Connect with us

Actualitate

Caracatița Dragnea-TEL DRUM: 200 proprietăți pe 800 ha

Publicat

pe

Flux 24 prezinta:

NOI DEZVĂLUIRI RISE PROJECT (PRELUARE RISEPROJECT.RO)

Tel Drum, firma cu acționari secreți legată de Liviu Dragnea, este unul dintre cei mai importanți proprietari și concesionari de terenuri și imobile din sudul României. RISE Project a consultat documente din arhivele cadastrale, a inventariat proprietățile companiei și a reconstituit traseul acestora de la stat până în portofoliul firmei private deținute prin acțiuni la purtător.

  • Personaje cheie și firme apropiate liderului PSD au acaparat în decursul ultimilor 20 de ani proprietăți care în trecut au aparținut statului. Principalul beneficiar este firma Tel Drum.
  • Pe baza documentelor oficiale, am pus pe o hartă interactivă o parte din cele aproape 200 de proprietăți, cu suprafață totală de peste 800 de ha, pentru a contura dimensiunea afacerii imobiliare a grupării Dragnea. Alături de acestea, firmele care gravitează în jurul șefului PSD au în concesiune alte mii de hectare.

Terenurile unor foste ferme de stat, spații comerciale, clădiri industriale, clădiri de birouri și o casă de protocol sunt doar câteva din cele aproape 200 de proprietăți deținute de Tel Drum și  de alte trei firme conectate la mezinul familiei Dragnea.

Pe harta creată de noi, cu un simplu click puteți vedea unde se află terenurile sau imobilele din patrimoniul Tel Drum & friends, dar și suprafața, foștii proprietari și vecinii.

Cele mai multe proprietăți identificate de noi sunt în județul Teleorman, în localitățile Turnu Măgurele și Alexandria, dar pe hartă sunt indexate și imobile din județul Argeș.

 HARTA TERENURILOR DEȚINUTE DE FIRMELE ȘI APROPIAȚII LUI LIVIU DRAGNEA

Notă: Nu apar pe hartă toate proprietățile identificate de reporterii RISE Project în documentele cadastrale pentru că multe dintre acestea nu au coordonate geografice.  Vom adăuga noi informații în hartă, pe măsura documentării.

Compania Tel Drum, o fostă regie de stat care se ocupa de drumurile și podurile din Teleorman, a fost transformată în 1998 de Consiliul Județean Teleorman în societate comercială pe acțiuni. La numai un an compania a fost capitalizată cu șapte terenuri cu o suprafață de peste 5 ha, evaluate la 9,7 miliarde de lei vechi. În aprilie 2002, prin semnătura lui Liviu Dragnea, în calitate de președinte al consiliului județean, firma a fost cumpărată, prin negociere directă, de Marian Fișcuci – prietenul din școală al lui Liviu Dragnea. Mai multe detalii AICI.

 

La o lună după privatizare, Liviu Dragnea a transferat de la Consiliul Județean către Tel Drum un alt teren din Alexandria. Astfel, Consiliul Județean a redevenit acționar al companiei, iar Liviu Dragnea a apărut oficial în structura Tel Drum ca reprezentant al instituției. Astfel că, din mai și până în septembrie 2002, Liviu Dragnea și Marian Fișcuci au fost colegi în Tel Drum. Liderul PSD a negat în repetate rânduri ca ar fi avut vreo legătură cu compania prietenului său. Acesta nu a răspuns întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

LIVIU DRAGNEA REPREZINTĂ CONSILIUL JUDEȚEAN TELEORMAN ÎN ACȚIONARIATUL FIRMEI TEL DRUM (p. 1)

Până în noiembrie 2002, când Consiliul Județean a ieșit definitiv din acționariatul Tel Drum, firma cumpărase deja o casă de protocol, o fostă fermă cu tot cu utilaje și o clădire de birouri. Toate au aparținut firmei agricole de stat Agroindustriala SA din Turnu Măgurele.

IAS-UL ȘI CASA PARTIDULUI

Agroindustriala SA Turnu Măgurele provine din reorganizarea IAS-ului din același oraș. Avea la începutul anilor ‘90 o casă de protocol folosită de comuniști, patru ferme, clădiri administrative, peste 5000 de ha de pământ, majoritatea irigate. O parte dintre acestea au ajuns la firma Tel Drum în urma falimentului firmei agricole.

Documentele din arhivele statului arată că la sfârșitul anilor ‘90, Agroindustriala, în care acționarul majoritar era statul, își pava singură drumul către faliment. În 1998, reprezentanții firmei au pus gaj o parte din proprietățile pe care le avea în patrimoniu și a împrumutat 1,96 miliarde de lei vechi, adică echivalentul a aproape 226.000 de dolari, cu o dobânda de 55 la sută pe an de la BCR, sucursala Turnu Măgurele.

 

Până în 2001, jumătate din terenul deținut de firmă a fost retrocedat vechilor proprietari, iar datoriile au crescut constant.Ratele neplătite, taxele restante și furnizorii au adus încet încet lichidarea Agroindustriala.

În mai 2001, BCR și-a cerut banii în instanță, iar firma statului a intrat în reorganizare judiciară. Planul de redresare făcut de Agroindustriala nu a fost pe placul creditorilor, așa că firma a intrat în faliment.

Nu doar banca avea de recuperat bani, ci și cetățeni care îi arendaseră teren, firme private, Electrica, Primăria din Turnu Măgurele, dar și instituția condusă de Liviu Dragnea. Consiliul Județean Teleorman avea de recuperat, la acel moment, peste 64 de milioane de lei vechi, adică aproape 2300 de dolari, taxe neplătite, penalități și întârzieri acumulate în trei ani.

Însă, au contribuit la falimentul Agroindustriala, printre altele, și două firme private.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

În SC Marine SRL, care avea de recuperat 47 de milioane de lei vechi, adică 1774 de dolari, au fost asociați Florinel Marinaș – cumnatul lui Dragnea, Marian Fișcuci – fostul coleg de liceu sau Adrian Simionescu – rudă cu cel din urmă.  Toți trei au intrat sub lupa DNA într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste un milion de euro adus statului român. Dosarul nu a fost încă trimis în judecată.

Zimflor SRL, una din firmele înscrise pe lista creditorilor, a cerut și ea să recupereze de la Agroindustriala circa 4 miliarde de lei vechi, echivalentul a peste 150.000 de dolari. Firma l-a avut ca asociat cu 50 la sută, în perioada falimentului firmei de stat, pe Teodor Nițulescu, la acea vreme prefect al județului. Acesta a declarat: “Zimflor SRL nu a luat niciodată nimic de la Agroindustriala SA. Toate activele mari au ajuns la Tel Drum: Ferma Lița, Ferma Dona, un bloc de birouri, etc”.

Intrată în faliment din dorința creditorilor, Agroindustriala a început să vândă din bunurile pe care le avea: animale, ferme, utilaje agricole și clădiri.

Tranzacțiile. În mai 2002 apare în schema falimentului, pionul cheie: firma Tel Drum SA, cumpărată o luna mai devreme de Marian Fișcuci de la Consiliul Județean Teleorman, condus de fostul său coleg de liceu – Liviu Dragnea.

Printr-o adresă oficială, Tel Drum cerea lichidatorului să-i vândă direct, fără licitație, terenul de peste 3500 de mp și casa de protocol din Turnu Măgurele, ferma Lița cu terenul aferent de 12,3 ha și un bloc din Turnu Măgurele, plus utilaje agricole și obiecte de inventar.

Creditorii, adică BCR, Consiliul Județean condus de Dragnea, firmele în care erau asociați prefectul și fostul coleg de liceu, dar și alte entități, au fost de acord să le vândă.

În 9 iulie 2002, Tel Drum transfera banii și patru zile mai târziu semna două contracte de vânzare-cumpărare cu firma falimentară. A plătit în total 4,22 miliarde de lei vechi cu tot cu TVA, adică puțin peste 127.000 de dolari.

https://i1.wp.com/www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/05/casa_de_protocol_din_turnu_magurele_1200px.jpg?ssl=1

Casa de protocol din Turnu Măgurele aparține în acte firmei Tel Drum.

Casa de protocol de la intrarea în orașul Turnu Măgurele a fost construită în 1975 și era folosită de membrii partidului comunist.  Când a fost cumpărată de Tel Drum, avea 3 dormitoare, 3 băi, o bucătărie, un living, o piscină și un teren de peste 3500 de mp. A costat 5460 de dolari. Astăzi, proprietatea e încercuită de un gard și are o gheretă pentru paznic la poartă. O alee lungă străbate livada deasă și e greu să zărești casa printre copaci. Nu există număr poștal în evidențele cadastrale. Mai multe surse RISE Project au declarat că membrii familiei Dragnea vin des aici, dar mai prezent este Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Blocul G9 de pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele este fostul sediu administrativ al firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele

La cinci minute de mers cu mașina, pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele, am găsit blocul G9. Tel Drum a cumpărat la pachet cu casa de protocol jumătate din imobil. Se vede cu ochiul liber ce aparține astăzi firmei. Jumătate de bloc are geamuri termopan, acoperiș și zugrăveală nouă, dar și intrare și parcare privată. Cealaltă jumătate e într-o stare avansată de degradare, ploaia a pătruns prin acoperiș și mucegaiul decorează pereții exteriori.

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Turris a avut la un moment dat sediul în fosta clădire de birouri a firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele.

Aici stau oameni simpli, iar la intrare am găsit o tăblie ruginită care anunță că și Asociația de Vânători și Pescari Turris a avut la un moment dat sediul în clădire. RISE Project a scris AICI despre conexiunea acesteia cu Liviu Dragnea. Vecinii ne-au spus că știu că blocul e al liderului PSD.

După ce a cumpărat casa de protocol, blocul, ferma Lița și utilajele agricole, Tel Drum a mai cumpărat de la firma falimentară și ferma Dona. Adică alți 340.000 de mp de pământ și 66.000 de mp de clădiri.

ALEXANDRIA – CARTIERUL GENERAL

Saga imobiliară a Tel Drum-ului continuă și la aproape 50 de km distanță de Turnu Măgurele, în reședința județului Teleorman.

În Alexandria, conform actelor publice, pe strada Ion Creangă nr. 52-54, Tel Drum deține într-o fostă clădire a Băncii Naționale a României, apartamentul nr. 2 și subsolul plus o parte din terenul de 1700 de mp. Co-proprietar pe același pământ este statul.

În clădire este astăzi sediul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria, al Federației Naționale a Revoluționarilor din România – Filiala Teleorman, al Direcției Județene de Statistică Teleorman și al unor firme private.

Tot în Alexandria, Tel Drum – astăzi companie cu acționariat ascuns,  are cartierul general pe strada Libertății. Terenul de aici, l-a moștenit, în mare parte, pe vremea când acționar era Consiliul Județean.

Strada Libertății nr. 458 bis, Alexandria – aici se află cartierul general al firmei Tel Drum

Tel Drum a ajuns proprietară și pe fostele clădiri și terenuri ale SIMPAS SA, o companie de morărit și panificație în care a fost acționar statul. În 2011, după ce terenurile din strada Viilor nr. 3 au fost cumpărate de Tel Drum, firma de stat a fost radiată în urma falimentului.

La moșia din Alexandria, Tel Drum a mai adăugat, în acte, câteva hectare cu construcții industriale situate pe strada Abatorului la nr. 43. La fața locului, numărul poștal nu există.

DOSARUL PENAL ȘI CONEXIUNEA CU PARTIDUL

Încă două terenuri de aproape 7000 de mp, situate pe strada București nr. 2 din Alexandria, au ajuns în proprietatea Tel Drum de la altă firmă de stat.

Ambele sunt situate la ieșirea din Alexandria spre București. Aici este sediul firmei Proinvest, deținută de prietenii lui Dragnea anchetați de DNA pentru evaziune fiscală de peste 1 milion de euro. Documentele și documentarea din teren arată că mașinile și utilajele firmei Proinvest stau expuse pe terenurile proprietate  a Tel Drum.

Comalex SA Alexandria deținea la începutul anilor 90 toate magazinele alimentare, dar și cofetăriile, patiseriile, carmangeriile, restaurantele, berăriile, cafenelele sau chioșcurile.

În 5 iunie 2005, procurori DNA Slobozia au început să ancheteze devalizarea firmei Comalex. Aceștia notau în rechizitoriu că în perioada martie 2002- aprilie 2005, 33 de spații au fost vândute la prețuri sub valoarea pieței. Un document intrat în posesia reporterilor RISE Project arată că la momentul declanșării anchetei, procurorii DNA au cerut de la Registrul Comerțului date despre mai multe companii, printre care și Tel Drum.

Procurorii notează în rechizitoriu că unul dintre acuzații din dosar a avut scopul de “a determina obținerea de către oameni de afaceri locali (membri PSD) de spații comerciale la prețuri subevaluate și în condiții nelegale”.

Marian Fișcuci, fostul coleg de liceu al lui Liviu Dragnea, apare și el, din nou, în schemă.  SC Fiscuci M SNC, devenită ulterior Proinvest SRL, a beneficiat și ea de cel puțin un spațiu comercial deținut de firma de stat. Nici Tel Drum și nici Fișcuci nu au fost puși sub acuzare. Contactat de reporterii RISE Project, acesta a declarat: “Nu mă mai ocup de mai mulți ani de Tel Drum. Nu vreau să comentez.”

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Casa prietenului. Corporația Tel Drum a mai deținut până în 2008 o casă de 200 de mp cu anexe și teren de peste 1500 de mp situate pe strada Mihăiță Filipescu, peste drum de un sediu al PSD. Lumea știe că aici stă familia Pitiș. În acte, casa cu gard și copaci înalți la poartă, a fost tranzacționată de mai multe ori în ultimii ani. În 2008 Tel Drum a vândut-o lui Daniel Barac, șoferul familiei Pitiș, apoi a ajuns la Petre Pitiș și azi este deținută de firma MSF Art Imob SA, o societate cu acționariat ascuns ca și Tel Drum.

Casa de pe strada Mihăiță Filipescu din Alexandria, a aparținut inițial firmei Tel Drum.

MSF Art Imob a fost înființată la începutul anului 2015 și avea la acel moment 192 de acțiuni la purtător deținute în procente egale de fondatorii firmei: Petre Pitiș și cumnatul acestuia, Dan Liviu Bărcaru. Datele din Monitorul Oficial arată că în luna iunie a aceluiași an în care firma a fost înființată, acțiunile companiei au fost “tranzacționate” și fondatorii au dispărut din firmă.

Petre Pitiș este directorul general al Tel Drum și prieten cu Liviu Dragnea de la jumătatea anilor ‘90. Acesta nu a putut fi contactat.

Alte 268 de ha de pădure din localitatea Plopii Slăvitești, tot din Teleorman, sunt deținute azi de Teldrum și  Gransiloz conectată de fiul lui Liviu Dragnea. RISE Project a scris despre secretul din pădure AICI.

CONCESIUNILE ȘI ÎNCHIRIERILE

În 2010, conform arhivei de garanții mobiliare, Tel Drum garanta un împrumut de 18.000.000 de lei luat de la Unicredit Țiriac cu mai multe contracte din bani publici, dar și cu subvențiile din fonduri europene, pe care urma să le încaseze de la APIA, pentru 5202 ha de teren.

Subvențiile nu erau condiționate de producția agricolă.  Faptul că Tel Drum primea ajutor de la stat pentru terenuri, nu înseamnă neapărat că erau proprietatea firmei, ci puteau să fie și concesionate, închiriate sau luate în arendă.

Luciul de apă. Tel Drum a mai a închiriat de la stat 347 de ha de teren aflate pe malul Dunării în localitatea Seaca din Teleorman. Hotnews a dezvăluit de curând că acesta este locul în care Liviu Dragnea a fost la pescuit anul acesta cu premierul Grindeanu.

BALASTIERELE

În februarie 2009, Tel Drum a primit în exploatare 3,8 hectare în albia râului Vedea în localitatea Berbina. Statul a plătit 33 de mii de lei pentru decolmatarea râului, iar compania s-a ales cu 48 de mii de metri cub de nisip și pietriș bun de folosit pentru lucrările la drumuri. Din nou, semnătura lui Liviu Dragnea a fost esențială. El a semnat autorizația de construire folosită de Tel Drum pentru a extrage pietrișul.

MAGAZINELE FIULUI

Tot în Turnu Măgurele apare în schemă firma Interfrigo Logistics SRL. Aceasta a cumpărat două spații cu vad comercial situate pe una din pietonalele din oraș.

Firma Interfrigo Logistics a fost înființată în 2009 și istoricul acționarilor arată o legătură directă cu Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Spații comerciale deținute de firma Interfrigo Logistics SRL în centrul orașului Turnu Măgurele.

La parterul blocului E2, de pe strada Horia, Cloșca și Crișan, spațiul comercial are aproape 230 de mp. Acolo funcționează acum o farmacie Sensiblu, un magazin de haine ieftine și un cabinet medical deținut de un egiptean. Vecini: firma Proinvest, controlată de fostul coleg de liceu al lui Dragnea.

Câteva sute de metri mai încolo, pe aceeași stradă, la parterul blocului D15/II, într-un spațiu de 76 mp funcționează astăzi magazinul Salcia. Firma Interfrigo a cumpărat acest spațiu direct de la Liviu Dragnea în anul 2012 cu 620.000 de lei.

Din magazinul Salcia poți cumpăra salamuri, cârnați și alte produse din carne. Am intrat în magazin, unde vânzătoarea ne-a povestit că firma e una veche și că aparține familiei Dragnea. Am cumpărat câteva mezeluri și am primit un bon din partea Romcip.

Intrarea în magazinul Salcia situat pe strada Horia, Cloșca și Crișan din Turnu Măgurele. În acte spațiul este deținut de firma SC Interfrigo Logistics SRL. Compania l-a cumpărat de la Liviu Dragnea.

Este compania prin care fiul lui Liviu Dragnea operează o fermă de porci. De altfel toate produsele din galantarul magazinului sunt expuse sub brandul fermei din localitatea Salcia. Ambele spații comerciale au fost inițial ale statului.

Interfrigo Logistics SRL, conectată de fiul lui Liviu Dragnea, mai apare și în Pitești. Aici firma deține un apartament și spațiile fostei Ciprom SA, o companie de stat producătoare de echipamente industriale.

Documentele și harta din acest material nu expun toate proprietățile deținute de firmele conectate de Liviu Dragnea. Asta pentru că România nu are încă o bază de date completă care să cuprindă toate imobilele și terenurile deținute de cetățeni, firme sau instituții ale statului.

 

Programul Național de Cadastrare a fost lansat în 2015 chiar de către Liviu Dragnea, în calitate de Ministru al Dezvoltării Regionale, ca program gratuit prin care toate proprietățile din România urmează să fie înregistrate până în 2023. Datele oficiale arată că, până în martie 2017, din 3181 de unități teritoriale câte are România, 261 sunt înregistrate în baza de date a statului. Adică doar 8.2%. Asta reprezintă puțin peste 72.000 de imobile cu o suprafață de aproape 60.000 de ha.

Deși cele aproape 200 de imobile pe care am descoperit că le dețin  Tel Drum&Friends sunt înregistrate oficial, nu am putut să le localizăm pe toate pentru că în documentele cadastrale nu există coordonate spațiale.

Firma Tel Drum nu a răspuns, până la ora publicării, întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

 

Actualitate

Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare

Publicat

pe

De

O schimbare radicală în pregătire pregătește aviatorii pentru cerințele cognitive ale războiului modern.

Timp de zeci de ani, pregătirea piloților de vânătoare s-a concentrat pe abilitățile fizice și pe măiestria mecanică. Dar, odată cu apariția aeronavelor de generația a cincea, precum F-35, este nevoie de un nou tip de războinic – unul care poate procesa cantități vaste de date, poate lua decizii în fracțiuni de secundă și poate opera ca un nod într-un sistem de luptă complex, în rețea. Așa cum subliniază Robbin Laird, un expert veteran în domeniul apărării, „Succesul în cabina de pilotaj nu mai depinde în primul rând de priceperea fizică… În schimb, factorul definitoriu a devenit capacitatea cognitivă.”

Decalajul cognitiv: un nou tip de provocare

Metodele tradiționale de pregătire a zborului au creat un „decalaj periculos”, lăsând piloții nepregătiți pentru cerințele cognitive ale războiului modern, afirmă Laird. Vechiul model, conceput pentru o eră în care noile capacități însemnau atașarea de noi componente hardware, pur și simplu nu mai este suficient într-o lume în care actualizările de software pot modifica fundamental capacitățile unei aeronave între misiuni.

Intră în scenă Școala Internațională de Pregătire pentru Zbor

La Școala Internațională de Pregătire pentru Zbor (IFTS) din Sardinia, Italia, această transformare nu este doar recunoscută; ea este abordată sistematic. Susținută de Leonardo în colaborare cu CAE, IFTS remodelează modul în care forțele aeriene occidentale pregătesc aviatorii pentru luptă.

Laird, care a vizitat Baza Aeriană Decimomannu, unde se află IFTS, notează că școala folosește avionul de antrenament avansat M-346, o platformă centrată pe software care oglindește arhitectura aeronavelor de luptă moderne. Acest lucru permite IFTS să „preia concepte operaționale și tehnici tactice direct de la escadrilele F-35 sau Eurofighter de primă linie și să le integreze în mediul de antrenament aproape imediat.”

„Mobilier mental”: redefinirea mentalității aviatorului

IFTS nu doar învață piloții să zboare; ei remodelează „mobilierul mental” al pilotului de luptă – cadrele cognitive și tiparele de luare a deciziilor care determină eficacitatea în lupta aeriană modernă. În aeronavele mai vechi, piloții dedicau resurse cognitive enorme controlului de bază al aeronavei. Sistemele moderne fly-by-wire gestionează automat aceste sarcini, eliberând lățime de bandă mentală pentru gestionarea informațiilor și luarea deciziilor.

Descărcarea antrenamentului: ecosistemul LVC

IFTS utilizează un ecosistem de antrenament Live Virtual Constructive (LVC) cu patru grupuri. Grupul unu oferă antrenament nelimitat, gratuit, folosind simulatoare care rulează software-ul real al aeronavei. Grupul doi introduce tehnologii de realitate augmentată și virtuală. Grupul trei avansează studenții la antrenamentul la nivel de misiune cu aeronave reale, piloți pe simulatoare și forțe generate de calculator.

Grupul patru funcționează ca o sală de integrare, injectând amenințări sintetice, rachete sol-aer și aeronave inamice în operațiunile aeronavelor reale, reducând consumul de combustibil și costurile.

Revoluția conductelor: armonizarea antrenamentului

Poate că cea mai importantă inovație a IFTS este armonizarea completă a întregului sistem de pregătire a piloților de vânătoare din Italia. Începând cu 2016, Forțele Aeriene Italiene au revizuit fiecare fază de pregătire, asigurându-se că fiecare se bazează pe cea precedentă.

Instructori din programul M-346, unități de conversie operațională și piloți de escadrilă operațională se întâlnesc la fiecare șase luni pentru a revizui procedurile și a ajusta programele de studiu pe baza experienței operaționale reale. Acest lucru creează o buclă continuă în care lecțiile operaționale se întorc în sistem.

Rezultate măsurabile

Studenții care absolvă faza 4 necesită acum cu treizeci la sută mai puțin timp de antrenament la unitatea de conversie operațională Eurofighter. Ei sosesc cunoscând deja tacticile, apelurile radio și procedurile, cu arhitectura lor mentală deja pusă la punct. Studenții italieni obțin în mod constant cele mai bune rezultate la programul de pregătire F-35 de la Baza Aeriană Luke.

Un motor de construire a coalițiilor

Cu douăsprezece forțe aeriene aliate care trimit studenți, IFTS a devenit un motor de construire a coalițiilor. Menținând transparența cu privire la curriculum și standarde, Forțele Aeriene Italiene construiesc încredere și interoperabilitate la nivelul pilotului individual.

Lecții pentru viitor

Modelul IFTS demonstrează principii cruciale: proprietatea militară asupra standardelor contează; armonizarea conductelor de pregătire elimină risipa; feedback-ul continuu menține pregătirea relevantă; iar sistemele de pregătire definite prin software se potrivesc cu platformele de luptă definite prin software.

Școala Internațională de Pregătire pentru Zbor creează aviatori al căror „mobilier mental” a fost creat pentru un viitor incert, în care software-ul determină capacitatea, dominația informațiilor determină rezultatele, iar integrarea coalițiilor definește succesul. „Aceasta este adevărata revoluție care se întâmplă în Sardinia”, conchide Laird, „nu învățarea piloților să zboare mai bine, ci învățarea lor să gândească diferit.”

Citeste in continuare

Actualitate

Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială

Publicat

pe

De

Startup-ul de inteligență artificială Shield AI a anunțat astăzi planuri de extindere în domeniul hardware-ului militar, dezvăluind un nou concept de dronă de luptă, denumită X-BAT, pe care compania intenționează să o piloteze cu software-ul său de autonomie intern.

Aripioară fără pilot de dimensiuni importante

Aripioara fără pilot este o dronă de Grupa 5, terminologia Pentagonului pentru cele mai mari sisteme fără pilot, care poate decola și ateriza vertical. Imaginile publicate de Shield AI arată teste cu un motor cu reacție mare, alături de o dronă cu suprafețe elegante concepute pentru a reduce semnătura radar a sistemului.

Un concept inspirat, potrivit președintelui Shield AI

„Este o aeronavă cu adevărat inspirațională”, a declarat președintele și co-fondatorul Shield AI, Brandon Tseng, în timpul unui eveniment de prezentare în Washington, marți, pentru noua dronă, unde a fost expus un model static unui public format din reprezentanți ai industriei și ai guvernului. „Și când o veți vedea, cred că vă veți gândi probabil: ‘La naiba, chestia asta e super cool.'”

Parteneriate viitoare pentru producția X-BAT

Evenimentul de marți a prezentat un model la scară al dronei, mai degrabă decât un model complet de producție. În timp ce Shield este proiectantul sistemului, oficialii companiei au declarat că un partener va fi implicat pentru a ajuta la producerea efectivă a X-BAT, Armor Harris, șeful unității de afaceri aeriene a firmei, spunând reporterilor că „vom anunța parteneriatele noastre în următoarele săptămâni”.

Motor de Clasa F-16, dar opțiuni multiple

În mod similar, Harris a declarat că furnizorul de propulsie cu care compania colaborează va fi anunțat „în următoarele săptămâni”. Cu toate acestea, el a descris X-BAT ca funcționând cu un „motor de clasa F-16” care dispune de un postcombustor și o duză de vectorizare a tracțiunii, care a fost „dezvoltat inițial pentru un program de vectorizare a tracțiunii F-15 de la sfârșitul anilor 1990”. El a declarat ulterior reporterilor că „sunt disponibile multiple opțiuni de motor”.

Un sistem complet, ghidat de inteligența artificială Hivemind

X-BAT este prezentat ca un sistem „complet”, a spus Harris, cu pilotul computerizat „Hivemind” al firmei în centrul aeronavei pentru a se asigura că drona cu reacție poate opera în medii cu comunicații întrerupte. (În timp ce Shield AI oferă X-BAT cu Hivemind ca pilot, drona poate suporta și software autonom de la furnizori externi.)

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Publicat

pe

De

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.

Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.

Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă

Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.

„Nu mai putem aștepta”

„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.

„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”

Exemplu concret: O valvă de anvelopă

Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.

„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”

Progrese în imprimarea 3D la scară largă

Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.

În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.

„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”

Economii substanțiale și piese mai rezistente

Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.

„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.

„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.

El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.

Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă

În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.

De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.

„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo oră ago

Familia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)

Motto: În România, corupția e ca o telenovelă: nu se termină niciodată, dar măcar ne mai amuză (amar). Atenție, însă,...

Exclusivo oră ago

„Conduită infectă și abuzivă”: Sindicatul Diamantul denunță secretizarea cercetării disciplinare a lui Vitalie, invocând o comparație flagrantă cu o altă procedură

Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul a dezvăluit un fragment dintr-o analiză comparativă menită să demonstreze caracterul abuziv al secretizării...

Exclusiv11 ore ago

Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!

În lumea pestriță a sistemului penitenciar românesc, familia Teoroc, abonații de lux la robinetul puterii, ne oferă un nou spectacol...

Exclusiv12 ore ago

Update/Apocalipsa de plastic de la Aricestii Rahtivani: Fumul ne mântuiește!

Coseco Waste ne arată cum se face „reciclare” cu artificii și mult tupeu Un iPhone disperat ne anunță sfârșitul lumii...

Exclusiv14 ore ago

Ploieștiul în fierbere: Primarul Politeanu dezlănțuie infernul asupra viceprimarului Alexandru Săraru!

De la popriri ignorate la acuzații penale: Un scandal de corupție zguduie Primăria Ploiești! Prahova, tărâmul unde scandalurile politice și...

Exclusiv18 ore ago

Politeanu, Primarul-Paratrăsnet: Cum gunoiul imobiliar incearcă să murdărească imaginea unui oraș infrumusețat

De la nunta pe Bulevard la acuzații halucinante: Mafia imobiliară scoate artileria grea, dar Politeanu rămâne neclintit Prahova, județul unde...

Exclusiv19 ore ago

De la „fofilica” la Prefectură: Ascensiunea halucinantă a unui combinagiu politic – Zoia, „mama” lui Matei, chiar ești bine?!

Atenție, cetățeni! În lumea pestriță a politicii românești, mai apare câte un personaj de te face să te întrebi dacă...

Exclusiv24 de ore ago

Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi 

Apt limitat la muncă, nelimitat la inimioare pe Instagram și maestru într-ale concediilor strategice. Valentin Matei, un nume sonor în...

Exclusiv24 de ore ago

Protestul sindical din 29 Octombrie: Circ cu ursul Bolo sau apărarea ultimă a barosanilor? 

Oare chiar le pasă liderilor sindicali de nenorocirile polițiștilor sau vor doar să-l vadă pe Bolo zburând de la Palatul...

Exclusiv24 de ore ago

Coca-Cola: secretul murdar din Ploiești – Cum ne otrăvește „băutura fericirii” cu apa de canal, sub ochiul complice al autorităților!

De la zâmbet american la coșmar românesc, Coca-Cola a ajuns să fie sinonimă cu corupția și nepăsarea crasă. La Ploiești,...

Exclusiv2 zile ago

APIA, tremură sub ploaia de întrebări! Fermierii prahoveni, pe urmele hoților de la antigrindină: Cer date incendiare și miros a DNA mai rău ca iodura de argint!

De la tunurile antigrindină la tunurile cu subvenții: Prahova, epicentrul unui cutremur agricol cu replici penale! După ce au trimis...

Exclusiv2 zile ago

Sindicatul Diamantul pune sub semnul intrebării angajările de balerini la MAI

„De ce ne trebuie balerini la MAI?” – întrebarea care stârnește controverse Sindicatul Diamantul își exprimă nedumerirea cu privire la...

Exclusiv3 zile ago

Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) demască mascarada SNPP: Minciuni gogonate și manipulări grosolane în spatele unui protest de doi bani!...

Exclusiv3 zile ago

Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare

Un val de nemulțumire și dezaprobare se manifestă în rândul polițiștilor de penitenciare, în contextul protestului recent al Sindicatului Național...

Exclusiv3 zile ago

Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”

Jilava: Alcatrazul famigliei Teoroc se zguduie! Contra-atacul lui Burcu demască ipocrizia sindicatului și abuzurile „baroanei” – Unde câinii trăiesc ca...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv