Actualitate
România are nevoie urgentă de o lege a răspunderii procurorilor și de încă o lege a răspunderii judecătorilor!

Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta puterea suprema in materie de justitie. Iar justitia si in sensul ei larg, incorporand procuratura, si in sensul ei corect, rezumandu-se doar la magistratii judecatori, este, la randul ei, o putere independenta.
In acelasi timp, este si o instanta. Atunci cand trebuie sa puna in discutie abaterile procurorilor si judecatorilor. CSM ii apara pe acestia de orice imixtiune. In acelasi timp, are obligatia de a fi o institutie exigenta. Trebuie sa si sanctioneze. De cate ori este cazul. Dar, iata, statisticile ne arata ca CSM este o instanta care refuza sa judece.
Este un fapt pozitiv ca, prin noul proiect normativ de organizare a justitiei, decizia in ceea ce priveste desemnarea conducerii instantei supreme si a marilor parchete va reveni in totalitate Consiliului Superior al Magistraturii. Ceea ce trimite, implicit, si la raspundere. In aceste conditii, si raspunderea revine in totalitate CSM. Ce se intampla, insa, in materie de raspundere?
Am ramas pur si simplu stupefiat auzind opiniile unor magistrati conform carora CSM judeca cu asprime toate abaterile savarsite de procurori si judecatori. Statistica demonstreaza cu totul si cu totul altceva. Daca intre statistica si perceptie exista o prapastie prea mare, atunci concluzia este ca CSM nu este capabil sa apere cu adevarat justitia pentru ca este incapabil sa ii judece cu exigenta derapajele.
Avem zeci de mii de procurori si de judecatori in Romania. Ei sunt pusi la gramada pentru ca asa a vrut legiuitorul. Si nu fiindca asa scrie in Constitutie. Zi de zi, opinia publica ia cunostinta cu stupoare despre situatii in care judecatori si procurori dovedesc incompetenta crasa sau fac abuzuri. Numarul erorilor judiciare este extrem de mare. Nu numai in materie penala. Ci si in procesele civile sau de drept adminstrativ. Dovada ca asa stau lucrurile o avem fie de la CEDO, fie de la instanta suprema. Multe dintre aceste erori au la origine nu numai lipsa de profesionalism a unor judecatori sau procurori, ci si reaua-credinta. Nu exista nici cea mai mica indoiala ca sunt judecatori si procurori in Romania care fac parte din grupuri ilegitime de interese si isi exercita atributiile, deliberat, intr-un mod incorect. (n.r. in Prahova avem exemple concrete: procurorul Negulescu Mircea, judecatorii Trandafirescu si Dinu, etc)
De aceea si numarul plangerilor este foarte mare.
In 2016, au fost 6.823 de sesizari. Dintre acestea, 4.762 impotriva unor judecatori, iar 2.061 impotriva unor procurori. Au fost admise, insa, de catre CSM doar, tineti-va bine pe scaun, 51. Adica 0,71% dintre sesizari. Toate celelalte pur si simplu au fost declarate inadmisibile. Ca si cand peste 99% dintre oamenii nemultumiti ar fi loviti de mania persecutiei. Ceea ce cred eu ca este imposibil.
Tot conform datelor statistice furnizate de doamna Mariana Ghena, presedinta CSM, din totalul de sesizari admise, 40 impotriva judecatorilor si 11 impotriva procurorilor, numai 12 s-au transformat in actiuni disciplinare. In final, cele 6.823 de sesizari s-au materializat in doar 3 decizii de suspendare din functie si 2 excluderi din magistratura in cazul judecatorilor, iar in cazul procurorilor, 4 sanctiuni, 2 constantnd in avertismente si 2 in diminuarea indemnizatiilor lunare.
Disproportia dintre ce au reclamat oamenii si cazurile in care sesizarile au fost totusi solutionate este atat de mare, incat nu exista nicio indoiala asupra faptului ca CSM, ca institutie, refuza cu obstinatie sa isi judece propriile derpaje.
Independenta justitiei, mergand pana la asumarea de catre CSM a numirii sefilor marilor parchete si a nominalizarii pentru toate functiile din Inalta Curte, merita sa fie sustinuta cu toata taria. Ca de altfel si proiectul prin care Ministerul Justitiei nu va mai fi, in viitor, titularul exercitarii actiunii disciplinare impotriva procurorilor si judecatorilor. Dar asemenea masuri trebuiesc echilibrate, pentru a avea o societate dreapta si echitabila, cu institutii menite sa asigure controlul asupra derapajelor grave ale unor procurori si judecatori. De vreme ce, iata, se dovedeste statistic ca CSM se deroba de la rolul de judecator al unor asemenea abateri si, in acelasi timp, considera ca asigura din plin controlul, mie cel putin imi este limpede ca Romania are nevoie urgenta de o lege a raspunderii procurorilor si de inca o lege a raspunderii judecatorilor. Atat cat justitia controleaza societatea romaneasca, si societatea are dreptul sa controleze justitia. (Sorin Rosca Stanescu)
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 19 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi