Connect with us

Featured

Pacificul devine poligon pentru noua ofensivă navală americană

Publicat

pe

Exercițiile militare desfășurate în această vară în Pacific au oferit Statelor Unite ocazia de a-și demonstra capacitatea tot mai sofisticată de a neutraliza nave inamice. De la bombardiere invizibile pe radar, capabile să lanseze rachete antinavă de la mare distanță, până la ambarcațiuni autonome folosite pentru lovirea directă a țintelor, armata americană a testat o gamă largă de arme și tactici într-un scenariu cât mai apropiat de realitatea unui conflict.

Demonstrațiile au avut loc în cadrul fazelor de scufundare controlată a unor nave scoase din serviciu, desfășurate în timpul exercițiilor Valiant Shield și Rim of the Pacific — RIMPAC.

B-2, transformat într-o platformă de atac maritim

Prima operațiune de acest tip a avut loc pe 27 iunie, în nordul Insulelor Mariane. Un bombardier strategic american B-2 Spirit a lansat o rachetă antinavă AGM-158C LRASM asupra navei de transport amfibiu USS Juneau, retrasă anterior din serviciu.

Operațiunea a reprezentat, aparent, prima lansare publică a unei rachete LRASM de pe un bombardier B-2. Performanța este importantă deoarece acest avion este singura aeronavă americană aflată în serviciu care poate transporta intern acest tip de muniție.

Compartimentele interne pentru armament permit menținerea amprentei radar reduse a bombardierului și îi oferă posibilitatea de a executa lovituri antinavă la distanțe considerabile fără a-și compromite caracterul greu detectabil. O astfel de capacitate ar putea deveni esențială într-un conflict purtat în spațiul vast al Pacificului, unde distanțele mari și apărarea aeriană densă ar limita libertatea de acțiune a forțelor convenționale.

„Performanța remarcabilă a aeronavei B-2 evidențiază hotărârea armatei americane de a se adapta și de a rămâne flexibilă în fața noilor provocări de securitate”, a declarat generalul Kevin Schneider, comandantul Forțelor Aeriene americane din Pacific.

El a subliniat că prioritizarea operațiunilor împotriva forțelor maritime permite Statelor Unite să-și păstreze avantajul strategic, să-și apere interesele și să contribuie la menținerea unui Pacific liber și deschis.

Aliații, integrați într-un lanț de lovire complex

Valiant Shield a reunit forțe americane și militari din Japonia, Canada, Noua Zeelandă și Australia. Antrenamentele au urmărit creșterea nivelului de pregătire pentru operațiuni comune, de la detectarea și localizarea navelor până la urmărirea și angajarea acestora.

Scenariile au inclus coordonarea acțiunilor în mai multe domenii — maritim, aerian, spațial, terestru și cibernetic —, reflectând modul în care ar putea fi purtat un conflict modern în Pacific.

Trei nave distruse în timpul exercițiului RIMPAC

O demonstrație de amploare a avut loc și în cadrul RIMPAC, desfășurat în largul Hawaii între 24 iunie și 31 iulie. La exercițiu au participat nave, submarine și aeronave aparținând a 30 de state.

Pe 17 iulie, crucișătorul USS Mobile Bay și nava de asalt pentru elicoptere USS Peleliu, ambele scoase din serviciu, au fost scufundate după ce au fost lovite de torpile lansate de submarine și de mai multe tipuri de rachete.

Printre armele utilizate s-au numărat rachetele antinavă LRASM, proiectilele Spike Non-Line-of-Sight și rachetele Naval Strike Missile.

Amiralul de flotilă Suzanne Bailey, adjunctul comandantului Flotei a 3-a americane și coordonatoarea grupului multinațional de control al exercițiului RIMPAC, a descris operațiunea drept una dintre cele mai dificile probe pentru cooperarea militară între aliați.

„Este testul suprem pentru lanțul nostru de lovire. Forțele participante trebuie să colaboreze pentru a detecta, urmări, identifica și, în cele din urmă, lovi o navă cu muniție reală”, a explicat Bailey înaintea fazei de scufundare.

Potrivit acesteia, o asemenea operațiune presupune sincronizarea mai multor domenii militare și oferă unul dintre cele mai realiste tipuri de antrenament disponibile.

Ambarcațiuni autonome, trimise direct spre epavă

RIMPAC 2026 a marcat și prima utilizare în cadrul exercițiului a unor nave de suprafață fără echipaj, denumite Global Autonomous Reconnaissance Craft — GARC.

Imaginile publicate după operațiune au surprins cel puțin o astfel de ambarcațiune inspectând epava grav avariată a navei Peleliu. Ulterior, vehiculul autonom s-a îndreptat cu viteză spre țintă și a lovit-o.

Tipul exact al navei fără echipaj nu a fost menționat inițial, însă locotenentul Sarah Weinstein, comandantul Diviziei 32 pentru nave de suprafață autonome, a precizat ulterior că era vorba despre un GARC produs de compania BlackSea Technologies, cu sediul în Baltimore.

Weinstein a salutat participarea unității sale la prima misiune cu muniție reală desfășurată de un GARC în cadrul RIMPAC. Ea a evidențiat și valoarea imaginilor obținute de ambarcațiunea autonomă, care a oferit o perspectivă rar surprinsă în timpul unei operațiuni de scufundare controlată.

Marina americană accelerează folosirea sistemelor fără echipaj

Divizia 32 se numără printre cele mai noi structuri ale Marinei americane. Unitatea face parte dintr-un grup de trei divizii create în luna ianuarie pentru operarea și întreținerea navelor autonome de suprafață.

Utilizarea acestor sisteme nu mai este limitată la exerciții. Marina americană a recurs deja la nave fără echipaj în operațiuni de luptă. Pe 13 iulie, trei ambarcațiuni Saronic Corsair au lovit un submarin iranian de mici dimensiuni care se afla în reparații la Bandar Abbas.

Prin combinarea bombardierelor stealth, a rachetelor cu rază lungă de acțiune și a platformelor autonome, Statele Unite își conturează o strategie navală menită să lovească ținte maritime de la distanță, să reducă expunerea personalului și să mențină presiunea asupra adversarilor chiar și în zonele puternic contestate.

Comenteaza si tu

Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Exclusiv

ROF-uri fantomă la DGMRU: când regulile devin mai secrete decât CIA black ops

Publicat

pe

De

DGMRU și DGF – „zei” ai secretului, la 5 metri deasupra CIA

Știați că și DGMRU are Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF) clasificat „secret de serviciu”, de parcă ar fi vorba de manualul operațional al unei agenții de spionaj intergalactic? Ei bine, da. În România, până și un ROF – un document care, în mod normal, spune cine ce face într-o structură – ajunge să fie ținut sub cheie ca un dosar negru de „black ops”.

Iar DGMRU nu e singură pe acest piedestal al opacității. Alături de DGF, cele două par să plutească „la 5 metri deasupra CIA black ops”, într-o zonă în care transparența este un cuvânt interzis, iar cetățeanul e văzut ca un intrus care nu are ce căuta lângă „secretele” lor administrative.

ROF-ul DGMRU – document banal sau armă strategică?

Ce poate fi atât de exploziv într-un ROF încât să fie ascuns cu eticheta „secret de serviciu”? Descrierea birourilor? Organigrama? Proceduri interne care, în toate democrațiile normale, sunt publice și plictisitoare?

Faptul că până și acest tip de document este clasificat spune tot despre cultura instituțională: totul se ascunde, totul se pune sub preș, totul se ridică la rang de „secret de stat”, ca să nu întrebe nimeni nimic și să nu poată fi tras nimeni la răspundere. Birocrația devine astfel o fortăreață: vezi ușa, dar n-ai voie să știi ce e înăuntru.

„Diamantul” care taie în carne vie: declasificarea ROF-ului DGMRU

Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul „Diamantul”, există deja o acțiune pe rol pentru declasificarea ROF-ului DGMRU. Asta înseamnă că cineva, în sfârșit, a decis să pună oglinda în fața unei structuri care preferă să trăiască în întuneric administrativ.

Sindicatul „Diamantul” nu doar că semnalează existența acestui ROF ascuns, dar împinge lucrurile într-o zonă în care instituția va trebui, mai devreme sau mai târziu, să răspundă la o întrebare simplă: de ce e nevoie ca un regulament intern să fie, practic, „top secret”?

Transparență made in România: secrete peste secrete

În loc să publice un ROF pe site, cum se întâmplă în nenumărate alte instituții din țări care se respectă, DGMRU și DGF se cocoțează, simbolic, „deasupra CIA black ops”, ca și cum fiecare paragraf din regulament ar descrie operațiuni clandestine pe trei continente.

În realitate, această hiper-clasificare arată altceva: frica de control public, frica de responsabilitate, frica de a admite că, poate, în spatele formelor legale se ascund abuzuri, incompetență sau pur și simplu haos organizat.

Când „secret de serviciu” devine scut pentru orice

Marcarea ROF-ului ca „secret de serviciu” transformă un document administrativ într-o armă de apărare împotriva cetățeanului. Atâta timp cât nimeni nu vede regulile, nimeni nu poate demonstra că regulile sunt încălcate. Atâta timp cât organigrama exactă este ascunsă, responsabilitatea se plimbă din birou în birou, până se topește în neant.

Acesta este mecanismul perfect pentru impunitate: ascunzi regulile, apoi declari că „totul s-a făcut conform procedurilor interne” – proceduri pe care nimeni nu are voie să le vadă.

Epilog: ROF-ul invizibil, sindicatul incomod și un stat care se teme de propriii cetățeni

Cazul ROF-ului DGMRU, așa cum este scos la lumină de Sindicatul „Diamantul”, e mai mult decât un detaliu birocratic. Este un simptom. Simptomul unui stat care își tratează cetățenii ca pe un potențial pericol, nu ca pe propriii stăpâni legitimi.

Atâta timp cât un simplu regulament intern este ridicat la rangul de „secret de serviciu”, România rămâne blocată într-un reflex vechi: „nu spunem nimic, nu arătăm nimic, nu explicăm nimic”.
Iar când DGMRU și DGF plutesc, mândre, „5 metri deasupra CIA black ops”, singurul lucru cu adevărat la înălțime nu este profesionalismul, ci opacitatea. (Sava N.).

Citeste in continuare

Featured

Capcana salarială din sănătate: CNAS taie sporurile, spitalele mor. Politicienii aplaudă, pacienții plătesc

Publicat

pe

De

Legea salarizării – bombă cu fitil ascuns sub halatul medical

Capcana legii salarizării nu mai e doar o figură de stil, ci o execuție la vedere a sistemului public de sănătate.
Cotidianul Național, într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu, dezvăluie că CNAS nu va mai finanța decât nivelul minim al sporurilor pentru personalul medical, iar Federația Sanitas trage semnalul de alarmă: bucuria unora e nu doar prematură, ci de-a dreptul inexplicabilă.

Simplu și cinic: casele de asigurări de sănătate nu vor mai acoperi decât sporurile la nivel minim. Restul? Descurcați-vă! Nu vor exista bani reali pentru aceste venituri ale personalului medical. În plus, medicii din spitalele orășenești vor fi împinși spre plecare, iar spitalele – spre închidere, avertizează sindicaliștii.

Iar în spatele acestor „ajustări tehnice” se întrevede un scenariu deloc inocent: privatizarea, pe bucăți, a sistemului public de sănătate, prin împingerea spitalelor în parteneriate public-privat, până devin, de facto, jumătate de stat – jumătate de afacere.

(Cotidianul Național și Claudia Marcu pun pe masă exact acest tablou, iar Federația Sanitas îl colorează în roșu-aprins.)

Sporuri „la minim”, spitale la pământ – rețeta perfectă pentru dezastru

Pentru personalul medical, noua lege a salarizării ascunde o capcană pe care mulți nici măcar n-au băgat-o de seamă, avertizează Federația Sanitas. Este vorba despre o prevedere-cheie: casele de asigurări de sănătate vor finanța doar nivelul minim al sporurilor.

Consecința imediată? Spitalele mici, în special cele orășenești, devin primele victime. Apoi, urmează spital cu spital, lanțul slăbiciunilor.

Spitalele monospecialitate – psihiatrie, boli infecțioase, TBC – și serviciile de ambulanță sunt cele mai expuse, pentru că exact acolo sporurile sunt mai mari, pentru condiții mai grele de lucru. Dacă CNAS plătește doar minimul, diferența devine gaură neacoperită.

Iulian Pope, președintele Federației Sanitas, explică limpede:
„Dacă citim cele două articole ale proiectului de lege, 21 și 34, care ne duc și pe ordonatori de credite și pe surse de finanțare, vom vedea că apar probleme la ambulanțe, la spitalele de psihiatrie, boli infecțioase, TBC, dar și la celelalte spitale. Și asta pentru că cei de la casele de asigurări de sănătate vor asigura doar plata pentru minimul sporului. La tarifele care se păstrează în momentul ăsta, spitalele nu vor avea de unde să dea banii. Sunt colegi care se bucură, pentru că nu au citit legea integral. Și doar pentru 2027 va fi această formă de finanțare, din 2028, Casa Națională de Asigurări de Sănătate vrea să nu mai finanțeze nicio creștere salarială”, a declarat Pope, citat de Cotidianul Național.

Tradus în limbaj simplu:
– 2027: îți dau puțin și-ți zic că e bine.
– 2028: îți iau tot ce înseamnă creștere și-ți spun că „nu sunt bani”.

Operațiunea „Închiderea spitalelor mici”: cum dispar orașele de pe harta sănătății

Prin aceste prevederi, se pregătește terenul pentru închiderea spitalelor mici, care și așa atrag cu greu personal medical, avertizează sindicaliștii. Noua lege nu doar lovește în ele, ci le îngroapă cu metodă.

Cireașa amară de pe tort: legea abrogă art. 193 din Legea 95/2006 – articolul care le permitea autorităților locale să vină cu sume suplimentare pentru salarii, tocmai ca să poată atrage și păstra medici în spitalele de provincie.

Acum, mesajul e clar: nu mai aveți voie să motivați suplimentar medicii. Dacă vor bani, să vină la orașe mari sau la privat. Orașele mici pot aștepta – eventual la Urgențe, după două ore de drum.

Iulian Pope descrie perfect absurdul, tot în declarațiile pentru Cotidianul Național:
„Vin și spun că unele spitale vor avea creșteri de coeficienți. Nu vor putea avea. Am citit și eu corespondența între Ministerul Muncii și Comisia Europeană și Comisia spune că vom putea crește pentru unii, dar cu condiția ca aceste sume să fie nule, adică în cadrul aceluiași buget. Dacă dai 10 lei unui medic de la Floreasca, trebuie să iei 10 lei de la un medic de din Oltenița. Și atunci cine va face haiducia asta inversă? Și ce faci? Încaieri tot sistemul? Și noi vrem o diferențiere pe tipuri de spitale la salarizare, dar nu cu diferența asta de 30% la salariul de bază, pentru că medicii nu vor mai merge la spitalele din țară, iar spitalele se vor închide”.

Pe scurt: creșteri pe hârtie, tăieri în realitate. Haiducie inversă: nu iei de la bogați ca să dai la săraci, ci invers – iei de la periferie ca să salvezi fațada din centru.

Sistemul public, împins spre prăpastie: „Dacă nu e rentabil, închidem”

Sindicaliștii spun limpede: România are nevoie de politici de sănătate, nu de execuții contabile. Dar, în loc să planifice servicii medicale pentru oameni, decidenții par mai preocupați să pună ștampila „nerentabil” pe spitalele publice și să lase piața să facă „ordine”.

Iulian Pope pune degetul pe rană:
„Dacă vor să închidă spitalele, decidenții politici trebuie să-și asume public și să spună că le închid pentru că nu sunt rentabile. Noi nu împărtășim ideea că unitățile sanitare publice trebuie să fie rentabile, ele trebuie să fie acolo, aproape de pacient. Sunt spitale care asigură accesul pacienților pe o rază de 100 de km, iar legea asta le îngroapă. Nu spun că le închid, dar se vor închide ele și probabil vor dezvolta sistemul privat. Sistemul nu poate fi privit doar din perspectivă contabilă, cu gradul de ocupare a paturilor, pentru că sunt multe lucruri pe care trebuie să le iei în considerare. Asta dacă vrei să rămâi cu servicii publice. Dacă nu, asumă-ți public că vrei să privatizezi sistemul”.

Mesajul e brutal de clar:
– ori ai stat care ține spitalele aproape de oameni;
– ori ai acționari care țin spitalele aproape de profit.

Legea actuală împinge „din greșeală” sistemul spre a doua variantă.

Parteneriat public-privat sau jumătate de sistem vândut la bucată?

Cotidianul Național notează, pe baza declarațiilor lui Iulian Pope, că deja se conturează „jumătatea” de sistem care se pregătește să treacă, încet, dar sigur, în zona parteneriatelor public-privat.

Exemplele sunt concrete:
– Spitalul municipal din Timișoara are deja un proiect de parteneriat public-privat;
– Dragoș Pîslaru a scris Comisiei Europene despre parteneriat public-privat la Spitalul Floreasca.

În acest context, Pope avertizează:
„Este un asalt asupra sistemului public de sănătate la care trebuie să rezistăm. Spun că se consumă mulți bani la Sănătate, dar uită-te la ce procent din PIB aloci Sănătății, uite-te că din 2016 până acum ai crescut Tariful pe Caz Ponderat doar cu 16% în 2024, în condițiile în care s-au scumpit medicamentele, utilitățile, toate s-au scumpit. Ori de acolo îți iei banii”.

Cu alte cuvinte, statul vine și spune: „Nu avem bani, trebuie să intre privatul”. Dar omite „detaliul” că el însuși a ținut finanțarea la minimum, în timp ce costurile au explodat.

Medicamente inovatoare pe datorie: vrem ca în UE, plătim ca în lumea a treia

Președintele Federației Sanitas mai atinge un punct esențial: ipocrizia politică în privința tratamentelor moderne.

Pe de o parte, se vorbește despre acces la medicamente inovatoare, despre aliniere la standardele UE, despre dreptul pacientului român la tratamente de ultimă generație. Pe de altă parte, finanțarea e subțiată, iar statul se comportă de parcă ar putea avea medicină „ca în Vest” cu bugete „ca în anii ’90”.

Iulian Pope explică, în declarațiile consemnate de Cotidianul Național:
„Vrem acces la medicamente inovatoare, se câștigă pe bandă rulantă în instanțe plata pentru aceste medicamente, și este normal să ai acces în 2026 la ce are acces orice cetățean din UE. Dar noi vrem asta fără bani. Nu merge. Iar tâmpeniile cu medicamente generice în loc de medicamente inovatoare nu știu de unde vin, că timp de 10 ani de la apariția unui medicament inovator nu poți să faci generice”.

Așadar: se promit miracole, se bugetează firimituri și se aruncă vina ba pe spitale, ba pe medici, ba pe „sistem”.

Epilog: capcana e întinsă, cine cade primul – medicul sau pacientul?

Noua lege a salarizării, așa cum este demontată de Federația Sanitas și prezentată de Cotidianul Național prin articolul Claudiei Marcu, nu e reformă, ci o capcană cu toate ingredientele:

  • CNAS finanțează doar sporurile la minim;
  • din 2028, nu mai finanțează nicio creștere salarială;
  • spitalele orășenești și monospecialitate sunt împinse spre închidere;
  • autoritățile locale nu mai pot suplimenta salariile;
  • parteneriatele public-privat se insinuează ca „soluție salvatoare”;
  • sistemul public este „reformat” până la dispariție.

Rezultatul previzibil: un sistem public slăbit, un sistem privat întărit și un pacient prins la mijloc, între promisiuni europene și realități balcanice.

Capcana legii salarizării nu e doar despre salarii. E despre cine va mai avea, în câțiva ani, un spital public la mai puțin de 100 de kilometri de casă.

Citeste in continuare

Anchete

Cursa RO 701 spre DNA Iași: Bolojan, chemat să dea cu subsemnatul în telenovela Trăilă

Publicat

pe

De

„Lumea vorbește”: lațul dosarului Trăilă se strânge spre Palatul Victoria

Ia fiți atenți ce vorbește lumea, stimați cititori! Nu e doar bârfă de colț de instituție, ci informație rostogolită în spațiul public: scandalul Cristinei Trăilă riscă să se strângă ca un laț în jurul prim-ministrului demis Ilie Bolojan.

Potrivit publicației Lumea Justiției, Bolojan este așteptat la DNA în dosarul în care numele Cristinei Trăilă a explodat deja pe panoul de onoare al anticorupției. Iar filmul abia începe.

Cristina Trăilă – de la demnitar PNL la suspectă în dosarul Bogos

După cum ați văzut, Cristina Trăilă – secretar adjunct al Guvernului și fostă deputată PNL – a intrat oficial în liga grea a „suspecților” la Direcția Națională Anticorupție.

Dosarul: afaceristul Fănel Bogos din Vaslui este urmărit penal pentru șantaj și cumpărare de influență, în legătură cu tentativa de schimbare din funcție a lui Mihai Ponea, directorul DSVSA Vaslui (Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui).
Concret, Trăilă este anchetată pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Adică exact genul de acuzații care transformă jocurile de putere în „meniul zilei” la DNA.

(Detaliile inițiale ale cazului au fost prezentate, după cum menționează Lumea Justiției, în materialul lor precedent.)

DNA strânge cercul: anturajul lui Bolojan, chemat la raport

În acest context, surse citate de Lumea Justiției susțin că Direcția Națională Anticorupție nu se oprește la numele Cristinei Trăilă. Procurorii ar urma să cheme la declarații, în calitate de suspecți sau martori, oameni din anturajul lui Ilie Bolojan – atât de pe linie de partid, cât și de pe linie de Executiv.

Și nu doar anturajul: în discuție este inclus chiar și premierul demis. Mai exact, se aude că Ilie Bolojan a fost deja citat pentru dimineața zilei de miercuri, 26 august 2026, ca martor la DNA Iași.

Cireașa de pe tort: Bolojan ar fi încercat să joace cartea discreției. Premierul ar fi cerut să fie audiat la București, la DNA Central, prin comisie rogatorie – variantă de lux ca să poată intra pe ușa din spate, ferit de obiectivele camerelor și de întrebările incomode. Numai că parchetul anticorupție, potrivit informațiilor vehiculate, i-ar fi respins solicitarea.

Cu alte cuvinte: „Veniți personal la Iași, domnule premier. Nu există varianta online.”

Bolojan la clasa economic: RO 701, zborul spre anticorupție

Stilul lui Ilie Bolojan, spun aceleași surse, este să evite mașina SPP pe distanțe lungi. Așa că se prefigurează o scenă demnă de breaking news cu iz de pamflet:

Cel mai probabil, prim-ministrul demis va zbura la Iași la bordul cursei comerciale TAROM RO 701, care pleacă de pe Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni la ora 07:20 și aterizează pe Aeroportul Iași la ora 08:30.

Imaginea e de antologie: pasageri cu cafeaua în mână, telefoane în modul avion, iar undeva, printre ei, un premier în drum spre declarații la DNA Iași. Nu cu escortă oficială spectaculoasă, ci cu bilet de linie și oră de îmbarcare ca tot contribuabilul.

De la Palatul Victoria la DNA Iași: drum cu escală în ridicol

Toată această poveste – de la scandalul Cristinei Trăilă, suspectă pentru complicitate la folosirea influenței, până la posibila apariție a lui Ilie Bolojan în fața procurorilor – arată cum politica și justiția se amestecă într-un spectacol continuu.

Pe de o parte, un afacerist din Vaslui, Fănel Bogos, anchetat pentru șantaj și cumpărare de influență, în tentativa de a-l da jos pe directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea.
Pe de altă parte, un secretar adjunct al Guvernului, Cristina Trăilă, devenită suspectă pentru complicitate la aceste manevre de culise.

Iar pe fundal, potrivit dezvăluirilor prezentate de Lumea Justiției, anturajul politic și guvernamental al lui Ilie Bolojan intră treptat în raza de acțiune a DNA. Cu premierul însuși așteptat să explice, ca martor, ce știe, ce nu știe și ce „nu-și mai amintește”.

Final de episod (deocamdată): popcorn, nu telecomandă

Așadar, stați pe fază, fiindcă spectacolul va continua.
DNA Iași, zborul TAROM RO 701, data de 26 august 2026, dosarul Fănel Bogos – Cristina Trăilă, numele lui Ilie Bolojan la capitolul „martori”, toate acestea compun un scenariu în care politica românească se joacă de-a „eu nu, el da, noi toți, dar nimeni concret”.

Publicația Lumea Justiției a ridicat cortina peste acest episod. Restul se va juca în fața procurorilor – și, inevitabil, în fața opiniei publice.
Nu schimbați canalul: următoarea scenă se filmează la Iași. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv17 minute ago

ROF-uri fantomă la DGMRU: când regulile devin mai secrete decât CIA black ops

DGMRU și DGF – „zei” ai secretului, la 5 metri deasupra CIA Știați că și DGMRU are Regulamentul de Organizare...

Exclusiv16 ore ago

La TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână

Într-o administrație în care normalitatea a devenit motiv de sărbătoare, orice gest de responsabilitate merită remarcat. Iar de această dată,...

Exclusivo zi ago

Operațiunea „Glock-ul de Hârtie”: cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri

Contabilul-șef al secretelor naționale, chestorul Grecu din MAI, își apără cu disperare „arma letală” OMAI S7/2018, un simplu ordin de...

Exclusivo zi ago

Vesta antiînjunghiere și creierul anti-logică: cum arată „uniforma modernă” văzută din birou

Uniformă de catalog, piele de cobai Acestea sunt reacțiile pielii unui polițist din cadrul Poliției Capitalei după 8 ore de...

Exclusivo zi ago

TCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere

La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea...

Exclusivo zi ago

Coca‑Cola HBC România – fabrica din Ploiești: „Coca‑Rola la cap – cum se spală imaginea cu verde 100%, iar gunoiul, oamenii și banii se duc pe câmp”

„Green” în prezentări, maro în realitate În broșurile lucioase și campaniile de PR, Coca‑Cola HBC România pozează în campion al...

Exclusivo zi ago

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI

Într-o țară normală, cu poliție normală, cuvintele „onoare”, „uniformă” și „ofițer” ar încăpea în aceeași frază fără să roșească nici...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși

Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă. Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, despre petrecerile lui...

Exclusiv2 zile ago

Digitalizare cu pixul și hârtia. Cronica unei „revoluții digitale” blocate la Direcția Rutieră

Tabletă la poză, pix la treabă De peste doi ani, polițiștii rutieri se chinuie cu aceeași problemă pe care Sindicatul...

Exclusiv2 zile ago

IPJ-ul cu papadia-n dotare: lecția de management „doi proști bat un deștept”

Papadia – noul instrument de lucru în Poliția Română Într-o scenă demnă de un sketch de comedie, relatată de Sindicatul...

Exclusiv2 zile ago

Adjunctul inspectoratului a uitat de polițiștii ultragiați?

Întrebări privind reacția conducerii IPJ Bacău după incidentul de la Buhuși Polițiștii agresați și amenințați în timpul unei intervenții la...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic

EPISODUL 49 din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” „Mocanu, manelistul cu epoleți, s-a ofilit; Iolanda, proxeneta cu insignă,...

Exclusiv3 zile ago

Organigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie

În Ploieștiul anului 2026, caii sunt dopați, troleele decapitate, mecanicii dorm beți în vestiar, iar juriștii sunt vânați ca dăunătorii....

Exclusiv3 zile ago

De la cizmarul cu patru clase la dactilografa cu ștampilă: cum resuscită MAI secretomania lui Ceaușescu în 2026

Statul cu bocanci: atunci și acum Pe vremuri, când România era ținută sub bocancul unui regim dictatorial condus de cizmarul...

Exclusiv4 zile ago

Episodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane

Cai dopați, trolee decapitate, mecanici care dorm beți în vestiar, juriști vânați în C.A., boxeri decontați pe firmă de stat...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv