,a trebuit” să spună Cristi Dănileț, partenerilor americani? Că nu mai pot fi dovediți ,,vechii colaboratori”? Dacă da, a mințit. Cum ar fi ca arhivele de dinainte de 2001, inclusiv cele privind componența grupului operativ central în baza protocolului din 1998, să fie păstrate și pe microfilme?
Mă bântuie această întrebare: de ce solicită public un judecător independent cum e Cristi Dănileț sugestii/instrucțiuni privind ,,temele și măsurile ce trebuie abordate ” la întâlnirea de azi cu Klaus Iohannis? Dacă aș fi răutăcios (dar nu vreau să fiu) aș fi susținut că până nu de mult, temele și măsurile ce ,,trebuie abordate” de unii judecători ,,independenți” era împachetate în plicuri galbene, sau, în ,,urma” dosarelor.
Nu cred că domnul Dănileț va respinge acest raționament al meu. Și știți de ce?
Pentru că tocmai domnul Dănileț ne provoca, într-o postare mai veche: ,,nu ne întrebați ce se înâmplă când la motivare ne dăm seama că am greșit soluția”

Chiar, cum își dă seama? Întrucât domnul Dănileț nu vrea să fie întrebat ce se întâmplă, domnia sa fiind doar un umil judecător independent, probabil că, fiind cunoscută agerimea lui Klaus Iohannis, aceasta va fi și întrebarea care se va desprinde, inspirată de Dănileți, pentru referendum:
,,Ar trebui lustrați din magistratură judecătorii/procurorii care greșesc soluția? Cu variantele de răspuns: DA/NU”
Dar poate că domnul Klaus Iohannis va avea curajul să propună următoarea întrebare (sau una asemnătoare):
,,Sunteți de acord cu publicarea integrală a angajamentelor față de SRI/SIE/Securitatea Statului/DIE ale colaboratorii din rândul magistraților/avocaților/grefierilor/administrației?” Cu aceleași variante de răspuns: ,,Da/Nu”. Sau cu varianta mai simplă: ,,Sunteți de acord cu introducerea de îndată a legii lustrației”?
Sunt convins însă că domnul Klaus Iohannis se întreabă: cine îi va asigurarea apărarea dacă va pune o astfel de întrebare? Mai poate miza pe apărătorul său, fost ofițer al Securității înainte de 1989, care i-a fost avocat în dosarul civil cu escrocheriile de case?, precizeaza pe blogul sau personal cunoscutul jurnalist, Radu Teodor Soviani. (Paul D.).
Actualitate
Botezul tehnologic al „Simbei”: Robotul ucrainean care a captat atenția NATO în pădurile Letoniei
La doar două ore de Riga, un vehicul terestru fără echipaj (UGV), de fabricație ucraineană, strivește sub roțile sale arbori tineri și traversează cu agilitate terenurile accidentate ale Letoniei. „Simba”, platforma robotică ce și-a făcut debutul într-un exercițiu NATO, nu este doar un prototip de laborator, ci un veteran al câmpului de luptă care promite să revoluționeze logistica militară modernă.
Avangarda Task Force X: Tehnologia care forțează barierele Flancului Estic
„Simba” a fost selectat special pentru a fi testat în cadrul inițiativei de descurajare pe Flancul Estic, sub egida Task Force X. Scopul este clar: accelerarea achizițiilor și integrarea noilor tehnologii terestre în arsenalul aliaților. Robotul a făcut parte din sutele de platforme autonome utilizate în exercițiul militar „Crystal Arrow 2026”, desfășurat în perioada 5-15 mai.
Pe parcursul manevrelor, platforma a îndeplinit misiuni critice de logistică, transportând provizii și echipamente esențiale — un rol pe care îl exercită deja cu succes pe frontul din Ucraina. Conform datelor tehnice, o singură unitate „Simba” a parcurs peste 1.600 de kilometri în condiții reale de luptă, demonstrând o fiabilitate ieșită din comun.
Anduranță sub foc: 1.600 de kilometri între supraviețuire și eficiență
Producătorul, care până recent a operat sub o discreție totală sub numele de „UGV Laboratory”, a dezvăluit performanțe impresionante: o rază operațională de 70 de kilometri și o capacitate de încărcare de peste 300 de kilograme. Mai mult, datele monitorizate în timpul exercițiului arată că vehiculul poate parcurge aproape 400 de kilometri înainte de a necesita prima mentenanță programată.
O diferență majoră față de teatrul de operațiuni din Ucraina este regimul de utilizare. Dacă în Letonia testele au avut loc ziua, pe frontul ucrainean majoritatea misiunilor sunt nocturne. Întunericul oferă o protecție vitală împotriva celei mai mari amenințări actuale: dronele sinucigașe (FPV), care vânează orice mișcare la sol.
Provocările erei dronelor și „blindajul” digital
Deși este un supraviețuitor — imagini de pe front arată cum „Simba” își continuă misiunea chiar și după ce a fost lovit de o dronă sau a pierdut o roată — robotul se confruntă cu obstacolele majore ale războiului modern. Experții avertizează că dronele de tip FPV (first-person-view) reprezintă cea mai mare amenințare nu doar pentru infanteriști, ci și pentru aceste vehicule autonome.
O altă vulnerabilitate identificată în timpul exercițiului din Letonia a fost dependența de comunicații. În zonele cu păduri dense, semnalul satelitar (precum Starlink) poate deveni instabil, forțând echipele tehnice să caute soluții pentru o autonomie sporită, care să nu depindă exclusiv de o conexiune externă constantă.
De la producția de masă la parteneriate globale
În ciuda provocărilor, viitorul acestor platforme este deja scris în cifre. Ucraina a trecut la producția de serie, având ca obiectiv fabricarea a 25.000 de unități UGV doar în prima jumătate a anului 2026. Această mobilizare industrială fără precedent transformă micile laboratoare tehnologice în jucători majori pe piața globală de apărare.
„UGV Laboratory”, entitatea care până de curând a preferat umbra pentru a-și proteja secretele tehnice, face acum un pas decisiv către lumina reflectoarelor internaționale. Participarea la exercițiile NATO nu este doar un test de rezistență, ci și o invitație la cooperare pentru aliații occidentali, oferind soluții verificate în cel mai dur mediu posibil: câmpul de luptă real.
Prin „Simba”, tehnologia ucraineană demonstrează că viitorul războiului terestru nu mai aparține exclusiv blindatelor masive, ci platformelor agile, capabile să opereze acolo unde prezența umană este prea riscantă.
Actualitate
Fortăreața stratosferică se reinventează: Planul Pentagonului pentru dominația aeriană până în 2050
După ani marcați de incertitudini bugetare și amânări tehnice, programul de modernizare a legendarului bombardier B-52 Stratofortress a intrat, în sfârșit, pe un curs stabil. Înalți oficiali din cadrul departamentului de achiziții al Forțelor Aeriene au confirmat în fața Congresului că, în ciuda costurilor în creștere, procesul de revitalizare a flotei de bombardiere grele este acum „pe un teren solid”, garantând prezența acestor aeronave pe cerul lumii pentru încă cel puțin trei decenii.
Prețul supraviețuirii: Miliarde pentru motoare și radare de ultimă generație
Modernizarea celor 76 de aparate B-52 nu este doar o necesitate tactică, ci și o provocare financiară colosală. Pilonul central al programului, înlocuirea vechilor motoare Pratt & Whitney cu noile unități Rolls-Royce F130, a înregistrat un salt bugetar de la 12,5 la 15 miliarde de dolari. Deși testele de zbor sunt programate să înceapă curând, capacitatea operațională inițială a fost devansată pentru anul 2033.
În paralel, integrarea unui nou sistem radar — vital pentru detectarea amenințărilor moderne — a suferit, de asemenea, ajustări de costuri și termene. Cu o investiție suplimentară de peste un miliard de dolari față de estimările inițiale, noile radare vor deveni operaționale abia în 2030. Aceste eforturi sunt considerate esențiale pentru a transforma o platformă proiectată în perioada Războiului Rece într-o armă capabilă să facă față provocărilor secolului XXI.
Resurecția flotei: B-1 și B-2 primesc o nouă șansă
Strategia Pentagonului pentru flota de bombardiere a suferit o modificare de curs majoră. Deși planul pe termen lung prevede o forță formată exclusiv din modelele B-52 și noile B-21 Raider, „veteranii” B-1 Lancer și B-2 Spirit nu vor fi retrași prea curând.
Forțele Aeriene au decis să investească sute de milioane de dolari pentru a menține B-1 în serviciu până în 2037, echipându-le cu sisteme de comunicații prin satelit și capacități de lansare a armelor hipersonice. În mod similar, flota de bombardiere invizibile B-2 va continua să execute misiuni critice „atâta timp cât va fi necesar”, după ce eficacitatea sa a fost demonstrată recent în teatre de operațiuni complexe.
Dincolo de orizont: Enigma viitorului bombardier greu
În timp ce actuala flotă primește injecții masive de capital, oficialii americani privesc deja spre ceea ce urmează. Documentele strategice recente dezvăluie inițierea unei analize clasificate privind alternativele pentru bombardierul greu al viitorului. Acest studiu, care va dura aproximativ 18 luni, va determina dacă nevoile de apărare ale deceniilor următoare vor fi acoperite de o nouă configurație de aeronavă sau de o evoluție și mai radicală a platformei B-52. Cert este că, pentru moment, viitorul proiecției de forță rămâne legat de capacitatea de a inova pe structuri deja consacrate.
Actualitate
Dincolo de orizont: Cum vor „navele-robot” să salveze flota epuizată a Marinei Militare
Într-o eră în care resursele umane și financiare sunt întinse la maximum, Marina Militară mizează pe o schimbare radicală de paradigmă: utilizarea navelor de suprafață fără echipaj (USV). Aceste sisteme autonome nu sunt doar simple gadgeturi tehnologice, ci soluția critică pentru a ridica presiunea operațională de pe umerii unei flote îmbătrânite și suprasolicitate.
Adio „camioanelor gigant” pentru livrări mici
Actuala strategie de a trimite un distrugător de clasa Arleigh Burke, cu un echipaj de 300 de marinari, pentru misiuni izolate de monitorizare este comparată de experți cu utilizarea unui tir de mare tonaj pentru a livra un singur pachet de pe Amazon. Este un model tactiv funcțional, dar un dezastru economic și logistic.
Introducerea navelor autonome permite Marinei să creeze „forțe personalizate”. De exemplu, un singur distrugător, asistat de câteva nave autonome dotate cu senzori performanți, poate îndeplini misiuni care, în mod normal, ar fi necesitat două sau trei nave de război masive. Această abordare eliberează platformele mari pentru lupte complexe, lăsând sarcinile de nișă în seama roboților.
Economia războiului: USV ca soluție la criza de personal
Problema principală a Marinei nu este doar costul de achiziție al navelor, ci întreținerea lor pe termen lung. Recrutarea, antrenamentul, hrana și salariile echipajelor reprezintă „centre de cost” masive care limitează dimensiunea flotei. Navele autonome elimină aceste bariere laborioase, oferind o prezență persistentă în zone periculoase sau îndepărtate fără a pune vieți în pericol sau a goli bugetul de stat.
Aceste „nave-camion” devin relevante prin versatilitatea lor: pot transporta de la sonar și sisteme de comunicații, până la rachete sau muniții de tip „loitering”, adaptându-se rapid nevoilor comandanților de pe teren.
Aliații și arhitectura de supraveghere globală
Importanța sistemelor autonome trece dincolo de granițele unei singure națiuni. Pentru aliați precum Japonia, care trebuie să monitorizeze zone vaste precum Marea Chinei de Est sau Pacificul de Vest, USV-urile sunt piesa lipsă dintr-un puzzle defensiv complex. Integrarea acestora într-o rețea care include sateliți și drone permite partajarea instantanee a datelor, transformând informația în cea mai puternică armă de descurajare regională.
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



