Actualitate
Romanian Community Coalition a transmis o petitie Inspectiei Judiciare solicitandu-i inspectorului-sef demararea unei verificari pentru lamurirea dosarelor penale privindu-i pe Klaus Iohannis si Augustin Lazar
In urma dezvaluirii de catre ministrul justitiei Tudorel Toader ca procurorul Augustin Lazar a inclus in dosarul sau pentru numirea in functia de procuror general si o rezolutie de clasare intr-un dosar penal avandu-l ca subiect pe Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, Romanian Community Coalition a transmis o petitie Inspectiei Judiciare solicitandu-i inspectorului-sef demararea unei verificari pentru lamurirea dosarelor penale privindu-i pe Klaus Iohannis si Augustin Lazar.
Petitia poate fi citita la adresa de mai jos. Cei care doresc sa sustina petitia si demararea unei asemenea verificari, pot trimite un scurt email de sprijin al acestei petitii Inspectiei Judiciare pe adresa inspectie@csm1909.ro.
Chris Terhes
Romanian Community Coalition
Solicitare Inspectiei Judiciare sa verifice dosarele penale si clasarile privindu-l pe Klaus Iohannis si Augustin Lazar
Romanian Community Coalition a transmis Inspectiei Judiciare pe data de 25 octombrie 2018 o petitie prin care i-a solicitat inspectorului-sef, dl. judecator Lucian Netejoru, sa dispuna o verificare pentru a lamuri toate aspectele privind dosarele penale care-l privesc pe Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, precum si daca si in cate dintre ele a dat clasare dl. procuror Augustin Lazar.
In acest sens, s-a cerut prin petitie publicarea „listei cu toate dosarele penale care au existat si/sau exista in lucru pe rolul tuturor parchetelor din Romania din 2000 pana in prezent care l-au avut/il au ca subiect pe dl. Klaus Iohannis, actualmente Presedintele Romaniei, precum si pe membrii familiei dansului„, data cand au fost solutionate precum si publicarea ordonantelor de clasare dispuse, verificate sau infirmate de procurorul Augustin Lazar si/sau procurorii din subordinea sa.
De asemenea, prin aceeasi petitie Romanian Community Coalition a solicitat verificarea informatiilor vehiculate in spatiul public ca dl. procuror Augustin Lazar, in momentul in care a fost numit procuror general, ar fi fost investigat penal de catre DNA.
Si in acest caz s-a cerut prin petitie publicarea listei cu dosarele si a ordonantelor de clasare, care sunt informatii de interes public.
Petitia adresata inspectorului-sef Netejoru este intemeiata pe art. 51, care garanteaza dreptul de a petitiona orice autoritate publica, iar dreptul inspectorului-sef de a dispune o asemenea verificare este prevazut de art. 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, potrivit caruia Inspectia Judiciara „efectueaza orice alte verificari sau controale dispuse de […] inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare, in conditiile legii„,
Cei care doresc sa sustina petitia si demararea unei asemenea verificari, pot trimite un scurt email de sprijin al acestei petitii Inspectiei Judiciare pe adresa inspectie@csm1909.ro.
Pentru referinta, prezentam in continuare petitia integrala trimisa Inspectiei Judiciare.
Romanian Community Coalition
25 octombrie 2018
Inspectia Judiciara
Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 40
Sector 5, Bucuresti, 050018
Romania
(via posta si email)
CATRE INSPECTORUL SEF
al Inspectiei Judiciare
Domnului judecator Lucian Netejoru
Stimate domnule inspector-sef,
Subscrisa Romanian Community Coalition, cu sediul la 821 W. Stevens Ave #10, Santa Ana, California, 92707, SUA, organizatie neguvernamentala infiiintata in 2014, printre altele, cu scopul de a sprijini intarirea statului de drept, democratiei si independentei justitiei din Romania, inregistrata in statul California, SUA, cu nr. C3657968, avand codul de identitate fiscala emis de Department of the Treasury – Internal Revenue Service cu nr. 46-5247933,
Cu sediul procesual ales in XXX, prin presedinte Cristian Terhes,
Avand in vedere (1) declaratia din data de 24 octombrie 2018 a ministrului justitiei, dl. Tudorel Toader, potrivit careia intre actele depuse in dosarul de candidatura pentru functia de procuror general a dl. procuror Augustin Lazar se afla si o rezolutie de clasare ce il viza pe presedintele Romaniei Klaus Iohannis, ceea ce confirma o serie de articole si informatii vehiculate in spatiul public (ordonante de disjungere si declinare, raspunsuri pe 544, etc), precum si (2) informatiile vehiculate in spatiul public potrivit carora, in momentul numirii sale in functia de procuror general, dl. Augustin Lazar ar fi fost subiectul unor dosare penale aflate in cercetare,
Dat fiind interesul public deosebit fata de aceste subiecte si necesitatea cetatenilor sa cunoasca (1) daca si cate astfel de solutii similare au fost date de procurorul general sau subordonatii sai in dosare ce-l privesc pe Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, precum si (2) daca informatiile privind anchetarea de catre DNA a procurorului general Augustin Lazar in momentul numirii sale sunt adevarate,
Tinand cont de imperativul prezervarii increderii publice in justitie si de atributul legal al Inspectiei Judiciare de a efectua si “verificari sau controale” inclusiv ale activitatii procurorilor si parchetelor,
Fata de dreptul fundamental al cetatenilor la corecta informare cu privire la activitatea tuturor institutiilor si autoritatilor publice, corelativ cu obligatia pozitiva a statului de a informa corect si complet cetatenii,
Vazand prevederile art. 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, potrivit caruia Inspectia Judiciara „efectueaza orice alte verificari sau controale dispuse de […] inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare, in conditiile legii„,
In temeiul art. 51 din Constitutia Romaniei, care garanteaza dreptul de a petitiona orice autoritate publica, formulam prezenta
PETITIE
Prin care va solicitam ca, in temeiul 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, sa dispuneti declansarea unei verificari pentru lamurirea deplina in fata opiniei publice a urmatoarelor situatii de fapt, precum si publicarea unui raport prin care sa fie aduse in fata opiniei publice urmatoarele informatii:
- In ceea ce priveste clasarile dispuse de procurorul Augustin Lazar personal sau de procurorii din subordinarea sa, in dosare privindu-l pe dl. Klaus Iohannis si familia dansului
- Lista cu toate dosarele penale care au existat si/sau exista in lucru pe rolul tuturor parchetelor din Romania din 2000 pana in prezent care l-au avut/il au ca subiect pe dl. Klaus Iohannis, actualmente Presedintele Romaniei, precum si pe membrii familiei dansului.
- Precizarea unitatii de parchet pentru fiecare cauza si obiectul acesteia, daca cauza a fost si cand a fost solutionata, precum si precizarea daca solutia in respectiva cauza a fost dispusa, verificata sau infirmata de procurorul Augustin Lazar sau de procurori din subordinea dansului pana la cel mai inferior nivel.
- Publicarea tuturor solutiile dispuse, verificate sau infirmate de procurorul Augustin Lazar, ori de procurorii din subordinea dansului pana la cel mai inferior nivel, in cauzele penale privindu-l pe dl. Klaus Iohannis si pe membrii familiei dansului.
- Verificarea uniformitatii modului in care respectivele solutii au fost dispuse, verificate sau infirmate in cauzele privindu-l pe dl. Klaus Iohannis, daca asemenea cauze exista, raportat la alte cauze in care respectivii procurori au dispus, verificat si/sau infirmat solutii similare.
- In ceea ce priveste informatiile vehiculate in spatiul public ca, in momentul numirii sale in functia de procuror general, dl. Augustin Lazar ar fi fost subiectul unor dosare penale aflate in cercetare
- Lista cu toate dosarele penale, aflate in lucru din 2012 pana in prezent pe rolul tuturor parchetelor din Romania, care l-au avut/il au ca subiect pe dl. Augustin Lazar, actualmente procuror general.
- Precizarea unitatii de parchet pentru fiecare cauza si obiectul acesteia, respectiv daca cauza a fost si cand a fost solutionata.
- Publicarea tuturor ordonantelor de solutionare a respectivelor cauze.
Lasam la latitudinea dumneavoastra sa apreciati daca in dispunerea acestei verificari este necesara cercetarea si a altor aspecte.
In ceea ce preocupa, insa, opinia publica, este imperativ atat pentru toti cetatenii Romaniei cat si pentru partenerii ei externi sa cunoasca daca aceste informatii vehiculate in spatiul public sunt reale, precum si continutul respectivelor solutii dispuse in acele dosare.
Facem precizarea ca, in conformitate cu art. 27 alin. (3) din Ghidul privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificarile si completarile aduse prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573 din 6 mai 2014, solutiile din dosarele penale sunt informatii de interes public, care pot fi la cerere comunicate publicului, cerere pe care o facem prin prezenta.
IN DREPT
Dreptul de a petitiona – art. 51 din Constitutia Romaniei
Dreptul Inspectiei Judiciare de a efectua verificari – art. 65 alin. (3), art. 69 lit j), art. 74 lit. h) ultima teza din Legea 317/2004
IN FAPT
- In ceea ce priveste clasarile dispuse de procurorul Augustin Lazar personal, sau de procurorii din subordinarea sa, in dosare privindu-l pe dl. Klaus Iohannis si familia dansului
Pe data de 24 octombrie 2018, ministrul justitiei dl. Tudorel Toader a dat publicitatii „Raportul privind activitatea manageriala a procurorului general al Romaniei, domnul Augustin Lazar„, in care, la pag. 15, afirma:
“Nu cunoastem daca motivul acestei scapari [lipsa evaluarii in ultimii 3 ani anteriori candidaturii – n.n.] are vreo legatura cu faptul ca in dosarul de candidatura al actualului procuror general era tocmai o rezolutie de clasare care privea presedintele Romaniei in functie. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat in dosarul inregistrat la Ministerul Justitiei.”
Dezvaluirea ministrului justitiei este extrem de grava si arunca o legitima umbra de indoiala asupra intregii proceduri de numire a dl. Augustin Lazar in pozitia de procuror general. Indoiala este intarita, cu atat mai mult, de faptul ca precizarea dl. ministru Toader confirma o serie de informatii din spatiul public care sustin, citand surse judiciare, ca dl. Augustin Lazar ar fi clasat mai multe dosare care-l aveau ca subiect pe dl. Klaus Iohannis.
Astfel, pe data de 1 aprilie 2016, site-ul Mediafax a publicat o stire in care, printre altele, a spus:
„Nu l-am cunoscut pe presedintele Klaus Iohannis, nu am avut onoarea. Probabil ca o sa il cunosc candva. Nu imi datorez cariera profesionala nimanui. Mi-am sustinut examenele cu onor, am patru examene de procuror general pe care le-am luat fara sa cunosc pe nimeni”, a declarat Augustin Lazar pentru MEDIAFAX, dupa ce in spatiul public au aparut informatii potrivit carora magistratul l-ar fi cunoscut personal pe Klaus Iohannis.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX ca inca de la inceputul anilor 2000, la structurile de politie din judetul Alba au fost depuse sesizari in legatura cu retrocedari imobiliare catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania, al carui presedinte era Klaus Iohannis.
O parte dintre aceste sesizari au ajuns, dupa mai multi ani, pe rolul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, acolo unde Augustin Lazar ocupa functia de procuror general adjunct, cauzele fiind clasate.
Referitor la acest subiect, magistratul Augustin Lazar a declarat: „Noi am solutionat o multitudine de dosare in care s-au dat multe solutii referitoare la o multitudine de persoane, unele si publice. Toate au fost legale si temeinice. Orice solutie poate fi contestata”.”
Pe data de 1 aprilie 2016, ora 13:38, site-ul Hotnews a publicat articolul „PROFIL Augustin Lazar, procuror sef in Alba Iulia, propus pentru functia de procuror general„, in care, pe langa reluarea informatiei privind clasarile pe care le-a dispus in dosare privindu-l pe presedintele Klaus Iohannis, articolul aduce urmatoarea informatie de noutate:
“Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro ca Lazar e prieten cu tatal Codrutei Kovesi, sefa DNA. De asemenea, Lazar o cunoaste pe Raluca Pruna, ministrul Justitiei, din anii 2000, potrivit acelorasi surse.”
Pe data de 1 aprilie 2016, ora 16:21, site-ul ziare.com publica un articol despre propunerea dl. Augustin Lazar pentru pozitia de procuror general, in care afirma:
“Augustin Lazar, cel propus de ministrul Justitiei pentru functia de procuror general, spune ca nu isi datoreaza cariera nimanui si ca nu il cunoaste pe presedintele Klaus Iohannis.
Comentariul lui Lazar vine in conditiile in care decizia finala privind functia de procuror general al Romaniei o va avea seful statului.
„Nu l-am cunoscut pe presedintele Klaus Iohannis, nu am avut onoarea. Probabil ca o sa il cunosc candva. Nu imi datorez cariera profesionala nimanui. Mi-am sustinut examenele cu onor, am patru examene de procuror”, a spus Augustin Lazar, citat de Mediafax.
Acesta a fost procuror general adjunct la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, unde au ajuns in cele din urma sesizari depuse la inceputul anilor 2000 privind retrocedarile imobiliare catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDRG), condus de Klaus Iohannis, potrivit unor surse judiciare. Clauzele au fost insa clasate la Parchetul Alba.
Augustin Lazar a explicat ca la institutia respectiva s-au solutionat „o multitudine de dosare in care s-au dat multe solutii referitoare la o multitudine de persoane, unele si publice”.
„Toate au fost legale si temeinice. Orice solutie poate fi contestata”, a mai spus cel propus pentru functia de procuror general.”
Informatiile acestea au fost preluate ulterior de foarte multe alte mijloace de comunicare in masa.
Pe data de 21 aprilie 2016, Sectia pentru procurori a CSM, in Hotararea nr. 25/2016, prin care a avizat pozitiv propunerea de numire in functia de procuror general a procurorului Augustin Lazar, a spus:
“Din inscrisurile atasate, respectiv, propunerea ministrului justitiei, […] si 12 lucrari relevante intocmite de acesta [Augustin Lazar – n.n.] in desfasurarea activitatii, rezulta ca au fost parcurse toate etapele prevazute de art. …”
De asemenea, pe internet circula o serie de copii dupa ordonante de disjungere si declinare, ori raspunsuri pe Legea 544/2001 de la parchete, din care rezulta ca dl. Klaus Iohannis ar fi fost subiectul unor dosare penale. Documentele pe care le-am gasit pe internet le-am inclus in anexa.
Coroborand toate aceste informatii publice, rezulta ca dl. Augustin Lazar a dispus o asemenea clasare intr-o cauza penala privindu-l pe Presedintele Romaniei dl. Klaus Iohannis, iar clasarea a considerat a fi atat de importanta si de relevanta pentru profilul profesional al dansului, incat dl. procuror Lazar a inclus-o in dosarul de candidatura printre cele “12 lucrari relevante intocmite de aceasta”.
Daca dl. Augustin Lazar a considerat ca aceasta clasare este relevanta pentru a-l influenta pe Presedintele Romaniei in decizia de numire a sa in pozitia de procuror general, pe atat de relevanta trebuie sa fie si pentru opinia publica sa cunoasca aceasta solutie, impreuna cu orice alte solutii similare a mai dispus in dosare penale privindu-l pe actualul presedinte al Romaniei dl. Klaus Iohannis.
- In ceea ce priveste informatiile vehiculate in spatiul public ca in momentul numirii sale in functia de procuror general, dl. Augustin Lazar ar fi fost subiectul unor dosare penale aflate in cercetare
Pe data de 28 octombrie 2016 site-ul secundatv a publicat articolul „Augustin Lazar, numit procuror general desi avea dosar penal la DNA!„, semnat de dl. Mihai Palsu, in care, printre altele, afirma:
„In toamna lui 2015, pe numele lui Augustin Lazar a fost depusa o plangere penala la Serviciul Teritorial DNA Alba Iulia condus de doamna procuror sef Aurelia Danusia Boicean – persoana promovata de Kovesi prin delegatie!
N.B. Plangerea penala a fost formulata de un „coleg” care „se saturase de abuzurile lui Lazar” si a crezut orbeste in profesionalismul procurorilor condusi de Kovesi. S-a inselat!
Din motive „tehnice”, in primavara lui 2016, Aurelia Boicean a “transferat” dosarul la DNA Bucuresti. Aici, “speta” lui Lazar a primit numarul 13X/P/2016. (Cifra X o vom face cunoscuta in episodul 2!)
Dupa ce a studiat informatiile din dosar, procurorul de la Sectia 1 DNA Bucuresti a considerat ca este NECESAR ca procurorul sef al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar, sa fie monitorizat.
De ascultarea telefoanelor folosite de Lazar si de monitorizarea acestuia s-a ocupat divizia SRI din Hunedoara, condusa de colonelul Daniel Borhina – un „pilier” al “sefului” SRI Florian Coldea.
Din inregistrarile SRI Hunedoara depuse la dosarul penal instrumentat de DNA Bucuresti, dar si din alte documente si declaratii, a rezultat foarte clar ca procurorul Lazar este implicat intr-un act de coruptie.
N.B. Din coroborarea dovezilor s-a ajuns la concluzia ca dosarul poate fi solutionat cu trimiterea in judecata a lui Augustin Lazar in stare de arest! O idee ce nu a putut fi acceptata de cei trei conjurati.
Din motive ce tin mai mult de mister decat de cartea de munca, sefa DNA Laura Codruta Kovesi, prin intermediul adjunctului sau fidel, Marius Iacob, a reusit schimbarea procurorului de caz iar dosarul a ajuns pe biroul unui procuror fidel doamnei Kovesi.
De aceasta data, solutia propusa si parafata a fost de NUP – asa cum rezulta indirect dintr-un raspuns oferit redactiei SECUNDA de doamna Codruta Kovesi!”
In contextul faptelor mentionate la punctul 1, de unde reiese ca dl. Lazar s-ar fi cunoscut cu doamna Pruna si Kovesi anterior numirii sale in pozitia de procuror general, este necesar ca Inspectia Judiciara sa verifice, sa clarifice si sa comunice opiniei publice daca dl. procuror Augustin Lazar a fost subiectul unor cauze penale aflate in cercetare anterior numirii in pozitia de procuror general sau nu.
In cazul in care, ca urmare a verificarii, se constata ca dl. Augustin Lazar nu a avut un dosar pe rolul vreo unui parchet in momentul in care a fost numit procuror general, acest lucru va lamuri si inchide acest subiect ce continua sa reapara public din cand in cand.
In cazul in care, insa, a avut astfel de dosare, este important pentru opinia publica sa cunoasca acest lucru.
Reiteram prin urmare solicitarea sa dispuneti o verificare in temeiul 74 lit h) din Legea 317/ 2004 actualizata, pentru clarificarea problemelor mentionate mai sus, care sunt de larg interes public.
Mentionam ca prezenta petitie, trimisa prin email la adresele XXX si XXX, va fi trimisa si prin posta pe adresa institutiei dumneavoastra.
Cu stima,
Cristian Terhes
Presedinte
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 12 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL „ANTIGRINDINĂ”: CUM S-A TRANSFORMAT „SCUTUL NAȚIONAL” ÎN MAȘINA DE SPĂLAT BANI CU TENTACOLE SPRE KREMLIN ȘI OTRĂVIREA RECOLTELOR!



