Connect with us

Actualitate

Caracatița Dragnea-TEL DRUM: 200 proprietăți pe 800 ha

Publicat

pe

Flux 24 prezinta:

NOI DEZVĂLUIRI RISE PROJECT (PRELUARE RISEPROJECT.RO)

Tel Drum, firma cu acționari secreți legată de Liviu Dragnea, este unul dintre cei mai importanți proprietari și concesionari de terenuri și imobile din sudul României. RISE Project a consultat documente din arhivele cadastrale, a inventariat proprietățile companiei și a reconstituit traseul acestora de la stat până în portofoliul firmei private deținute prin acțiuni la purtător.

  • Personaje cheie și firme apropiate liderului PSD au acaparat în decursul ultimilor 20 de ani proprietăți care în trecut au aparținut statului. Principalul beneficiar este firma Tel Drum.
  • Pe baza documentelor oficiale, am pus pe o hartă interactivă o parte din cele aproape 200 de proprietăți, cu suprafață totală de peste 800 de ha, pentru a contura dimensiunea afacerii imobiliare a grupării Dragnea. Alături de acestea, firmele care gravitează în jurul șefului PSD au în concesiune alte mii de hectare.

Terenurile unor foste ferme de stat, spații comerciale, clădiri industriale, clădiri de birouri și o casă de protocol sunt doar câteva din cele aproape 200 de proprietăți deținute de Tel Drum și  de alte trei firme conectate la mezinul familiei Dragnea.

Pe harta creată de noi, cu un simplu click puteți vedea unde se află terenurile sau imobilele din patrimoniul Tel Drum & friends, dar și suprafața, foștii proprietari și vecinii.

Cele mai multe proprietăți identificate de noi sunt în județul Teleorman, în localitățile Turnu Măgurele și Alexandria, dar pe hartă sunt indexate și imobile din județul Argeș.

 HARTA TERENURILOR DEȚINUTE DE FIRMELE ȘI APROPIAȚII LUI LIVIU DRAGNEA

Notă: Nu apar pe hartă toate proprietățile identificate de reporterii RISE Project în documentele cadastrale pentru că multe dintre acestea nu au coordonate geografice.  Vom adăuga noi informații în hartă, pe măsura documentării.

Compania Tel Drum, o fostă regie de stat care se ocupa de drumurile și podurile din Teleorman, a fost transformată în 1998 de Consiliul Județean Teleorman în societate comercială pe acțiuni. La numai un an compania a fost capitalizată cu șapte terenuri cu o suprafață de peste 5 ha, evaluate la 9,7 miliarde de lei vechi. În aprilie 2002, prin semnătura lui Liviu Dragnea, în calitate de președinte al consiliului județean, firma a fost cumpărată, prin negociere directă, de Marian Fișcuci – prietenul din școală al lui Liviu Dragnea. Mai multe detalii AICI.

 

La o lună după privatizare, Liviu Dragnea a transferat de la Consiliul Județean către Tel Drum un alt teren din Alexandria. Astfel, Consiliul Județean a redevenit acționar al companiei, iar Liviu Dragnea a apărut oficial în structura Tel Drum ca reprezentant al instituției. Astfel că, din mai și până în septembrie 2002, Liviu Dragnea și Marian Fișcuci au fost colegi în Tel Drum. Liderul PSD a negat în repetate rânduri ca ar fi avut vreo legătură cu compania prietenului său. Acesta nu a răspuns întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

LIVIU DRAGNEA REPREZINTĂ CONSILIUL JUDEȚEAN TELEORMAN ÎN ACȚIONARIATUL FIRMEI TEL DRUM (p. 1)

Până în noiembrie 2002, când Consiliul Județean a ieșit definitiv din acționariatul Tel Drum, firma cumpărase deja o casă de protocol, o fostă fermă cu tot cu utilaje și o clădire de birouri. Toate au aparținut firmei agricole de stat Agroindustriala SA din Turnu Măgurele.

IAS-UL ȘI CASA PARTIDULUI

Agroindustriala SA Turnu Măgurele provine din reorganizarea IAS-ului din același oraș. Avea la începutul anilor ‘90 o casă de protocol folosită de comuniști, patru ferme, clădiri administrative, peste 5000 de ha de pământ, majoritatea irigate. O parte dintre acestea au ajuns la firma Tel Drum în urma falimentului firmei agricole.

Documentele din arhivele statului arată că la sfârșitul anilor ‘90, Agroindustriala, în care acționarul majoritar era statul, își pava singură drumul către faliment. În 1998, reprezentanții firmei au pus gaj o parte din proprietățile pe care le avea în patrimoniu și a împrumutat 1,96 miliarde de lei vechi, adică echivalentul a aproape 226.000 de dolari, cu o dobânda de 55 la sută pe an de la BCR, sucursala Turnu Măgurele.

 

Până în 2001, jumătate din terenul deținut de firmă a fost retrocedat vechilor proprietari, iar datoriile au crescut constant.Ratele neplătite, taxele restante și furnizorii au adus încet încet lichidarea Agroindustriala.

În mai 2001, BCR și-a cerut banii în instanță, iar firma statului a intrat în reorganizare judiciară. Planul de redresare făcut de Agroindustriala nu a fost pe placul creditorilor, așa că firma a intrat în faliment.

Nu doar banca avea de recuperat bani, ci și cetățeni care îi arendaseră teren, firme private, Electrica, Primăria din Turnu Măgurele, dar și instituția condusă de Liviu Dragnea. Consiliul Județean Teleorman avea de recuperat, la acel moment, peste 64 de milioane de lei vechi, adică aproape 2300 de dolari, taxe neplătite, penalități și întârzieri acumulate în trei ani.

Însă, au contribuit la falimentul Agroindustriala, printre altele, și două firme private.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

În SC Marine SRL, care avea de recuperat 47 de milioane de lei vechi, adică 1774 de dolari, au fost asociați Florinel Marinaș – cumnatul lui Dragnea, Marian Fișcuci – fostul coleg de liceu sau Adrian Simionescu – rudă cu cel din urmă.  Toți trei au intrat sub lupa DNA într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste un milion de euro adus statului român. Dosarul nu a fost încă trimis în judecată.

Zimflor SRL, una din firmele înscrise pe lista creditorilor, a cerut și ea să recupereze de la Agroindustriala circa 4 miliarde de lei vechi, echivalentul a peste 150.000 de dolari. Firma l-a avut ca asociat cu 50 la sută, în perioada falimentului firmei de stat, pe Teodor Nițulescu, la acea vreme prefect al județului. Acesta a declarat: “Zimflor SRL nu a luat niciodată nimic de la Agroindustriala SA. Toate activele mari au ajuns la Tel Drum: Ferma Lița, Ferma Dona, un bloc de birouri, etc”.

Intrată în faliment din dorința creditorilor, Agroindustriala a început să vândă din bunurile pe care le avea: animale, ferme, utilaje agricole și clădiri.

Tranzacțiile. În mai 2002 apare în schema falimentului, pionul cheie: firma Tel Drum SA, cumpărată o luna mai devreme de Marian Fișcuci de la Consiliul Județean Teleorman, condus de fostul său coleg de liceu – Liviu Dragnea.

Printr-o adresă oficială, Tel Drum cerea lichidatorului să-i vândă direct, fără licitație, terenul de peste 3500 de mp și casa de protocol din Turnu Măgurele, ferma Lița cu terenul aferent de 12,3 ha și un bloc din Turnu Măgurele, plus utilaje agricole și obiecte de inventar.

Creditorii, adică BCR, Consiliul Județean condus de Dragnea, firmele în care erau asociați prefectul și fostul coleg de liceu, dar și alte entități, au fost de acord să le vândă.

În 9 iulie 2002, Tel Drum transfera banii și patru zile mai târziu semna două contracte de vânzare-cumpărare cu firma falimentară. A plătit în total 4,22 miliarde de lei vechi cu tot cu TVA, adică puțin peste 127.000 de dolari.

https://i1.wp.com/www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/05/casa_de_protocol_din_turnu_magurele_1200px.jpg?ssl=1

Casa de protocol din Turnu Măgurele aparține în acte firmei Tel Drum.

Casa de protocol de la intrarea în orașul Turnu Măgurele a fost construită în 1975 și era folosită de membrii partidului comunist.  Când a fost cumpărată de Tel Drum, avea 3 dormitoare, 3 băi, o bucătărie, un living, o piscină și un teren de peste 3500 de mp. A costat 5460 de dolari. Astăzi, proprietatea e încercuită de un gard și are o gheretă pentru paznic la poartă. O alee lungă străbate livada deasă și e greu să zărești casa printre copaci. Nu există număr poștal în evidențele cadastrale. Mai multe surse RISE Project au declarat că membrii familiei Dragnea vin des aici, dar mai prezent este Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Blocul G9 de pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele este fostul sediu administrativ al firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele

La cinci minute de mers cu mașina, pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele, am găsit blocul G9. Tel Drum a cumpărat la pachet cu casa de protocol jumătate din imobil. Se vede cu ochiul liber ce aparține astăzi firmei. Jumătate de bloc are geamuri termopan, acoperiș și zugrăveală nouă, dar și intrare și parcare privată. Cealaltă jumătate e într-o stare avansată de degradare, ploaia a pătruns prin acoperiș și mucegaiul decorează pereții exteriori.

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Turris a avut la un moment dat sediul în fosta clădire de birouri a firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele.

Aici stau oameni simpli, iar la intrare am găsit o tăblie ruginită care anunță că și Asociația de Vânători și Pescari Turris a avut la un moment dat sediul în clădire. RISE Project a scris AICI despre conexiunea acesteia cu Liviu Dragnea. Vecinii ne-au spus că știu că blocul e al liderului PSD.

După ce a cumpărat casa de protocol, blocul, ferma Lița și utilajele agricole, Tel Drum a mai cumpărat de la firma falimentară și ferma Dona. Adică alți 340.000 de mp de pământ și 66.000 de mp de clădiri.

ALEXANDRIA – CARTIERUL GENERAL

Saga imobiliară a Tel Drum-ului continuă și la aproape 50 de km distanță de Turnu Măgurele, în reședința județului Teleorman.

În Alexandria, conform actelor publice, pe strada Ion Creangă nr. 52-54, Tel Drum deține într-o fostă clădire a Băncii Naționale a României, apartamentul nr. 2 și subsolul plus o parte din terenul de 1700 de mp. Co-proprietar pe același pământ este statul.

În clădire este astăzi sediul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria, al Federației Naționale a Revoluționarilor din România – Filiala Teleorman, al Direcției Județene de Statistică Teleorman și al unor firme private.

Tot în Alexandria, Tel Drum – astăzi companie cu acționariat ascuns,  are cartierul general pe strada Libertății. Terenul de aici, l-a moștenit, în mare parte, pe vremea când acționar era Consiliul Județean.

Strada Libertății nr. 458 bis, Alexandria – aici se află cartierul general al firmei Tel Drum

Tel Drum a ajuns proprietară și pe fostele clădiri și terenuri ale SIMPAS SA, o companie de morărit și panificație în care a fost acționar statul. În 2011, după ce terenurile din strada Viilor nr. 3 au fost cumpărate de Tel Drum, firma de stat a fost radiată în urma falimentului.

La moșia din Alexandria, Tel Drum a mai adăugat, în acte, câteva hectare cu construcții industriale situate pe strada Abatorului la nr. 43. La fața locului, numărul poștal nu există.

DOSARUL PENAL ȘI CONEXIUNEA CU PARTIDUL

Încă două terenuri de aproape 7000 de mp, situate pe strada București nr. 2 din Alexandria, au ajuns în proprietatea Tel Drum de la altă firmă de stat.

Ambele sunt situate la ieșirea din Alexandria spre București. Aici este sediul firmei Proinvest, deținută de prietenii lui Dragnea anchetați de DNA pentru evaziune fiscală de peste 1 milion de euro. Documentele și documentarea din teren arată că mașinile și utilajele firmei Proinvest stau expuse pe terenurile proprietate  a Tel Drum.

Comalex SA Alexandria deținea la începutul anilor 90 toate magazinele alimentare, dar și cofetăriile, patiseriile, carmangeriile, restaurantele, berăriile, cafenelele sau chioșcurile.

În 5 iunie 2005, procurori DNA Slobozia au început să ancheteze devalizarea firmei Comalex. Aceștia notau în rechizitoriu că în perioada martie 2002- aprilie 2005, 33 de spații au fost vândute la prețuri sub valoarea pieței. Un document intrat în posesia reporterilor RISE Project arată că la momentul declanșării anchetei, procurorii DNA au cerut de la Registrul Comerțului date despre mai multe companii, printre care și Tel Drum.

Procurorii notează în rechizitoriu că unul dintre acuzații din dosar a avut scopul de “a determina obținerea de către oameni de afaceri locali (membri PSD) de spații comerciale la prețuri subevaluate și în condiții nelegale”.

Marian Fișcuci, fostul coleg de liceu al lui Liviu Dragnea, apare și el, din nou, în schemă.  SC Fiscuci M SNC, devenită ulterior Proinvest SRL, a beneficiat și ea de cel puțin un spațiu comercial deținut de firma de stat. Nici Tel Drum și nici Fișcuci nu au fost puși sub acuzare. Contactat de reporterii RISE Project, acesta a declarat: “Nu mă mai ocup de mai mulți ani de Tel Drum. Nu vreau să comentez.”

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Casa prietenului. Corporația Tel Drum a mai deținut până în 2008 o casă de 200 de mp cu anexe și teren de peste 1500 de mp situate pe strada Mihăiță Filipescu, peste drum de un sediu al PSD. Lumea știe că aici stă familia Pitiș. În acte, casa cu gard și copaci înalți la poartă, a fost tranzacționată de mai multe ori în ultimii ani. În 2008 Tel Drum a vândut-o lui Daniel Barac, șoferul familiei Pitiș, apoi a ajuns la Petre Pitiș și azi este deținută de firma MSF Art Imob SA, o societate cu acționariat ascuns ca și Tel Drum.

Casa de pe strada Mihăiță Filipescu din Alexandria, a aparținut inițial firmei Tel Drum.

MSF Art Imob a fost înființată la începutul anului 2015 și avea la acel moment 192 de acțiuni la purtător deținute în procente egale de fondatorii firmei: Petre Pitiș și cumnatul acestuia, Dan Liviu Bărcaru. Datele din Monitorul Oficial arată că în luna iunie a aceluiași an în care firma a fost înființată, acțiunile companiei au fost “tranzacționate” și fondatorii au dispărut din firmă.

Petre Pitiș este directorul general al Tel Drum și prieten cu Liviu Dragnea de la jumătatea anilor ‘90. Acesta nu a putut fi contactat.

Alte 268 de ha de pădure din localitatea Plopii Slăvitești, tot din Teleorman, sunt deținute azi de Teldrum și  Gransiloz conectată de fiul lui Liviu Dragnea. RISE Project a scris despre secretul din pădure AICI.

CONCESIUNILE ȘI ÎNCHIRIERILE

În 2010, conform arhivei de garanții mobiliare, Tel Drum garanta un împrumut de 18.000.000 de lei luat de la Unicredit Țiriac cu mai multe contracte din bani publici, dar și cu subvențiile din fonduri europene, pe care urma să le încaseze de la APIA, pentru 5202 ha de teren.

Subvențiile nu erau condiționate de producția agricolă.  Faptul că Tel Drum primea ajutor de la stat pentru terenuri, nu înseamnă neapărat că erau proprietatea firmei, ci puteau să fie și concesionate, închiriate sau luate în arendă.

Luciul de apă. Tel Drum a mai a închiriat de la stat 347 de ha de teren aflate pe malul Dunării în localitatea Seaca din Teleorman. Hotnews a dezvăluit de curând că acesta este locul în care Liviu Dragnea a fost la pescuit anul acesta cu premierul Grindeanu.

BALASTIERELE

În februarie 2009, Tel Drum a primit în exploatare 3,8 hectare în albia râului Vedea în localitatea Berbina. Statul a plătit 33 de mii de lei pentru decolmatarea râului, iar compania s-a ales cu 48 de mii de metri cub de nisip și pietriș bun de folosit pentru lucrările la drumuri. Din nou, semnătura lui Liviu Dragnea a fost esențială. El a semnat autorizația de construire folosită de Tel Drum pentru a extrage pietrișul.

MAGAZINELE FIULUI

Tot în Turnu Măgurele apare în schemă firma Interfrigo Logistics SRL. Aceasta a cumpărat două spații cu vad comercial situate pe una din pietonalele din oraș.

Firma Interfrigo Logistics a fost înființată în 2009 și istoricul acționarilor arată o legătură directă cu Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Spații comerciale deținute de firma Interfrigo Logistics SRL în centrul orașului Turnu Măgurele.

La parterul blocului E2, de pe strada Horia, Cloșca și Crișan, spațiul comercial are aproape 230 de mp. Acolo funcționează acum o farmacie Sensiblu, un magazin de haine ieftine și un cabinet medical deținut de un egiptean. Vecini: firma Proinvest, controlată de fostul coleg de liceu al lui Dragnea.

Câteva sute de metri mai încolo, pe aceeași stradă, la parterul blocului D15/II, într-un spațiu de 76 mp funcționează astăzi magazinul Salcia. Firma Interfrigo a cumpărat acest spațiu direct de la Liviu Dragnea în anul 2012 cu 620.000 de lei.

Din magazinul Salcia poți cumpăra salamuri, cârnați și alte produse din carne. Am intrat în magazin, unde vânzătoarea ne-a povestit că firma e una veche și că aparține familiei Dragnea. Am cumpărat câteva mezeluri și am primit un bon din partea Romcip.

Intrarea în magazinul Salcia situat pe strada Horia, Cloșca și Crișan din Turnu Măgurele. În acte spațiul este deținut de firma SC Interfrigo Logistics SRL. Compania l-a cumpărat de la Liviu Dragnea.

Este compania prin care fiul lui Liviu Dragnea operează o fermă de porci. De altfel toate produsele din galantarul magazinului sunt expuse sub brandul fermei din localitatea Salcia. Ambele spații comerciale au fost inițial ale statului.

Interfrigo Logistics SRL, conectată de fiul lui Liviu Dragnea, mai apare și în Pitești. Aici firma deține un apartament și spațiile fostei Ciprom SA, o companie de stat producătoare de echipamente industriale.

Documentele și harta din acest material nu expun toate proprietățile deținute de firmele conectate de Liviu Dragnea. Asta pentru că România nu are încă o bază de date completă care să cuprindă toate imobilele și terenurile deținute de cetățeni, firme sau instituții ale statului.

 

Programul Național de Cadastrare a fost lansat în 2015 chiar de către Liviu Dragnea, în calitate de Ministru al Dezvoltării Regionale, ca program gratuit prin care toate proprietățile din România urmează să fie înregistrate până în 2023. Datele oficiale arată că, până în martie 2017, din 3181 de unități teritoriale câte are România, 261 sunt înregistrate în baza de date a statului. Adică doar 8.2%. Asta reprezintă puțin peste 72.000 de imobile cu o suprafață de aproape 60.000 de ha.

Deși cele aproape 200 de imobile pe care am descoperit că le dețin  Tel Drum&Friends sunt înregistrate oficial, nu am putut să le localizăm pe toate pentru că în documentele cadastrale nu există coordonate spațiale.

Firma Tel Drum nu a răspuns, până la ora publicării, întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

 

Actualitate

Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului

Publicat

pe

De

Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.

Infuzia de capital și viziunea strategică

„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.

Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională

În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.

Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă

Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.

Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?

Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.

Citeste in continuare

Actualitate

Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec

Publicat

pe

De

Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.

Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice

Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.

GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”

Incertitudine în fața amenințărilor moderne

Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.

Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.

Miliarde investite, costuri viitoare neclare

Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.

Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.

Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră

În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.

Recomandări pentru o redresare urgentă

GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:

  1. Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
  2. Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
  3. Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
  4. Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
  5. Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
  6. Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”

Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.

SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”

Citeste in continuare

Actualitate

Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție

Publicat

pe

De

Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.

Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert

SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.

Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială

O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.

Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență

Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.

O cursă contra cronometru și contra adversarilor

Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!

Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....

Exclusiv15 ore ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!

Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...

Exclusiv15 ore ago

Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)

Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...

Exclusiv15 ore ago

Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”

Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...

Exclusiv15 ore ago

Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!

In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...

Exclusiv15 ore ago

Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!

Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...

Exclusiv15 ore ago

Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!

O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...

Exclusiv2 zile ago

MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!

Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...

Exclusiv2 zile ago

SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale

Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...

Exclusiv2 zile ago

BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026

Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...

Exclusiv3 zile ago

Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!

Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...

Exclusiv3 zile ago

Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi

Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...

Exclusiv3 zile ago

SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!

CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...

Exclusiv3 zile ago

Scandal fără precedent în sistemul penitenciar: Zece permisii acordate ucigașului unui polițist, pe fondul suspiciunilor de corupție la vârful ANP

Un val de indignare cutremură sistemul de justiție și ordine publică din România, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit un...

Exclusiv4 zile ago

MAI: Un model de afaceri „inovator” – Polițistul, agent de curățenie și bici de cățel al statului!

În timp ce națiunea se pregătește pentru noul an, adevărata „inovație” românească răsare din negura abuzurilor din Ministerul de Interne....

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv