Actualitate
Coabitare în secret

Atât instituția prezidențială, cât și Guvernul dau dovadă de o transparență neobișnuită. Curat europeană. S-au întâlnit circa 40 de minute la Cotroceni. Și numai ei, președintele și premierul, știu ce au discutat. Cu chiu cu vai, subiectul a reușit să spargă zidurile de la Cotroceni. Pe surse. Și aflăm astfel că, așa cum ne-am așteptat, a fost analizat modul în care România se pregătește pentru preluarea președinției rotative a Uniunii Europene. De ce și-a călcat Klaus Iohannis pe inimă și a invitat-o pe cea căreia i-a cerut de șase ori demisia?
Este de presupus că motivul real al secretomaniei este generat chiar de situația penibilă în care s-a plasat președintele României. După ce i-a cerut, bătând cu pumnul în masă și cu piciorul în parchetul de la Cotroceni, de mai multe ori demisia, iată că locatarul de la Cotroceni ajunge acum, de voie de nevoie, la mâna premierului. Pentru că președinția rotativă pentru o perioadă de șase luni a Uniunii Europene este asigurată de Executiv. Rolul lui Klaus Iohannis, deloc neglijabil la acest capitol, este totuși în primul și în primul rând reprezentativ. Sarcina Guvernului e dificilă. Pentru ca această președinție să fie de succes, este necesară o infrastuctură. Infrastructura costă bani. Sunt de asemenea indispensabile o serie întreagă de eforturi concertate la nivel diplomatic. În îndeplinirea acestui obiectiv va transpira Ministerul de Externe.
După ce a hulit Guvernul, acuzându-l de fel de fel contraperformanțe în plan economic, după ce a speriat de mai multe ori investitorii, după ce a generat prin spusele lui creșteri ale ROBOR, iată că acum Klaus Iohannis stă cu mâna întinsă. Pentru că tot Guvernul este cel care va asigura întregul buget necesar președinției rotative. Și, în plus, urmează să aibă loc o rectificare a bugetului. Pozitivă. Nu negativă, așa cum prevestea Klaus Iohannis. Iar dacă va fi o rectificare pozitivă, de ce nu ar ciuguli o suplimentare de buget și instituția prezidențială?
Dar dacă stă cu mâna întinsă și o face în mod transparent, Iohannis se face de râs. Și devine ciuca bătăilor de joc ale formațiunilor #rezist. Mai mult chiar. Îi dă prilejul principalului său competitor de Dreapta în cursa prezidențială, Dacian Cioloș să-l atace din nou. Și, de aici, secretomania.
Klaus Iohannis are toate motivele să țină la secret discuțiile de la Cotroceni. Chiar dacă, într-un târziu, vom primi un comunicat, acesta va fi extrem de succint. Pe lângă subiect. Eu unul îl înțeleg pe Klaus Iohannis. Partizanii săi, câți i-au mai rămas, se așteptau ca președintele să dea de pământ cu premierul. Să-i ceară din nou să demisioneze. Sau chiar să-i trântează pe masă un document în baza căruia să o suspende. Sau să facă scandal pe gogoașa unei ordonanțe de urgență inexistente. Și iată că nu a fost așa. La acest capitol, tăcerea lui este de aur. În schimb, nu am cum să o înțeleg pe doamna Dăncilă. De ce a cedat rugăminților lui Klaus Iohannis, respectând la rândul ei legea tăcerii? Pe doamna Dăncilă ce a împiedicat-o să fie transparentă? Și să ne spună pe șleau ce s-a discutat la Cotroceni? De ce s-a rezumat la un comunicat absolut eliptic?
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 15 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!