Connect with us

Actualitate

Caracatița Dragnea-TEL DRUM: 200 proprietăți pe 800 ha

Publicat

pe

Flux 24 prezinta:

NOI DEZVĂLUIRI RISE PROJECT (PRELUARE RISEPROJECT.RO)

Tel Drum, firma cu acționari secreți legată de Liviu Dragnea, este unul dintre cei mai importanți proprietari și concesionari de terenuri și imobile din sudul României. RISE Project a consultat documente din arhivele cadastrale, a inventariat proprietățile companiei și a reconstituit traseul acestora de la stat până în portofoliul firmei private deținute prin acțiuni la purtător.

  • Personaje cheie și firme apropiate liderului PSD au acaparat în decursul ultimilor 20 de ani proprietăți care în trecut au aparținut statului. Principalul beneficiar este firma Tel Drum.
  • Pe baza documentelor oficiale, am pus pe o hartă interactivă o parte din cele aproape 200 de proprietăți, cu suprafață totală de peste 800 de ha, pentru a contura dimensiunea afacerii imobiliare a grupării Dragnea. Alături de acestea, firmele care gravitează în jurul șefului PSD au în concesiune alte mii de hectare.

Terenurile unor foste ferme de stat, spații comerciale, clădiri industriale, clădiri de birouri și o casă de protocol sunt doar câteva din cele aproape 200 de proprietăți deținute de Tel Drum și  de alte trei firme conectate la mezinul familiei Dragnea.

Pe harta creată de noi, cu un simplu click puteți vedea unde se află terenurile sau imobilele din patrimoniul Tel Drum & friends, dar și suprafața, foștii proprietari și vecinii.

Cele mai multe proprietăți identificate de noi sunt în județul Teleorman, în localitățile Turnu Măgurele și Alexandria, dar pe hartă sunt indexate și imobile din județul Argeș.

 HARTA TERENURILOR DEȚINUTE DE FIRMELE ȘI APROPIAȚII LUI LIVIU DRAGNEA

Notă: Nu apar pe hartă toate proprietățile identificate de reporterii RISE Project în documentele cadastrale pentru că multe dintre acestea nu au coordonate geografice.  Vom adăuga noi informații în hartă, pe măsura documentării.

Compania Tel Drum, o fostă regie de stat care se ocupa de drumurile și podurile din Teleorman, a fost transformată în 1998 de Consiliul Județean Teleorman în societate comercială pe acțiuni. La numai un an compania a fost capitalizată cu șapte terenuri cu o suprafață de peste 5 ha, evaluate la 9,7 miliarde de lei vechi. În aprilie 2002, prin semnătura lui Liviu Dragnea, în calitate de președinte al consiliului județean, firma a fost cumpărată, prin negociere directă, de Marian Fișcuci – prietenul din școală al lui Liviu Dragnea. Mai multe detalii AICI.

 

La o lună după privatizare, Liviu Dragnea a transferat de la Consiliul Județean către Tel Drum un alt teren din Alexandria. Astfel, Consiliul Județean a redevenit acționar al companiei, iar Liviu Dragnea a apărut oficial în structura Tel Drum ca reprezentant al instituției. Astfel că, din mai și până în septembrie 2002, Liviu Dragnea și Marian Fișcuci au fost colegi în Tel Drum. Liderul PSD a negat în repetate rânduri ca ar fi avut vreo legătură cu compania prietenului său. Acesta nu a răspuns întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

LIVIU DRAGNEA REPREZINTĂ CONSILIUL JUDEȚEAN TELEORMAN ÎN ACȚIONARIATUL FIRMEI TEL DRUM (p. 1)

Până în noiembrie 2002, când Consiliul Județean a ieșit definitiv din acționariatul Tel Drum, firma cumpărase deja o casă de protocol, o fostă fermă cu tot cu utilaje și o clădire de birouri. Toate au aparținut firmei agricole de stat Agroindustriala SA din Turnu Măgurele.

IAS-UL ȘI CASA PARTIDULUI

Agroindustriala SA Turnu Măgurele provine din reorganizarea IAS-ului din același oraș. Avea la începutul anilor ‘90 o casă de protocol folosită de comuniști, patru ferme, clădiri administrative, peste 5000 de ha de pământ, majoritatea irigate. O parte dintre acestea au ajuns la firma Tel Drum în urma falimentului firmei agricole.

Documentele din arhivele statului arată că la sfârșitul anilor ‘90, Agroindustriala, în care acționarul majoritar era statul, își pava singură drumul către faliment. În 1998, reprezentanții firmei au pus gaj o parte din proprietățile pe care le avea în patrimoniu și a împrumutat 1,96 miliarde de lei vechi, adică echivalentul a aproape 226.000 de dolari, cu o dobânda de 55 la sută pe an de la BCR, sucursala Turnu Măgurele.

 

Până în 2001, jumătate din terenul deținut de firmă a fost retrocedat vechilor proprietari, iar datoriile au crescut constant.Ratele neplătite, taxele restante și furnizorii au adus încet încet lichidarea Agroindustriala.

În mai 2001, BCR și-a cerut banii în instanță, iar firma statului a intrat în reorganizare judiciară. Planul de redresare făcut de Agroindustriala nu a fost pe placul creditorilor, așa că firma a intrat în faliment.

Nu doar banca avea de recuperat bani, ci și cetățeni care îi arendaseră teren, firme private, Electrica, Primăria din Turnu Măgurele, dar și instituția condusă de Liviu Dragnea. Consiliul Județean Teleorman avea de recuperat, la acel moment, peste 64 de milioane de lei vechi, adică aproape 2300 de dolari, taxe neplătite, penalități și întârzieri acumulate în trei ani.

Însă, au contribuit la falimentul Agroindustriala, printre altele, și două firme private.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

În SC Marine SRL, care avea de recuperat 47 de milioane de lei vechi, adică 1774 de dolari, au fost asociați Florinel Marinaș – cumnatul lui Dragnea, Marian Fișcuci – fostul coleg de liceu sau Adrian Simionescu – rudă cu cel din urmă.  Toți trei au intrat sub lupa DNA într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste un milion de euro adus statului român. Dosarul nu a fost încă trimis în judecată.

Zimflor SRL, una din firmele înscrise pe lista creditorilor, a cerut și ea să recupereze de la Agroindustriala circa 4 miliarde de lei vechi, echivalentul a peste 150.000 de dolari. Firma l-a avut ca asociat cu 50 la sută, în perioada falimentului firmei de stat, pe Teodor Nițulescu, la acea vreme prefect al județului. Acesta a declarat: “Zimflor SRL nu a luat niciodată nimic de la Agroindustriala SA. Toate activele mari au ajuns la Tel Drum: Ferma Lița, Ferma Dona, un bloc de birouri, etc”.

Intrată în faliment din dorința creditorilor, Agroindustriala a început să vândă din bunurile pe care le avea: animale, ferme, utilaje agricole și clădiri.

Tranzacțiile. În mai 2002 apare în schema falimentului, pionul cheie: firma Tel Drum SA, cumpărată o luna mai devreme de Marian Fișcuci de la Consiliul Județean Teleorman, condus de fostul său coleg de liceu – Liviu Dragnea.

Printr-o adresă oficială, Tel Drum cerea lichidatorului să-i vândă direct, fără licitație, terenul de peste 3500 de mp și casa de protocol din Turnu Măgurele, ferma Lița cu terenul aferent de 12,3 ha și un bloc din Turnu Măgurele, plus utilaje agricole și obiecte de inventar.

Creditorii, adică BCR, Consiliul Județean condus de Dragnea, firmele în care erau asociați prefectul și fostul coleg de liceu, dar și alte entități, au fost de acord să le vândă.

În 9 iulie 2002, Tel Drum transfera banii și patru zile mai târziu semna două contracte de vânzare-cumpărare cu firma falimentară. A plătit în total 4,22 miliarde de lei vechi cu tot cu TVA, adică puțin peste 127.000 de dolari.

https://i1.wp.com/www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/05/casa_de_protocol_din_turnu_magurele_1200px.jpg?ssl=1

Casa de protocol din Turnu Măgurele aparține în acte firmei Tel Drum.

Casa de protocol de la intrarea în orașul Turnu Măgurele a fost construită în 1975 și era folosită de membrii partidului comunist.  Când a fost cumpărată de Tel Drum, avea 3 dormitoare, 3 băi, o bucătărie, un living, o piscină și un teren de peste 3500 de mp. A costat 5460 de dolari. Astăzi, proprietatea e încercuită de un gard și are o gheretă pentru paznic la poartă. O alee lungă străbate livada deasă și e greu să zărești casa printre copaci. Nu există număr poștal în evidențele cadastrale. Mai multe surse RISE Project au declarat că membrii familiei Dragnea vin des aici, dar mai prezent este Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Blocul G9 de pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele este fostul sediu administrativ al firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele

La cinci minute de mers cu mașina, pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele, am găsit blocul G9. Tel Drum a cumpărat la pachet cu casa de protocol jumătate din imobil. Se vede cu ochiul liber ce aparține astăzi firmei. Jumătate de bloc are geamuri termopan, acoperiș și zugrăveală nouă, dar și intrare și parcare privată. Cealaltă jumătate e într-o stare avansată de degradare, ploaia a pătruns prin acoperiș și mucegaiul decorează pereții exteriori.

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Turris a avut la un moment dat sediul în fosta clădire de birouri a firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele.

Aici stau oameni simpli, iar la intrare am găsit o tăblie ruginită care anunță că și Asociația de Vânători și Pescari Turris a avut la un moment dat sediul în clădire. RISE Project a scris AICI despre conexiunea acesteia cu Liviu Dragnea. Vecinii ne-au spus că știu că blocul e al liderului PSD.

După ce a cumpărat casa de protocol, blocul, ferma Lița și utilajele agricole, Tel Drum a mai cumpărat de la firma falimentară și ferma Dona. Adică alți 340.000 de mp de pământ și 66.000 de mp de clădiri.

ALEXANDRIA – CARTIERUL GENERAL

Saga imobiliară a Tel Drum-ului continuă și la aproape 50 de km distanță de Turnu Măgurele, în reședința județului Teleorman.

În Alexandria, conform actelor publice, pe strada Ion Creangă nr. 52-54, Tel Drum deține într-o fostă clădire a Băncii Naționale a României, apartamentul nr. 2 și subsolul plus o parte din terenul de 1700 de mp. Co-proprietar pe același pământ este statul.

În clădire este astăzi sediul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria, al Federației Naționale a Revoluționarilor din România – Filiala Teleorman, al Direcției Județene de Statistică Teleorman și al unor firme private.

Tot în Alexandria, Tel Drum – astăzi companie cu acționariat ascuns,  are cartierul general pe strada Libertății. Terenul de aici, l-a moștenit, în mare parte, pe vremea când acționar era Consiliul Județean.

Strada Libertății nr. 458 bis, Alexandria – aici se află cartierul general al firmei Tel Drum

Tel Drum a ajuns proprietară și pe fostele clădiri și terenuri ale SIMPAS SA, o companie de morărit și panificație în care a fost acționar statul. În 2011, după ce terenurile din strada Viilor nr. 3 au fost cumpărate de Tel Drum, firma de stat a fost radiată în urma falimentului.

La moșia din Alexandria, Tel Drum a mai adăugat, în acte, câteva hectare cu construcții industriale situate pe strada Abatorului la nr. 43. La fața locului, numărul poștal nu există.

DOSARUL PENAL ȘI CONEXIUNEA CU PARTIDUL

Încă două terenuri de aproape 7000 de mp, situate pe strada București nr. 2 din Alexandria, au ajuns în proprietatea Tel Drum de la altă firmă de stat.

Ambele sunt situate la ieșirea din Alexandria spre București. Aici este sediul firmei Proinvest, deținută de prietenii lui Dragnea anchetați de DNA pentru evaziune fiscală de peste 1 milion de euro. Documentele și documentarea din teren arată că mașinile și utilajele firmei Proinvest stau expuse pe terenurile proprietate  a Tel Drum.

Comalex SA Alexandria deținea la începutul anilor 90 toate magazinele alimentare, dar și cofetăriile, patiseriile, carmangeriile, restaurantele, berăriile, cafenelele sau chioșcurile.

În 5 iunie 2005, procurori DNA Slobozia au început să ancheteze devalizarea firmei Comalex. Aceștia notau în rechizitoriu că în perioada martie 2002- aprilie 2005, 33 de spații au fost vândute la prețuri sub valoarea pieței. Un document intrat în posesia reporterilor RISE Project arată că la momentul declanșării anchetei, procurorii DNA au cerut de la Registrul Comerțului date despre mai multe companii, printre care și Tel Drum.

Procurorii notează în rechizitoriu că unul dintre acuzații din dosar a avut scopul de “a determina obținerea de către oameni de afaceri locali (membri PSD) de spații comerciale la prețuri subevaluate și în condiții nelegale”.

Marian Fișcuci, fostul coleg de liceu al lui Liviu Dragnea, apare și el, din nou, în schemă.  SC Fiscuci M SNC, devenită ulterior Proinvest SRL, a beneficiat și ea de cel puțin un spațiu comercial deținut de firma de stat. Nici Tel Drum și nici Fișcuci nu au fost puși sub acuzare. Contactat de reporterii RISE Project, acesta a declarat: “Nu mă mai ocup de mai mulți ani de Tel Drum. Nu vreau să comentez.”

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Casa prietenului. Corporația Tel Drum a mai deținut până în 2008 o casă de 200 de mp cu anexe și teren de peste 1500 de mp situate pe strada Mihăiță Filipescu, peste drum de un sediu al PSD. Lumea știe că aici stă familia Pitiș. În acte, casa cu gard și copaci înalți la poartă, a fost tranzacționată de mai multe ori în ultimii ani. În 2008 Tel Drum a vândut-o lui Daniel Barac, șoferul familiei Pitiș, apoi a ajuns la Petre Pitiș și azi este deținută de firma MSF Art Imob SA, o societate cu acționariat ascuns ca și Tel Drum.

Casa de pe strada Mihăiță Filipescu din Alexandria, a aparținut inițial firmei Tel Drum.

MSF Art Imob a fost înființată la începutul anului 2015 și avea la acel moment 192 de acțiuni la purtător deținute în procente egale de fondatorii firmei: Petre Pitiș și cumnatul acestuia, Dan Liviu Bărcaru. Datele din Monitorul Oficial arată că în luna iunie a aceluiași an în care firma a fost înființată, acțiunile companiei au fost “tranzacționate” și fondatorii au dispărut din firmă.

Petre Pitiș este directorul general al Tel Drum și prieten cu Liviu Dragnea de la jumătatea anilor ‘90. Acesta nu a putut fi contactat.

Alte 268 de ha de pădure din localitatea Plopii Slăvitești, tot din Teleorman, sunt deținute azi de Teldrum și  Gransiloz conectată de fiul lui Liviu Dragnea. RISE Project a scris despre secretul din pădure AICI.

CONCESIUNILE ȘI ÎNCHIRIERILE

În 2010, conform arhivei de garanții mobiliare, Tel Drum garanta un împrumut de 18.000.000 de lei luat de la Unicredit Țiriac cu mai multe contracte din bani publici, dar și cu subvențiile din fonduri europene, pe care urma să le încaseze de la APIA, pentru 5202 ha de teren.

Subvențiile nu erau condiționate de producția agricolă.  Faptul că Tel Drum primea ajutor de la stat pentru terenuri, nu înseamnă neapărat că erau proprietatea firmei, ci puteau să fie și concesionate, închiriate sau luate în arendă.

Luciul de apă. Tel Drum a mai a închiriat de la stat 347 de ha de teren aflate pe malul Dunării în localitatea Seaca din Teleorman. Hotnews a dezvăluit de curând că acesta este locul în care Liviu Dragnea a fost la pescuit anul acesta cu premierul Grindeanu.

BALASTIERELE

În februarie 2009, Tel Drum a primit în exploatare 3,8 hectare în albia râului Vedea în localitatea Berbina. Statul a plătit 33 de mii de lei pentru decolmatarea râului, iar compania s-a ales cu 48 de mii de metri cub de nisip și pietriș bun de folosit pentru lucrările la drumuri. Din nou, semnătura lui Liviu Dragnea a fost esențială. El a semnat autorizația de construire folosită de Tel Drum pentru a extrage pietrișul.

MAGAZINELE FIULUI

Tot în Turnu Măgurele apare în schemă firma Interfrigo Logistics SRL. Aceasta a cumpărat două spații cu vad comercial situate pe una din pietonalele din oraș.

Firma Interfrigo Logistics a fost înființată în 2009 și istoricul acționarilor arată o legătură directă cu Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Spații comerciale deținute de firma Interfrigo Logistics SRL în centrul orașului Turnu Măgurele.

La parterul blocului E2, de pe strada Horia, Cloșca și Crișan, spațiul comercial are aproape 230 de mp. Acolo funcționează acum o farmacie Sensiblu, un magazin de haine ieftine și un cabinet medical deținut de un egiptean. Vecini: firma Proinvest, controlată de fostul coleg de liceu al lui Dragnea.

Câteva sute de metri mai încolo, pe aceeași stradă, la parterul blocului D15/II, într-un spațiu de 76 mp funcționează astăzi magazinul Salcia. Firma Interfrigo a cumpărat acest spațiu direct de la Liviu Dragnea în anul 2012 cu 620.000 de lei.

Din magazinul Salcia poți cumpăra salamuri, cârnați și alte produse din carne. Am intrat în magazin, unde vânzătoarea ne-a povestit că firma e una veche și că aparține familiei Dragnea. Am cumpărat câteva mezeluri și am primit un bon din partea Romcip.

Intrarea în magazinul Salcia situat pe strada Horia, Cloșca și Crișan din Turnu Măgurele. În acte spațiul este deținut de firma SC Interfrigo Logistics SRL. Compania l-a cumpărat de la Liviu Dragnea.

Este compania prin care fiul lui Liviu Dragnea operează o fermă de porci. De altfel toate produsele din galantarul magazinului sunt expuse sub brandul fermei din localitatea Salcia. Ambele spații comerciale au fost inițial ale statului.

Interfrigo Logistics SRL, conectată de fiul lui Liviu Dragnea, mai apare și în Pitești. Aici firma deține un apartament și spațiile fostei Ciprom SA, o companie de stat producătoare de echipamente industriale.

Documentele și harta din acest material nu expun toate proprietățile deținute de firmele conectate de Liviu Dragnea. Asta pentru că România nu are încă o bază de date completă care să cuprindă toate imobilele și terenurile deținute de cetățeni, firme sau instituții ale statului.

 

Programul Național de Cadastrare a fost lansat în 2015 chiar de către Liviu Dragnea, în calitate de Ministru al Dezvoltării Regionale, ca program gratuit prin care toate proprietățile din România urmează să fie înregistrate până în 2023. Datele oficiale arată că, până în martie 2017, din 3181 de unități teritoriale câte are România, 261 sunt înregistrate în baza de date a statului. Adică doar 8.2%. Asta reprezintă puțin peste 72.000 de imobile cu o suprafață de aproape 60.000 de ha.

Deși cele aproape 200 de imobile pe care am descoperit că le dețin  Tel Drum&Friends sunt înregistrate oficial, nu am putut să le localizăm pe toate pentru că în documentele cadastrale nu există coordonate spațiale.

Firma Tel Drum nu a răspuns, până la ora publicării, întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

 

Actualitate

Cum te pregătești pentru o coronarografie la centrele medicale Monza Ares? Ghid practic, pas cu pas

Publicat

pe

Ai primit recomandare pentru coronarografie și vrei să știi exact ce urmează? Este firesc să ai întrebări. Coronarografia este o investigație invazivă care arată dacă arterele inimii tale sunt îngustate sau blocate. O pregătire corectă te ajută să treci prin procedură în siguranță și cu mai puțin stres.

1. Evaluarea preprocedurală și consimțământul informat

Primul pas îl faci în cabinet, împreună cu medicul cardiolog intervenționist. Discuți istoricul tău medical în detaliu. Spune-i clar:

  • Ce boli cronice ai (diabet, hipertensiune, boală renală, afecțiuni pulmonare);
  • Ce medicamente iei zilnic, inclusiv suplimente;
  • Dacă ai alergii la medicamente sau la iod;
  • Dacă ai implanturi – stimulator cardiac, proteze valvulare, stenturi mai vechi.

De exemplu, dacă ai diabet și urmezi tratament cu metformin, medicul va ajusta schema înainte de procedură. Dacă ai insuficiență renală, echipa va planifica măsuri suplimentare de protecție a rinichilor.

2. Investigații și analize înainte de procedură

Pentru siguranță, medicul îți recomandă analize recente. În majoritatea cazurilor, vei face:

  1. Hemogramă completă – arată dacă ai anemie sau probleme de coagulare;
  2. Teste de coagulare (INR, APTT) – estimează riscul de sângerare;
  3. Creatinină și uree – evaluează funcția rinichilor;
  4. Glicemie – importantă dacă ai diabet;
  5. EKG și, uneori, ecocardiografie – oferă informații despre funcția inimii.

Aceste teste îl ajută pe medic să adapteze procedura la situația ta. De exemplu, dacă valorile creatininei sunt crescute, se va folosi o cantitate mai mică de contrast și se va insista pe hidratare. Programează analizele cu câteva zile înainte și discută rezultatele cu echipa medicală. Nu interpreta singur valorile și nu modifica tratamentul fără recomandare.

3. Ajustarea medicației și pregătirea pentru internare

Nu întrerupe niciun medicament fără acordul medicului. Unele tratamente trebuie continuate, altele ajustate temporar. De exemplu:

  • Anticoagulantele orale (de tip warfarină sau alte anticoagulante moderne) pot necesita pauză sau înlocuire temporară;
  • Metforminul se oprește, de regulă, cu 24–48 de ore înainte, pentru a reduce riscul unei complicații metabolice rare;
  • Antiagregantele plachetare (aspirină, clopidogrel) se continuă sau se ajustează în funcție de indicație.

Pregătește o listă scrisă cu toate medicamentele și dozele. Adu lista la internare.

În seara dinaintea procedurii, fă duș și evită aplicarea cremelor pe zona încheieturii sau a inghinalului. Respectă indicația de post alimentar, de obicei 6–8 ore înainte de procedură. Poți lua medicamentele permise cu o gură mică de apă, dacă medicul îți confirmă acest lucru.

4. În ziua procedurii: ce să aduci și la ce să te aștepți

Vino cu:

  • Actul de identitate și documentele medicale;
  • Rezultatele analizelor;
  • Lista de medicamente.

Este bine să ai un însoțitor care să te conducă acasă. După procedură, în ziua respectivă nu vei putea conduce mașina. La internare, asistenta îți verifică tensiunea, pulsul și saturația de oxigen. Ți se montează o linie venoasă pentru administrarea de lichide și medicamente. Medicul discută încă o dată cu tine planul procedural.

5. Despre procedură, contrast și tehnologie utilizată

Coronarografia se face într-o sală de angiografie dotată cu aparatură modernă de imagistică. În centrele specializate se folosesc sisteme performante de vizualizare și dispozitive inovatoare pentru ghidarea stenturilor. În ultimii ani, cardiologia intervențională a introdus tehnici și dispozitive care nu au mai fost utilizate anterior în România, inclusiv stenturi de ultimă generație și metode avansate de evaluare a fluxului coronarian.

În timpul procedurii:

  • Primești anestezie locală la nivelul încheieturii (abord radial) sau inghinal (abord femural);
  • Medicul introduce un cateter subțire prin arteră până la inimă;
  • Injectează substanța de contrast iodată pentru a vizualiza arterele.

Poți simți o senzație de căldură pentru câteva secunde. Este normală și trece rapid. Contrastul poate provoca reacții alergice, de la erupții ușoare până la reacții severe, rar întâlnite. Dacă știi că ai alergie la iod, anunță din timp. De asemenea, contrastul poate afecta temporar rinichii, mai ales dacă ai deja o boală renală.

Pentru informații detaliate despre indicații și desfășurare, poți consulta pagina dedicată procedurii de coronarografia cardiacă la Monza Ares, unde găsești explicații suplimentare despre tehnică și opțiuni de tratament.

6. Recuperarea imediată după coronarografie

După procedură, rămâi sub supraveghere câteva ore. Echipa medicală monitorizează:

  • Tensiunea arterială și pulsul;
  • Locul puncției.
  • Eventuale dureri toracice sau reacții adverse.

Dacă s-a folosit abordul radial, te vei putea mobiliza mai repede. Dacă s-a folosit abordul femural, vei sta întins câteva ore pentru a preveni sângerarea.

Este posibil să apară un mic hematom la locul puncției. Rareori apar complicații precum sângerare importantă, tulburări de ritm sau infarct. Riscul este redus, dar crește la pacienții vârstnici sau cu boli asociate multiple. Bea lichide după procedură pentru a elimina contrastul. La externare, primești recomandări clare privind activitatea fizică și medicația.

7. Întrebări utile și pașii următori

Înainte de externare, clarifică următoarele:

  • Când reiei activitatea profesională?
  • Ce restricții ai la efort fizic?
  • Ce tratament trebuie urmat și pentru cât timp?
  • Când este următorul control?

Dacă ți s-a implantat un stent, vei urma tratament antiagregant conform indicației. Oprirea prematură a acestuia crește riscul de tromboză a stentului.

Beneficiul coronarografiei constă în stabilirea rapidă și precisă a diagnosticului și, la nevoie, în tratarea imediată a unei artere îngustate. Costurile și riscurile procedurii trebuie analizate împreună cu medicul tău, în funcție de simptome, rezultate și riscul cardiovascular global. Pentru majoritatea pacienților corect selectați, avantajele depășesc riscurile, însă decizia rămâne individuală.

Pregătirea atentă, comunicarea deschisă și respectarea indicațiilor medicale te ajută să parcurgi această etapă cu încredere. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Citeste in continuare

Actualitate

Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat

Publicat

pe

Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.

Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.

Ce prevede legislația pentru ambalaje?

Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.

HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.

Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:

  • Sticlă – 70%
  • Hârtie și carton – 75%
  • Metale feroase – 70%
  • Aluminiu – 50%
  • Plastic – 50%
  • Lemn – 25%

Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.

Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.

Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?

Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.

Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:

  1. Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
  2. Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.

Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.

Cine este vizat de obligații?

Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.

Sunt vizați:

  • producătorii care ambalează produse în România;
  • importatorii din state terțe;
  • achizitorii intracomunitari;
  • comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
  • retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.

Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.

Cum raportăm trimestrial la AFM?

Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.

Ulterior, trebuie să:

  1. Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
  2. Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
  3. Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
  4. Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.

Documentele verificate frecvent în control:

  • facturi de achiziție ambalaje;
  • declarații vamale;
  • contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
  • certificate de reciclare/valorificare;
  • centralizatoare interne pe tip de material.

În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.

Gestionare individuală sau transfer către OIREP?

Ai două opțiuni:

1. Gestionare individuală

Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.

2. Transferul responsabilității

Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.

Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.

Ce riscuri și sancțiuni există?

Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:

  • neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
  • neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
  • neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.

Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.

Checklist rapid pentru firme

Verifică dacă:

  • ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
  • ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
  • ai calculat țintele pe fiecare material;
  • ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
  • ai desemnat un responsabil intern;
  • monitorizezi lunar evoluția cantităților;
  • ai programat un audit anual al datelor.

Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.

Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.

Citeste in continuare

Actualitate

Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene

Publicat

pe

De

O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică

Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.

Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.

Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole

Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.

Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.

Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe

Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.

De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv17 ore ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv17 ore ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...

Exclusiv17 ore ago

Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce...

Exclusiv17 ore ago

Stigmatizarea sărăciei: Sindicatul Europol desființează „Lista Rușinii” impusă de Guvern românilor cu datorii mici

O măsură care vizează cetățenii vulnerabili, nu marii evazioniști, transformă dificultățile financiare ale populației într-o execuție publică orchestrată de stat....

Exclusiv2 zile ago

Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor

Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează...

Exclusiv2 zile ago

Dreptul la odihnă, tratat ca „sfidare”: Sindicatul Diamantul denunță abuzurile manageriale și „sclavia” din rândul polițiștilor

Într-un rechizitoriu dur la adresa practicilor administrative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Pașcut, reprezentantul Sindicatului Diamantul, scoate la lumină...

Exclusiv3 zile ago

MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR

În timp ce România se screme să pară un pilon de stabilitate la granița estică, Ministerul Economiei, condus de „vizionarul”...

Exclusiv3 zile ago

TALIBANUL MORALIST CU TRAFALET ÎN DOTARE: CUM SE MAI „EDUCĂ” TINERII PRIN TRAMVAIELE DIN CRAIOVA

În timp ce lumea civilizată discută despre progres, prin mijloacele de transport din Craiova încă mai bântuie specimene care confundă...

Exclusiv3 zile ago

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

Într-o reacție neobișnuit de dură, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române a lansat o serie de precizări...

Exclusiv5 zile ago

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...

Exclusiv5 zile ago

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Într-o țară în care infractorii au mai multe drepturi decât cei care îi încătușează, polițistul român a ajuns un fel...

Exclusiv6 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv6 zile ago

REVOLUȚIA OPAIȚULUI: Consilierii Robescu și Sârbu-Simion sting lumina în Ploiești ca să nu se vadă gunoiul și gropile

În timp ce omenirea visează la colonizarea Planetei Marte, la Ploiești, doi „vizionari” ai urbanismului de peșteră au decis că...

Exclusiv6 zile ago

Marele jaf de 5 lei: Cum îi înfometează IPJ Olt pe „Sherlockii” de Slatina

În timp ce marii infractori se lăfăie în opulență, adevărații detectivi ai județului Olt au primit o misiune demnă de...

Exclusiv6 zile ago

Revoluția „Opaițului” la Ploiești: Gara de Sud se pregătește de beznă, că tehnologia e „păcat”!

În timp ce omenirea se chinuie să colonizeze Marte și să perfecționeze inteligența artificială, la Ploiești, doi „ctitori” ai urbanismului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv