Actualitate
A trecut și Dragnea prin ușa secretă?
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Există o intrare secretă la Cotroceni. Un drum ascuns către președintele Klaus Iohannis. Un traseu pe care îl urmează doar cei care nu pot folosi poarta principală. Pentru a nu fi văzuți. În general, intrarea secretă este utilizată de cei care schimbă într-o discreție absolută taberele. Întrebarea e: Liviu Dragnea a trecut și el prin poarta secretă? A făcut-o la propriu sau doar la figurat?
Pe vremuri, când locatarul de la Cotroceni era Traian Băsescu, intrarea secretă avea funcțiuni multiple. Ea nu era rezervată exclusiv conspiratorilor. Prin ea trecea destul de frecvent și doamna Elena Udrea. Atunci când, oficial, nu se mai afla în poziția de consilier la Cotroceni. Cândva, despre această intrare secretă se vor scrie scenarii și se vor turna filme. Până atunci însă, eu unul mă încumet să fac un efort. Și să încerc să răspund la o întrebare care pare cel puțin trăsnită. A folosit sau nu a folosit și Liviu Dragnea intrarea secretă de la Cotroceni?
Nu am să înțeleg nici în ruptul capului de ce președintele Klaus Iohannis nu a fost suspendat în urmă cu un an, când a comis-o. Când s-a îmbrăcat în geaca roșie și s-a dus printre manifestanți, îndemnându-i să dărâme Guvernul legitim desemnat, de către o majoritate legitim aleasă. De ce există această procedură prevăzută în Constituție și aplicată deja în România de două ori? Suspendarea se face atunci când, după ce un președinte este ales de o majoritate și jură că va respecta Constituția, o calcă în picioare. Așa cum a procedat Traian Băsescu. Așa cum a procedat și Klaus Iohannis, atunci când s-a pus în fruntea demonstranților care solicitau o schimbare majoră la Palatul Victoria. Așa cum a mai procedat ulterior de mai multe ori același Klaus Iohannis. Este adevărat însă, nu are niciun rost să suspenzi un președinte pe ultima sută de metri a unui mandat, pe care are puține șanse de a-l replica. Momentul propice a trecut. Klaus Iohannis a fost grațiat de către adversarii săi politici. Dintre care cel mai redutabil este, cel puțin aparent, Liviu Dragnea.
Același Liviu Dragnea căruia i se cere de trei ori capul. Și de trei ori execuția sa este amânată.
I se cere capul în Justiție. Unde orice condamnare ar primi, dacă ar primi, îl trimite inevitabil după gratii, scoțându-l definitiv din circuitul politic. Și nu este un secret pentru nimeni. Justiția lucrează încă sub controlul statului paralel. E drept, ceva mai discret decât în trecut. Dar, când este vorba de un trofeu atât de important, se poate pune în mod legtim întrebarea de ce statul paralel, care îl ține captiv și în același timp îl servește pe președintele Klaus Iohannis, ezită să-i aplice lovitura de grație lui Dragnea, după ce formal terenul a fost pregătit. De ce președinta Înaltei Curți, Cristina Tarcea, despre care se afirmă din ce în ce mai insistent că este parte a statului paralel, s-a precipitat dinadins făcând tragerea la sorți a completurilor înaintea motivării deciziei CCR și provocând astfel deliberat și indirect amânarea semnificativă a fazei finale a procesului, care l-ar putea duce după gratii pe Liviu Dragnea?
În al doilea rând îi vor capul lui Dragnea colegi de-ai domniei sale din partid. Unii din simplă rivalitate. Pentru că simt miros de sânge iar ei sunt politicieni de pradă. Și aspiră la schimbarea structurilor de conducere din PSD și la preluarea frâielor. Și alții, din principiu. Considerând că partidul ar fi mai eficient, dacă ar fi operată chirurgical o schimbare la vârf. Printre aceștia sunt persoane despre care se spune că, fiind prea cunoscute, ar fi fost introduse la președintele Klaus Iohannis pe ușa secretă din dosul Palatului Cotroceni. Cert este însă că până în prezent, indiferent cât de violent și de dezordonat s-au mișcat plăcile tectonice din PSD, Liviu Dragnea nu a putut fi debarcat. Fiecare moment de criză a fost marcat spre final printr-o frânare bruscă a operațiunilor anti-Dragnea. Ca prin minune, cei mai înverșunați adversari ai săi s-au retras, au băgat capul în cutie și i-au lăsat pe ceilați în ofsaid. Iar ceilalți au fost suficient de puțini pentru a fi rând pe rând spulberați. Fanii lui Klaus Iohannis, câți mai sunt, îi reproșează acestuia faptul că nu a încurajat în niciun fel prin niciun gest, nici măcar prin gesturi legitime, mazilirea lui Dragnea. Ca și când i-ar fi convenit ca liderul PSD să rămână în continuare din ce în ce mai rănit, din ce în ce mai vulnerabil, într-o poziție de șpagat politic.
În al treilea rând, Liviu Dragnea este amenințat de opoziție, în sensul larg al termenului. De opoziția din Parlament. De opoziția din stradă. Dar și de o consistentă opoziție externă. În final, nu-l poate însă răsturna decât cel mult frontul anti-PSD din Camera Deputaților. Chiar după modelul caricaturizat astăzi. Adică printr-o procedură de supunere la vot a propunerii ca Dragnea să fie schimbat de la conducerea Camerei inferioare a Parlamentului. Dacă s-ar întâmpla așa, ar fi fatal pentru liderul PSD. O victorie împotriva lui în Camera Deputaților ar însemna sfârșitul. Numai că și din această perspectivă procesul este frânat și aruncat în ridicol parcă de o mână nevăzută. Și asta în momentul cel mai vulnerabil pentru Dragnea. Când tocmai a pierdut majoritatea aritmetică din Camera Deputaților, iar Pro România, prin vocea lui Victor Ponta, care informal deține un grup tot mai consistent de parlamentari, declară răspicat că luptă și acționează împotriva lui.
Bomboana pe colivă a acestui tip de raționament pe care
îl supun atenției cititorilor mei este lambada dansată de cei doi principali competitori politici, Dragnea și Iohannis, legată de remanierea masivă a Guvernului, un act încă fără finalizare. Nimic nu l-ar fi împiedicat pe Dragnea să-l ocolească pe Klaus Iohannis și să facă remanierea pe calea unei restructurări minore direct prin intermediul Parlamentului. Fără a-i mai da posibilitatea președintelui să încalce legea refuzând revocările, respingând miniștrii fără motivare și tergiversând la infinit luarea unei decizii. De ce PSD a ales să meargă la Cotroceni, știind cu precizie că acolo se va declanșa circul? De ce nu a atacat chiar a doua zi la Curtea Constituțională refuzul președintelui de a revoca? De ce, la rândul său, Dragnea trage de timp?
Și mai există o stranie întâmplare care, din nou, ne conduce prin intrarea secretă de la Cotroceni. Klaus Iohannis, în încercarea sa de a obține un nou mandat prezidențial, este pândit de două pericole. Unul, din interiorul frontului anti-PSD, întruchipat de Dacian Cioloș. Un Dacian Cioloș luat în brațe de mișcările #Rezist și, în bună măsură, de USR. Acest personaj transpiră de mult timp, încercând fără succes să-și transfrome platforma civică în partid politic. De ce nu reușește? Cine îl împiedică? Al doilea pericol este Călin Popescu Tăriceanu, din ce în ce mai bine plasat în cercetările de piață. Același Călin Popescu Tăriceanu pe care, ca din senin, un val DNA venit parcă de niciunde încearcă să-l măture și să-l scoată din joc. Deznodământ care ar fi convenabil nu numai pentru Klaus Iohannis, ci și pentru Liviu Dragnea.
Klaus Iohannis, pentru a-și maximaliza șansele susținut fiind de tot ce mai funcționează în statul paralel, are nevoie ca în final, după ce sterilizează întreg frontul anti-PSD, transformându-l într-un fel de Coco-Poco – ridicola și defuncta structură de conducere a Convenției Democratice – să rămână față în față cu un candidat al frontului PSD cât mai vulnerabil. Iar candidatul ideal din această perspectivă este fix Liviu Dragnea. Acesta trebuie făcut groggy, dar în același timp trebuie ținut în picioare.
Poate că la propriu Liviu Dragnea nu a trecut prin ușa secretă de la Cotroceni pentru a se întâlni și a pune țara la cale cu președintele Klaus Iohannis. Deși i-ar sta în fire. Iar în trecut a mai traversat asemenea punți aparent imposibile. Nu exclud posibilitatea să se fi înțeles doar tacit. Utilizând semnale discrete, pe care și le-au făcut unul altuia de la distanță. Indiciile unui amantlâc politic sunt însă atât de numeroase, încât nu-mi pot reprima raționamentul de mai sus. La care aș mai putea adăuga alte și alte argumente. Inclusiv o nimica toată, cum este faptul că SRI tocmai a mai primit un cadou de la Liviu Dragnea, și anume hotelul Furnica din Sinaia.
Am spus ce are de câștigat în principal Klaus Iohannis. Dar Dragnea? Dagnea este lăsat să zburde în libertate, să conducă în continuare cel mai mare partid din România, să-și învingă rând pe rând opozanții interni și să realizeze, tocmai fiindcă războiul pare a fi continuu, o relativă coeziune în PSD și în bazinul electoral al Stângii. (Sorin Roșca Stănescu)
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 9 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 9 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



