Social
Aplica aceste 5 sfaturi MEGA-UTILE pentru imbunatatirea vederii tale la distanta: fara lentile corectoare sau operatie la ochi
Esti la magazinul de produse alimentare căutând secțiunea de paste, dar când te uiți în sus la semnele culoarului, acestea sunt neclare. Tu arunci o privire, dar în cele din urmă trebuie să mergi până la fiecare semn pentru a vedea ce scrie pe culoarul respectiv.Daca te regasesti in scenariul acesta, cel mai probabil suferi de miopie, iar primul gand care iti vine este sa apelezi la o operatie la ochi. Dar mai bine!
Miopia este cauzată de forma globului ocular care devine alungită din cauza tensiunii oculare. Lumina care se presupune că se va îndrepta direct în retină, acum doar aterizează în fața retinei. Acest lucru face ca vederea ta de la distanță să fie neclară. Dacă această treabă este lăsată netratată, se poate ajunge în cazuri severe de miopie. Cazurile severe de miopie pot duce la dezvoltarea cataractei, la glaucom, la sindromul ochiului lenes și la degenerescența maculară. Cam nasol, nu? Din fericire, există diferite remedii naturale pentru a-ti ameliora miopia și a preveni-o să se înrăutățească, eliminand din discutie o operatie la ochi. Iată câteva sfaturi pentru imbunatatirea vederii tale la distanță:

De ce este important sa-ti folosesti muschii oculari?
Mușchii de la ochi care ne ajută să vedem mai departe își vor pierde puterea dacă nu sunt utilizați în mod regulat. Aceasta este o problemă comună pentru persoanele care lucrează pe calculator toată ziua sau pentru adolescenții care își petrec prea mult timp uitându-se în telefoanele lor. La fel este și pentru persoanele care își petrec cea mai mare parte a timpului în spații închise, unde nimic nu se afla mai departe de 10 metri distanță.
Cea mai bună modalitate de a îți îmbunătăți vederea la distanță este să o utilizezi; fă o pauză la fiecare câteva ore pentru a ieși afară și pentru a observa ce se întâmplă pe o distanță cât mai îndepartată. Fă un obicei din asta și încearcă să-l implementezi și în stilul de viață al copiilor tăi dacă ai.
Poarta ochelari cu 0,25 dioptrii mai mici decat scrie pe prescriptie
Deși ochelarii luați pe prescripție medicală reprezintă o soluție rapidă la miopie, ei de fapt provoacă vederea ta să se înrăutățească. Vei incepe să depinzi de ochelari sau de lentile de contact pentru a vedea în loc să lucrezi cu mușchii ochiului. Dacă porți ochelari, asigura-te că ai primit cea mai mică prescripție posibilă, astfel încât să nu elimini complet necesitatea mușchilor oculari. Ochelarii nu reprezinta un tratament pentru miopie, fiindca trateaza doar efectul miopiei, nu si cauza acesteia.
Și poarta ochelarii sau lentilele de contact, doar atunci când ai cu adevărat nevoie. Cel mai important este sa nu porți niciodată ochelarii pentru miopie atunci când te concentrezi pe ceva aproape. Daca tu de exemplu, ai -0,50 dioptrii la oricare dintre ochi, cere-i medicul niste ochelari de -0,25 dioptrii. Daca ai hipermetropie de acelasi grad, se va nota fara minus si va fi 0.50. Atunci ar fi indicat sa ceri de 0.25.
Tot ce e cu minus in fata, reprezinta miopia. Ce este cu plus, reprezinta hipermetropia sau prezbitismul. Insa, despre aceste afectiuni sau erori de refractie cum se numai numesc, nu se discuta in acest articol.
Exercitiile oculare pentru imbunatatirea vederii
Când iesi afară pentru a lua o pauză de la locul de muncă, există o varietate de exerciții pe care le poți exersa pentru a iti aduce mușchii ochiului înapoi în formă. Un exemplu este să stai afară într-o poziție confortabilă, dar robustă și să te concentrezi asupra menținerii respirației netede și stabile. Priveste in partea dreapta cât de departe poti, fără să iti miști capul.
Apoi, priveste cat de mult poti spre stânga, fără a iti mișca gâtul sau capul. Aceasta este o întindere excelentă pentru mușchii ochilor și eliberează mușchii care se contractau atât de mult ca să focuseze privirea indeaproape. Poți încerca, de asemenea, să privesti cat de mult poti in jos, după care poți privi în sus cat de mult poti.
Ia vitamine si minerale
Există nutrienți specifici, precum vitamine și minerale pe care ochii tai depind de funcționarea optimă. Unele dintre acestea sunt vitaminele A, C și E, antioxidanții, acizii grași omega-3 și luteina. Dacă este posibil, incorporeaza aceste substanțe nutritive în alimentația ta zilnică, consumând o mulțime de legume cu frunze, fructe de pădure, dar și carne de peste. Asigura-te că organismul tau primește aceste substanțe nutritive specifice pentru a-ti proteja și păstra ochii în cea mai bună stare.
Relaxeaza-te
Pentru ca ochii tai să vadă de aproape, mușchii ochiului se contractă într-o poziție tensionată. Dacă esti genul de persoana care petrece mult timp in spatii inchise, menținerea muschilor oculari în această poziție tensionata pentru atât de mult timp cauzeaza tensiune oculară și în cele din urmă iti va afecta vederea de la distanță.
Poti face un truc numit „palming” pentru a iti relaxa mușchii ochilor. Stai undeva confortabil și acopera-ti ochii cu palmele, astfel încât să poți vedea întunericul.
Concentreaza-te pe întuneric timp de 30 de secunde. Apoi, freaca-ti ușor ochii, templele și fruntea. Permite-ți să te bucuri de masajul facial și să iti incetinesti respirația. Vei simți o eliberare imediată de tensiune oculară și vei fi capabil să iti adaptezi treptat vederea la distanță, cu din ce in ce mai puțină tensionare si incetosare. Miopia afectează cel mai frecvent persoanele care isi folosesc vazutul de-aproape în cea mai mare parte a timpului. Muschii ochilor lor trebuie să fie relaxați și pregătiți pentru a putea vedea confortabil în depărtare.
Urmând sfaturile menționate aici, vei putea să iti îmbunătățesti în mod natural vederea la distanță și sănătatea generală a ochilor, fara a avea nevoie de operatie la ochi. În timp ce ochelarii de vedere și operatiile cu laser, ti se pot adresa ca tratament pentru miopie, abordarea unei căi naturale și holistice este mai sigură și mai eficientă pe termen lung.
Vrei sa afli mai multe sfaturi, tehnici si metode pentru imbunatatirea vederii – 100% NATURAL?
Acceseaza acest link ===>> https://vedereperfecta.com/imbunatatirea-vederii
Exclusiv
Mafia antigrindină: rachete în nori, minciună pe hârtie, milioane la casierie
Cum a prins Incisiv de Prahova „argintul din nori” și plumbul din declarații
În România de manual absurd, există un sistem „științific” care:
- trage (sau nu) rachete cu iodură de argint în nori,
- modifică (sau nu) precipitațiile,
- protejează (pe hârtie) milioane de hectare,
- dar încasează, sigur, zeci de milioane de lei anual.

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova i-a prins pe cei din ceea ce opinia publică numește deja „mafia antigrindină” cu minciuna, cu auto-contradicțiile și cu posibile falsuri în declarații și hârtii oficiale, folosindu-se exact de documentele lor:
- Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026,
- răspunsul AASNACP nr. 1965/06.05.2026,
- Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026,
- răspunsul Administrației Naționale de Meteorologie nr. 2853/05.06.2026.
Din aceste acte, nu din pamflete, reiese un adevăr greu de înghițit: argintul stă în nori, dar tupeul curge în instituții.
Bilanțul de mediu din 2007: Sfânta Scriptură a ignoranței planificate
În răspunsul oficial AASNACP nr. 1965/06.05.2026, Autoritatea scoate din dulap Bilanțul de mediu din 2007 pentru Unitatea Pilot Prahova, înregistrat la MADR sub nr. 232154/30.10.2007.
Ni se spune senin că acest studiu:
- „își menține relevanța”,
- deși domeniul e „dinamic” și „poate necesita actualizări”.
Tradus din biserica birocratică în limba fermierului:
„Știm că e vechi, știm că ar trebui făcut altul, dar nu ne riscăm: ăsta ne convine.”
Între timp:
- schimbările climatice au devenit axă centrală în toate strategiile,
- programul antigrindină se întinde până în 2040,
- dar temelia lui rămâne un document din 2007, când România abia descoperea „climate change” la televizor.
Incisiv de Prahova demonstrează, din chiar scrisul AASNACP, că statul român vrea să conducă vremea până în 2040 cu o legitimație expirat‑ștampilată din 2007.
„Sub limita de cuantificare”, peste limita de tupeu
În paginile 2–3 ale răspunsului AASNACP nr. 1965/06.05.2026, instituția invocă „studii 2019–2023” care ar arăta că argintul este „sub limita de cuantificare”.
Ce NU se dă:
- niciun punct de prelevare,
- nicio dată brută,
- nicio distanță față de punctele de lansare,
- nicio clarificare: argint total sau iodură de argint?,
- nicio zonă martor,
- nicio metodologie verificabilă.
Pe înțelesul tuturor:
„Avem analize, dar nu vi le arătăm. Credeți-ne pe cuvânt, că oricum nu e treaba voastră.”
Sintagma „sub limita de cuantificare” este folosită ca plapumă pentru orice întrebare incomodă: apă, sol, vegetație, pești, albine, oameni – totul intră la „nu avem atribuții, dar suntem siguri că e bine”.
Capodopera cinismului: Program 2024–2040, studiu după, când om fi
În pagina 5 a răspunsului AASNACP, scrie negru pe alb:
„După aprobarea Programului Național Antigrindină 2024–2040, în anul următor urmează să fie achiziționat studiul privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”
Deci:
- Întâi aprobi un program care trage rachete cu iodură de argint până în 2040.
- Apoi, când te dezmeticești, promiți că vei cumpăra un studiu să vezi ce faci, de fapt, cu atmosfera.
Orice fermier cu bun simț știe regula:
„Mai întâi vezi ce bagi în nor, apoi începi să tragi.”
Mafia antigrindină, acoperită de hârtii oficiale, aplică însă regula inversă:
„Întâi tragem. Dacă nu se plânge nimeni cu acte, facem și un studiu… poate… cândva.”
Incisiv de Prahova consemnează această frază ca probă scrisă a unei politici publice făcute pe sistemul „semnezi întâi, gândești mai târziu”.
Deliciul juridic: „Nu avem atribuții, dar garantăm că e totul bine”
Tot în pagina 5, AASNACP recunoaște negru pe alb că nu are atribuții pe:
- sănătatea populației,
- lanț trofic,
- fructe, legume, produse apicole,
- organisme acvatice.
Cu aceeași semnătură, instituția declară că nu există efecte negative semnificative.
Logica oficială:
„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă asigurăm că nu vă îmbolnăviți.”
Această contradicție, documentată și analizată de Incisiv de Prahova, este:
- o mină de aur juridică pentru contestații,
- un posibil caz de abuz de autoritate intelectuală,
- și teren fertil pentru suspiciuni de fals intelectual și inducere în eroare a publicului.
Internaționale la apel: WMO, UNEP, IPCC – icoane de pus în geam
În paginile 3–4 din răspunsul oficial, AASNACP invocă:
- Weather Modification Association,
- Organizația Meteorologică Mondială (WMO),
- UNEP,
- IPCC,
- Agenția Europeană de Mediu (EEA).
Dar:
- fără pagini concrete,
- fără citate tehnice,
- fără condiții de aplicare,
- fără dovezi că România a respectat standardele lor.
Pe scurt:
„Nu știm să demonstrăm nimic local, dar ne rugăm la WMO.”
În realitate, cum arată analiza critică publicată de Incisiv de Prahova, tocmai aceste nume grele deschid ușa:
- cererilor de documente pe standarde WMO/UNEP/IPCC,
- verificării dacă România chiar a respectat principiile de prudență, monitorizare, transparență și consultare.
Documentele oficiale arată însă un mare gol acolo unde ar trebui să fie date, nu invocații religioase la instituții internaționale.
Raza de 20 km și vântul salvator „din nord-vest”
AASNACP susține, doct:
- că rachetele au „rază de influență localizată, ~20 km”,
- că „direcția predominantă a curenților atmosferici (din nord-vest)” rezolvă problema influenței în anumite județe.
Lipsește, însă, tot ce contează:
- modele de dispersie anexate,
- profiluri de vânt pe altitudine,
- date radar corelate cu momentele de lansare,
- măsurători reale de depunere.
„20 km” e, în aceste condiții, un număr de pus în PowerPoint, nu o concluzie științifică.
„Curenții din nord-vest” sunt o linie dreaptă pe harta pentru clasa a V-a, nu o analiză dinamică a atmosferei.
2025 – Anul în care Sistemul Antigrindină a păzit nimicul, pe bani adevărați
Din Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026, analizat și demontat în memoriul Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova și în anchetele Incisiv de Prahova, rezultă un tablou grotesc:
- Zero activități operaționale de combatere a grindinei;
- 104 puncte de lansare ținute în regim de „pază și conservare”;
- fermierii – sub cerul liber, fără niciun serviciu real;
- sistemul – cu buget aproape integral executat.
Câteva cifre din raport:
- în text: ~88,277 milioane lei alocați, cu execuție 98,48%;
- în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți;
- din aceștia:
- 82,80 milioane lei – pază și monitorizare infrastructură,
- 9,31 milioane lei – salarii,
- 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.
Matematica e „creativă”, banii sunt foarte reali.
Când nici măcar suma exactă nu e clară între text și tabel, cum să mai crezi în „știința” cu care ar fi dirijate norii?
2.300.000 hectare „protejate”: câmpul de luptă de pe hârtie
Pentru anii 2022, 2023 și 2024, raportul AASNACP repetă aceeași cifră magică:
- 2.300.000 ha „protejate”.
În 2024:
- 99 puncte de lansare,
- 76 activități de intervenție,
- 2.674 rachete,
- dar aceeași 2,3 milioane ha, fără:
- defalcare pe județe,
- tip de folosință,
- tip de cultură,
- identificare fermieri beneficiari.
În 2025, când nu există intervenții operative, noțiunea de „suprafață protejată” devine o glumă administrativă. Protejată de ce? De formulare? De pix?
Memoriul fermierilor și investigațiile Incisiv de Prahova pun întrebarea de bun-simț:
„Vorbim de hectare reale de culturi, sau de hectare fantomă, desenate la birou pentru a justifica bugete grase?”
Omologarea și studiile de impact: întâi tragem ani la rând, apoi „vedem noi”
Raportul AASNACP 2025 recunoaște că:
- în 2025 se elaborează programul de omologare,
- se scriu caiete de sarcini pentru studii de impact,
- se pregătesc documentații privind datele meteo și protecția mediului.
Adică:
„După ani de funcționare (2016–2024), în 2025 abia ne apucăm de actele care să legitimeze tehnic și legal ce am făcut până acum.”
Întrebarea fermierilor, preluată și amplificată de Incisiv de Prahova, este frontală:
„În baza a ce exact ați tras rachete și ați modificat precipitațiile între 2016 și 2024, dacă în 2025 abia lucrați la omologări și studii de impact?”
ANM: „Noi doar dăm prognoze, nu răspundem de rachetele voastre”
În răspunsul cu nr. 2853/05.06.2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) explică, pe scurt, că:
- rolul său este de suport meteorologic și furnizare de date,
- activitățile SNACP se desfășoară în baza Legii 173/2008 și a unei hotărâri de Guvern din 2013,
- competențele și responsabilitățile privind rachetele antigrindină revin structurilor specializate ale SNACP, nu ANM.
ANM spune clar:
- nu avizează direct infrastructura de rachete,
- nu răspunde de omologarea tehnicii,
- nu confirmă și nu infirmă impactul asupra precipitațiilor sau mediului – doar furnizează prognoze și date.
Cu alte cuvinte, cum se vede din actele analizate de Incisiv de Prahova:
„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”
Astfel, lanțul responsabilității pentru intervențiile active în atmosferă rămâne:
- bine plătit,
- bine compartimentat,
- prost asumat.
Audit intern: curat pe hârtie, murdar în realitate
Raportul AASNACP 2025 notează că:
- auditul intern nu a găsit nereguli.
Nu e greu de înțeles de ce:
- nu s-au întrebat suprafețe reale de culturi agricole,
- nu s-a calculat costul real pe hectar protejat,
- nu s-a verificat dacă există zone martor, măsurători post-intervenție, studii independente,
- nu s-a întrebat dacă fermierii au fost vreodată consultați.
Un audit care verifică doar dacă antetul e aliniat și ștampila e rotundă nu are cum să deranjeze mafia antigrindină. Doar o încurajează.
Fermierii trag semnalul: „Frână până vedem ce-am plătit și ce ne-ați făcut”
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova cere, prin documente oficiale, iar Incisiv de Prahova face public:
- execuția bugetară detaliată pe 2025, cu toate contractele,
- lista celor 104 puncte de lansare, cu cost per punct și entitatea care le păzește,
- studiile de impact (dacă există) privind iodura de argint, seceta, solul, apa, apicultura, sănătatea publică,
- metodologia de calcul pentru cele 2.300.000 ha „protejate”, cu defalcare reală (județ, cultură, fermier),
- rapoartele operative și meteorologice 2016–2024,
- documentele de omologare reale, nu doar intenții.
Și, mai ales:
- audit extern independent,
- control al Curții de Conturi,
- blocarea extinderii sistemului până la omologare completă, studii independente și raport cost–beneficiu real,
- clarificarea răspunderii administrative, civile și patrimoniale dacă suprafețele au fost umflate sau fictive.
Concluzie: Statul ține cu grindina, fermierii țin cu viața
Din toate documentele oficiale și din analiza critică publicată de Incisiv de Prahova rezultă un tablou greu de contestat:
- un sistem extins până în 2040,
- bazat pe un bilanț de mediu din 2007,
- cu studiu serios de impact promis „după” aprobarea programului,
- cu un an 2025 fără nicio intervenție, dar cu aproape 100 de milioane lei cheltuiți,
- cu 2,3 milioane ha protejate mai mult pe hârtie decât pe câmp,
- cu recunoașterea că nu are atribuții pe sănătate și lanț trofic,
- dar cu pretenția de a garanta public că „nu există efecte negative semnificative”.
Asta nu mai e doar incompetență.
Este un sistem național de tăcere activă.
Mafia antigrindină funcționează după principiul:
„Argint în nori, plumb în minciuni, bani în buget.
Fermierii să tacă și să plătească.”
Până când:
- nu vom avea studii actualizate, independente, publice și verificabile,
- făcute înainte de aprobarea programelor,
- și până când nu va răspunde nimeni cu nume și funcție pentru deciziile luate pe minciună și pe hârtie,
o singură concluzie rămâne valabilă, așa cum reiese din documentele oficiale și anchetele Incisiv de Prahova:
Nu se poate continua și extinde un sistem de intervenții active în atmosferă, pe bani publici, cu iodură de argint, pe studii vechi, promisiuni vagi și hectare fantomă.
Fermierii rămân, din nou, eroii tragici ai gliei și finanțatorii adevărului.
Restul este doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituțiile care ar trebui să ne apere, nu să ne păcălească.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
Clanul Nasului cu BMW în gard: Poligonul de prostie de la IPJ Prahova – de la nevasta fără centură la Dusterul de botez”
De la „spune-mi cine ți-a vorbit” la „spune-ne unde să mai ascundem un dosar” (aici)
Într-un stat normal, poliția prinde infractori.
În Prahova, IPJ-ul prinde… jurnaliști.
Inspectoratul de Poliție Județean Prahova a intrat oficial în manualele de rușine instituțională în momentul în care a trimis redacției Incisiv de Prahova o adresă oficială prin care cerea, negru pe alb, identificarea surselor ce au furnizat informațiile despre BMW-ul MAI 59944 făcut praf în „misiune”.
Asta, în ciuda:
- art. 7 din Legea 504/2002 (Legea audiovizualului) – care protejează sursele jurnalistice;
- Constituției României – care garantează libertatea de exprimare;
- art. 10 CEDO și jurisprudenței CEDO – care spun clar: protecția surselor e „piatră de temelie” a libertății presei.
În loc să se întrebe „cum naiba am reușit să facem praf un BMW de zeci de mii de euro într-o misiune de doi lei?”, IPJ Prahova s-a întrebat „cine a vorbit?”.
De aici a pornit totul. Din prostie și tupeu. Iar bumerangul a venit fix în frunte, așa cum arată, pas cu pas, serialul de investigații publicat de Incisiv de Prahova.
BMW-ul-epavă și finul perfect: „Poliție pe pile”, ediția Irimia Laurențiu
În centrul „capodoperei” se află Irimia Laurențiu, produs de lux al „Poliției pe pile”:
- fost muncitor la CFR, încadrat direct în poliție în 2017, în marea „epocă” a încadrărilor din sursă externă;
- finul unui șef de poliție orășenească din județul Prahova;
- propulsat șofer al inspectorului-șef Cristian Manea;
- ajuns „vedetă” la Biroul Rutier Ploiești, cu acces la BMW-ul MAI 59944, una dintre puținele autospeciale moderne ale IPJ.
Surse interne – citate de Incisiv de Prahova – îl descriu ca:
- agresiv cu colegi și cetățeni;
- cu ieșiri violente (episodul de la Triaj, zona Vest a Ploieștiului – unde ar fi amenințat cu bătaia un om; dosar penal „făcut și uitat”);
- cunoscut în anturaj ca alcoolic „de casă”;
- agramat, dar pus să conducă în regim de urgență un BMW scump.
Rezultatul?
BMW-ul a ajuns epavă, doi agenți au ajuns în acte, iar IPJ Prahova a ajuns de râsul României.
Reflexul instituției?
Nu: „Am greșit, anchetăm, reformăm”.
Ci: „Dați-ne sursele, să știm pe cine strângem de gât!”
„Nasul” – șef de poliție orășenească: fin de BMW, soție la primărie, vecini la nunta de la Ramatuelle
Nimic nu se leagă în IPJ Prahova fără „Nasul” – șef de poliție orășenească, finu’ și prietenul de serviciu al sistemului.
Fapte și bârfe (clar delimitate) conturate în dezvăluirile și sursele citate de Incisiv de Prahova:
Fapt:
– Soția (sau fosta soție, după unii) a acestui șef de poliție a fost angajată, în 2024, consilier al primarului din Scorțeni. După mai puțin de un an, a plecat brusc. Ca și cum n-ar fi fost.
Bârfe consistente, citate ca atare:
- Ar fi fost angajată ca urmare a relației apropiate dintre șeful de poliție (Nasul lui Irimia) și primarul de la Scorțeni.
- Când relația s-a stricat:
- unii zic că doamna a „călcat strâmb” prin primărie;
- alții zic că șeful de poliție „n-a mai livrat” soluțiile necesare la anumite dosare penale.
- Fiica lor și-a făcut nunta la Ramatuelle, cu tot tacâmul.
În timp ce agenții de rând numără bonurile de benzină, „elita” își numără paharele de șampanie.
Indiferent ce parte a bârfei e reală, un lucru e clar:
soția a lucrat la Primăria Scorțeni împinsă de soțul-șef de poliție.
Restul – adică dacă s-au împăcat doar „de ochii vecinilor” – e treaba lor. Problema publică e alta: traficul de influență și nepotismul care țin loc de lege.
„Sunt soția comandantului!” – nevasta fără centură și agenta tăvălită de șefi
Scena de la Telega e manual de „Cum să umilești un polițist corect în 3 pași”.
Conform surselor citate de Incisiv de Prahova:
- Agenta Anghel Lorena, de la Postul Cornu, oprește o șoferiță:
- fără centură;
- la telefon la volan.
- Procedură perfectă:
- constată fapta;
- întocmește procesul-verbal;
- totul este filmat cu bodycam.
- Doar că șoferița nu e „orice muritoare”:
e soția șefului de poliție orășenească, nasul lui Irimia.
Și în loc să se comporte normal, se legitimează prin soț:
„Sunt soția comandantului Poliției orașului…”, de parcă ar fi astronaut NASA.
Agenta își face treaba. Aici, în filmele normale, ar urma: „Bravo, domnișoară, ați aplicat legea imparțial”.
În filmul de la IPJ Prahova urmează:
- agenta este „făcută troacă de porci”;
- este chemată la ordine la Câmpina;
- i se spune că „nu e bine ce a făcut”, că „nu ne facem rău între noi”;
- și i se servește perla:
„Dacă ție ți-ar amenda cineva iubitul, cum ar fi?”
Așadar:
- legea nu mai contează,
- bodycam-ul nu mai contează,
- siguranța rutieră nu mai contează,
- contează doar că doamna e „nevasta comandantului”.
Iar Biroul Control Intern?
Exact, acolo unde, potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, dosarele incomode se îngroapă, nu se clarifică. Aici nu mai e stat de drept, e curtea unui conac cu uniforme.
SRPCIV Prahova: „Unde-i permis, e și pilă”
În serialul „Grădinița de cadre” descris de Incisiv de Prahova, IPJ nu e singur.
Tandemul perfect: IPJ Prahova + SRPCIV Prahova.
Pe scurt, după investigațiile publicate:
- fosta șefă, comisar-șef Râmneanțu Ana Roxana, își avea în subordine propria soră, Rotaru Alice, secretară la SRPCIV și, simultan, președinte Europol Prahova;
- soră-șefă îi dă soră-secretară grad anticipat și salariu de merit;
- actuala șefă, comisar-șef Mitrea Nicoleta, ajunsă acolo cu sprijin politic, potrivit surselor, își:
- „propune singură” salariul de merit;
- programează examinatori cu 14–15 candidați pe zi;
- le transmite să nu mai „pice” candidații „din parcare”, nici măcar la neacordări de prioritate;
- face audiențe „pe sărite”, în timp ce oamenii obișnuiți așteaptă luni la rând un loc la înmatriculare.
Peste asta, vine „vedeta” SRPCIV:
- examinatorul Pîrvu Leonard, transferat disciplinar de la Mizil, implicat într-un incident la Mall Ploiești Sud, când, în timpul probei de mers cu spatele, candidatul a lovit un om;
- după ce Incisiv de Prahova relatează cazul, Pîrvu:
- „își bagă și scoate”;
- amenință că dă în judecată;
- se laudă cu „prieteni procurori”.
Când IPJ-ul semnează o hârtie prin care cere sursele presei, iar examinatorii de la permise flutură „prieteni procurori”, e clar:
nu justiția e respectată, ci doar prietenia.
Duster cu număr de botez: Ginel Preda, baronul cu familie la bord
Ca tabloul să fie complet, intră în scenă și „șeful de Duster botezat”:
Mihai-Ginel Preda, inspector-șef împuternicit al IPJ Prahova, protagonist constant al serialului documentat de Incisiv de Prahova.
Ziua de 04.06.2026, la bariera IPJ Prahova:
- o Dacia Duster nouă, mașina de serviciu a inspectorului-șef;
- la volan – șoferul instituției;
- în dreapta – Ginel Preda;
- în spate – soția și copilul.
Nu pentru misiune, nu pentru activitate oficială. Pentru drum de familie, „pe banii fraierilor”.
Numărul de înmatriculare – de tipul GYG/GIC – pare uns special „după Ginel”, să se știe clar că mașina e „a lui”.
În timp ce:
- Guvernul Bolojan taie salariile polițiștilor și bugetarilor;
- agenții de rând merg în rable la intervenții;
- polițiști onești stau la coadă la dreptate,
șeful împuternicit:
- își plimbă familia în Dusterul instituției;
- pe benzină plătită din bani publici;
- cu șofer al IPJ transformat în șofer personal.
După BMW-ul făcut praf, după Dusterul de casă, după mașinile de serviciu transformate în taxiuri de familie, cine să-l mai întrebe oficial pe Ginel Preda:
„Domnule inspector-șef, erați în misiune cu copilul pe banchetă?”
„Grădinița de cadre” și „bătrânul de serviciu”: ce urmează
Toate aceste episoade – BMW-ul făcut praf, finul Irimia, Nasul cu soție la primărie și nevastă fără centură, agenta pusă la zid, SRPCIV-ul cu permise la normă, examinatorul cu „prieteni procurori”, Dusterul de familie al lui Ginel Preda – nu sunt accidente.
Sunt simptomele unui sistem în care, așa cum a documentat Incisiv de Prahova:
- IPJ Prahova este condus de 13 ani prin împuterniciți, cu aceiași oameni rotiți la nesfârșit;
- controlul intern funcționează ca bâtă pentru incomozi și ca pernă pentru pile;
- „milițieni-analfabeți” sunt promovați, iar polițiștii cinstiți sunt sacrificați.
Și încă nu am ajuns la:
- „bătrânul procuror” care, potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, primește „la fix” dosarele polițiștilor incomozi;
- dosarul CAR-ului IPJ Prahova, ținut la sertar de o procuroare descrisă ca fiind corectă, dar presată;
- mecanismul prin care fiul „bătrânului de serviciu” ajunge să lucreze la SICE, în timp ce dosarele curg „la comandă”.
Acele capitole vor veni.
Deocamdată, e suficient atât ca să vedem un lucru limpede:
IPJ Prahova nu suferă de lipsă de imagine.
Suferă de exces de nesimțire.
Concluzie: „Mai mă leși?” – dar cu lupa pe voi
Când:
- un agent pe pile face praf un BMW;
- nasul lui își împinge nevasta la primărie și face scandal când i se amendează soția;
- o agenta corectă e umilită pentru că și-a făcut datoria;
- șeful IPJ își plimbă familia cu Dusterul de serviciu, în timp ce Guvernul taie lefuri;
- SRPCIV produce permise „la normă”, iar examinatorii amenință cu „prieteni procurori”;
- IPJ Prahova trimite adrese prin care cere presei să-și trădeze sursele,
nu mai vorbim despre „derapaje”.
Vorbim despre un sistem de clan, cu epoleți.
Presa – în speță Incisiv de Prahova, care a publicat toate aceste dezvăluiri, cu documente și surse multiple – nu este dușmanul legii.
Este dușmanul hoției, pilelor și prostiei cu girofar.
Iar pentru toți nasii, fini, soții de comandanți, șefi împuterniciți și examinatorii cu „prieteni procurori”, mesajul e simplu:
Libertatea presei nu se cere la raport, nu se pune la dosar și nu se bagă în gard cu BMW-ul.
Mai mă leși?
Serialul abia a început. (Cristina T.).
Exclusiv
Poliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
Când legea bate pas de defilare peste libertatea presei
Inspectoratul Județean de Poliție Prahova a decis, în 2026, că Europa, CEDO, Regulamentul european privind libertatea presei (EMFA) și bunul-simț sunt niște detalii enervante, care pot fi puse frumos la dosar, la „și altele”. Într-o adresă oficială trimisă ziarului de investigații Incisiv de Prahova, conducerea IJP a reușit performanța de a cere exact ce nu are voie să ceară: divulgarea surselor jurnalistice.
Potrivit scrisorii deschise semnate de ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, CeRe și alte organizații importante din media și societatea civilă, această măsură este abuzivă și incompatibilă cu legislația europeană și românească. Mai mult, acestea solicită tragerea la răspundere a celor care au semnat această adresă oficială.
„Operațiunea «Spune-mi sursa, că nu-ți fac nimic»”
Pe 19 mai 2026, conducerea IJP Prahova a transmis redacției Incisiv de Prahova un document prin care cere nici mai mult, nici mai puțin decât numele persoanelor care au furnizat informațiile folosite într-un articol de presă.
Articolul respectiv, publicat în decembrie 2025, relata despre un accident rutier petrecut în Ploiești, în care a fost implicată și o mașină a Poliției Prahova. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre planurile secrete ale NATO, ci despre un accident cu o autospecială a poliției, subiect de interes public, nu „dosar de stat paralel”.
Cererea de divulgare a surselor vine la pachet cu un dosar penal (nr. 10/283/P/2026), deschis pentru infracțiunea de „divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice” (art. 304 alin. 2 Cod Penal). Formula clasică: dacă nu ne convine ce a scris presa, poate găsim un articol de lege să îi închidem gura.
Europa zice „Protejați sursele”, IJP Prahova aude „Predați sursele”
Regulamentul UE 2024/1083 privind libertatea mass-mediei (EMFA) este în vigoare din august 2025. Nu e boală, e lege. Și în acea lege scrie negru pe alb că jurnaliștii și furnizorii de servicii media au dreptul la protecția surselor, iar statele membre – inclusiv România – NU au voie să-i oblige să le divulge.
Scrisoarea deschisă semnată de ActiveWatch și celelalte organizații reamintește explicit că:

- EMFA garantează protecția surselor și a comunicărilor confidențiale;
- statele nu au voie să oblige redacțiile sau jurnaliștii să spună cine le-a dat informații;
- protecția se extinde inclusiv asupra persoanelor aflate în relații profesionale cu presa, care ar putea deține astfel de informații (Art. 4 EMFA).
Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul spune „nu umblați la surse”, în timp ce IJP Prahova întreabă cu un aer ofuscat: „Bine, dar nu se poate măcar puțin?”.
„Motiv imperativ de interes public” nu înseamnă „ne deranjează articolul”
Regulamentul EMFA e clar: doar în situații rare și bine justificate poate fi limitat dreptul la protecția surselor jurnalistice. Este nevoie de:
- un „motiv imperativ de interes public”,
- o măsură proporțională,
- și o autorizare prealabilă din partea unei autorități judiciare sau a unei autorități independente și imparțiale.
Exact această logică este reluată și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), invocată în scrisoarea deschisă, inclusiv prin ghidurile Consiliului Europei (Guide on Article 10 of the European Convention on Human Rights – 2022, A handbook for legal practitioners – 2017).
Organizațiile semnatare arată limpede: simplul fapt că există un dosar penal deschis nu transformă, ca prin minune, orice cerere a poliției într-un act legitim. O etichetă de „dosar penal” lipită pe o adresă abuzivă nu o spală de ilegalitate.
Când cei care trebuie să aplice legea se împiedică în ea
Din analiza prezentată în scrisoarea deschisă reiese că solicitarea IJP Prahova (aici) nu respectă standardele europene și românești privind protecția surselor. Organizațiile semnatare consideră situația „inacceptabilă”: instituțiile care ar trebui să apere legea par să nu o cunoască sau, mai grav, să o ignore.
Și aici lovitura este directă: ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, ApTI, Asociația Rădăuțiul Civic, Centrul FILIA și Centrul de Resurse Juridice cer explicit anchetarea situației de către IGPR și luarea de măsuri împotriva cadrelor MAI responsabile de această adresă abuzivă.
Cu alte cuvinte, societatea civilă întreabă: cine răspunde pentru această tentativă de a îngropa protecția surselor jurnalistice sub preșul unei corespondențe „nesescret” cu antet frumos?
Când presa e la interogatoriu, democrația e la percheziție
Cazul Incisiv de Prahova nu este doar un episod local, de „mic scandal la Prahova”. Este un test: cât de departe își permit instituțiile de forță să meargă împotriva presei, în ciuda legislației europene și a jurisprudenței CEDO?
Faptul că organizații cu reputație solidă în domeniul drepturilor omului, jurnalismului și participării publice – precum ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice sau CeRe – sar public în apărarea redacției Incisiv de Prahova arată dimensiunea problemei. Nu e vorba doar despre un articol și un accident cu o mașină de poliție, ci despre un principiu fundamental: presa nu este oficiu de declarații pentru poliție.
Concluzie: Sursele nu se predau la ghișeul poliției
Când un inspectorat județean de poliție cere unei redacții să își livreze sursele „la pachet, cu nume și prenume”, nu asistăm la un simplu derapaj birocratic. Vedem un atac frontal la adresa libertății presei, comis exact de cei care ar trebui să garanteze respectarea legii.
În timp ce EMFA, CEDO și legislația internă urlă „protejați sursele jurnalistice!”, adresa oficială trimisă Incisiv de Prahova pare să spună relaxat: „Da, dar noi am vrea să le știm, totuși…”.
Răspunsul ferm al organizațiilor de media și al societății civile arată că astfel de practici nu pot trece sub tăcere. Dacă cei care cer surse abuziv nu sunt trași la răspundere, următorul pas este să vedem jurnaliști invitați „prietenește” să-și aducă și laptopul, și carnetul de notițe, și, eventual, conștiința, direct la sediu.
Iar asta nu mai e doar pamflet – e scenariu sumbru pentru orice democrație care se respectă. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 5 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 20 de oreIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 2 zileViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 21 de orePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 2 zileIPJ VASLUI, TRIUNGHIUL BERMUDELOR DIN POLIȚIA ROMÂNĂ: CUM SĂ FII „ZEU” CU TREI FEȚE ȘI SĂ SCUIPĂ DE SUS PE LEGE
-
Exclusivacum 21 de orePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum 5 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



