Actualitate
In Dosarul Tel Drum sunt anchetați magistrați

Q Magazine prezintă dovada de ce Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a cerut de mai multe ori Dosarul Tel Drum de la Direcția Națională Anticorupție: în dosar sunt anchetați magistrați ceea ce justifică și atrage competența exclusivă a nou înființatei Secții.
Romică Părpălea, cel care a formulat un denunț penal împotriva lui Liviu Dragnea la data de 20.07.2017, în urma căruia s-a constituit Dosarul Tel Drum, instrumentat de procurorul Alexandra Lăncrănjan din cadrul DNA, este și autorul unui alt denunț formulat la data de 14.08.2017 împotriva mai multor magistrați.
Denunțul a fost depus inițial la DIICOT care, prin semnătura Procurorului șef de la acea dată, Daniel Horodniceanu, l-a declinat către Direcția Națională Anticorupție în cadrul căreia funcționa Serviciul de anchetare a faptelor comise de magistrați.
Deși denunțul a fost formulat în urmă cu doi ani, acesta a fost ignorat de DNA și nu s-a produs niciun act în cauza respectivă.
În fapt, conform declarației olografe pe care o publicăm la finalul acestui articol, Romică Părpălea, domiciliat în Bragadiru, județul Teleorman, a formulat o plângere penală împotriva lui Iulian Bădoi, Prim-procurorul Parchetului de pe lângă judecătoria Alexandria, a procurorului Traian Cojoacă, a procurorului Victor Remus Tironeac și a grefierului Sorin Abălaru „pentru fapte de corupție și cercetare abuzivă”, adăugând că face dovada acuzațiilor cu martori și înscrisuri.
În fapt, denunțătorul arată că „în perioada 2010-2017, Sorescu Ionuț, domicliat în comuna Bragadiru, a dezvoltat o rețea de crimă economico-financiară cu înșelăciuni pe societăți comerciale, care se ridică la suma de 1.300.000 euro.”, iar apoi printr-o filieră, Abălaru Sorin, grefier în județul Teleorman, îl ajuta la clasarea tuturor dosarelor cu plângeri penale pentru înșelăciune.
Părpălea povestește cum l-a însoțit într-o zi pe Sorescu, „la țară, la grefierul care este intermediarul dintre el și procurorii enunțați mai sus în denunț” și cum acesta i-a plătit o sumă de bani procurorului Remus Victor Tironeac pentru clasarea unor dosare deschise pe numele său.
„În perioada în care eram în relații bune, se lăuda că a plătit sume de bani inclusiv primului procuror Bădoi Iulian, cât și procurorului Cojoacă Traian. Acesta mi-a spus că acest procuror fusese jandarm înainte”, arată denunțătorul, adăugând că Sorescu „avea relații și la Poliția Alexandria și la Poliția Videle, subofițeri și ofițeri care aveau ordin să îi claseze cauzele de bani foarte mulți”.
Părpălea mai scrie că procurorii corupți i-au înscenat dosare penale în urma dezvăluirilor pe care le-a făcut împotriva lui Liviu Dragnea.
Într-un astfel de caz, în care procurorul Traian Cojoacă a dispus trimiterea în judecată a lui Romică Părpălea, în 19.07.2017, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, denunțătorul îl acuză pe procuroul „corupt” că a încălcat procedura și drepturile trimițând dosarul la Camera Preliminară.
„Procurorul care a contrasemnat, Tironeac Remus Victor, care a plimbat un alt dosar al meu pe la DNA și în care s-au clasat câteva acuzații care țineau de Direcția Națională Ancorupție, a declarat că vrea să mă bage la pușcărie până se pensionează în toamna aceasta”.
Părpălea povestește că „la PSD s-a decis să acționeze în forță instituțiile statului pe aceste lucruri, cercetarea pentru înșelăciune, fiind abuzivă.
Am observat că în dosarul contrafăcut din anul 2012, deoarece nu au găsit nimic să mă incrimineze, căută ticluirea de probe privind înșelăciunea pentru a trimite două dosare în instanță deoarece vrea cu orice prețsă-mi închidă gura pentru că nici astăzi eu nu tac și am publicat o listă cu judecători și procurori care au legătură cu Dragnea, după cum urmează: Procurorul Cojoacă Traian, omul de casă al PSD, fiind promovat de către acest partid și care toate dosarele politice se fac sau se clasează prin cei trei procurori Cojoacă Traian, Tironeac remus Victor și fostul șef de cancelarie la Prefectură, promovat de Dragnea, fiind mutat din Turnu Măgurele, Bădoi Iulian.
Rechizitoriul întocmit nu respectă cadrul legal, nu mi s-au pus în vedere aspectele trimiterii în judecată, ci dimpotrvă, agentul din Videle mi-a spus că nu înțelege. Un contract între două societăți pentru suma de 11.500 lei să ajungă la plângere penală pentru înșelăciune după ce instanțele de la tribunalul București au respins cererile pentru masa credală.”.
Părpălea arată că procurorii acuzați vor trimiterea sa în judecată „ la ordinul lui Dragnea și al lui Carmen Dan”.
„Solicit verificarea organelor de anchetă pentru cercetare abuzivă, deoarece s-a mutat acest dosar la Videle unde nu au competența pentru instrumentarea acestui doar fabricat”.
Denunțul a fost înregistrat la DIICOT cu numărul 1777/VIII-1/2017 în 16.08.2017, o zi mai târziu, la 17.08.2017 s-a declinat „La DNA Central” și a fost înregistrat la Direcția Națională Anticorupție , Secția a II a, sub nrul 537/VIII-1/2017 în data de 24.08.2017, conform ștampilelor de pe prima pagină. (Irinel I.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!