Featured
Giurgiulești–Galați, prelungit cu un an: controale mai dure, trafic în creștere și riscuri de securitate la frontieră
Guvernul Bolojan prelungește cu 12 luni, până la 24 august 2027, valabilitatea acordului de control coordonat pe sensul de intrare în România, în punctul rutier Galați–Giurgiulești, într-un context marcat de aglomerație, trafic intens și tentative repetate de introducere ilegală de mărfuri, muniție, droguri și freon.
Executivul a decis prelungirea, pentru perioada 24 august 2026 – 24 august 2027, a acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat desfășurat pe teritoriul României, la punctul de trecere a frontierei Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova), pe sensul de intrare în țară.
Măsura vine pe fondul unei creșteri vizibile a traficului și al unor presiuni tot mai mari asupra infrastructurii de frontieră, în condițiile în care autoritățile române și cele moldovene urmăresc atât facilitarea tranzitului de persoane, cât și accelerarea transportului de mărfuri, în logica sprijinirii Republicii Moldova și a Ucrainei.
Trafic mai mare, timpi de așteptare mai lungi
Potrivit evaluării prezentate de Guvern, în intervalul 24 august 2025 – 30 iunie 2026 s-au înregistrat:
- o creștere a traficului de persoane cu 12%;
- o creștere a traficului de mijloace de transport cu 17%;
- la categoria vehiculelor, plusuri de 15% la camioane, 18% la autoturisme și 21% la autocare și microbuze.
În același timp, timpii de așteptare au rămas ridicați:
- 30–40 de minute pentru traficul de persoane;
- 30–40 de minute pentru automarfare;
- în anumite intervale, cozile au ajuns chiar la 40–60 de minute.
Mai multe cazuri de contrabandă și infracțiuni de frontieră
În același interval, Poliția de Frontieră din Republica Moldova a transmis către partea română 13 cazuri. Pe componenta vamală, autoritățile române au înregistrat:
- 7 procese-verbale de constatare și sancționare, cu amenzi totale de 60.000 de lei;
- confiscarea a 14.000 de țigarete și a unor produse farmaceutice;
- 6 sesizări penale privind infracțiuni legate de freon, substanțe explozive și substanțe anabolizante.
Memorandumul MAI arată că solicitările de scanare venite din partea autorităților din Republica Moldova reprezintă aproximativ 10% din totalul scanărilor de la marfa, adică în medie 40–50 de camioane pe lună.
Totodată, pe linia infracționalității de frontieră, indicatorii Poliției de Frontieră din România indică o creștere a numărului de infracțiuni cu 15%, iar printre bunurile vizate apar tot mai des substanțe psihotrope, muniție, produse farmaceutice și freon.
MAI: infrastructura este cheia, altfel aglomerația se mută în România
Ministerul Afacerilor Interne a cerut autorităților de frontieră din Republica Moldova să aplice un mecanism prin care documentele de călătorie să fie ridicate succesiv de la câte un mijloc de transport, care apoi să se deplaseze pentru controlul efectuat de partea română.
Scopul declarat este evitarea unei situații în care blocajele se mută exclusiv pe teritoriul României, afectând fluxul de trafic și imaginea autorităților de control.
În paralel, MAI solicită continuarea demersurilor pentru găsirea unei surse de finanțare destinate modernizării punctului de trecere a frontierei, inclusiv:
- instalarea de bariere automate;
- achiziționarea și montarea unui generator pentru continuitatea activității în caz de pana de curent;
- redimensionarea rețelei electrice;
- îmbunătățirea infrastructurii generale a frontierei de la Galați.
Risc de securitate în lipsa unei infrastructuri adecvate
Ministerul avertizează că infrastructura este esențială pentru eficiența controlului coordonat. În lipsa unor condiții corespunzătoare, implementarea grăbită sau nepotrivită a acestui mecanism poate produce efecte negative, inclusiv:
- mutarea aglomerației pe teritoriul României;
- dificultăți în gestionarea fluxului de persoane;
- probleme de securitate la frontieră.
Documentul invocă și o particularitate a punctului Galați–Giurgiulești: imposibilitatea de a mai respecta, în anumite condiții, destinația benzilor de circulație, ceea ce afectează inclusiv prioritatea legală a unor categorii de persoane și generează nemulțumiri din partea cetățenilor UE care ajung să aștepte în același rând cu cetățeni din state terțe.
Concluzie
Prin această prelungire, Guvernul încearcă să mențină funcțional un punct de frontieră tot mai solicitat, într-un context în care tranzitul intens, presiunea logistică și riscurile de contrabandă transformă Galați–Giurgiulești într-un punct sensibil de securitate și infrastructură.
Administratie
Peste 400 de copii au participat la prima ediție a Cupei „Micul Judoka alPHa”, la Blejoi
Sala Polivalentă din Blejoi a găzduit sâmbătă prima ediție a competiției „Cupa Micul Judoka alPHa”, la care au participat peste 400 de copii. Evenimentul, organizat de Consiliul Județean Prahova împreună cu Clubul Sportiv alPHa Prahova, a reunit tineri sportivi, părinți și susținători.
O zi de competiție dedicată judo-ului juvenil
Întrecerile s-au desfășurat pe parcursul zilei, între orele 10:00 și 18:00. Copiii au avut ocazia să-și testeze pregătirea pe tatami și să acumuleze experiență într-un cadru competițional organizat. Potrivit organizatorilor, evenimentul se numără printre cele mai ample competiții de judo juvenil desfășurate la nivel județean.
Susținere pentru tinerii sportivi și infrastructura sportivă
La eveniment a fost prezent președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, care i-a încurajat pe participanți și le-a mulțumit părinților pentru sprijinul acordat. Acesta a subliniat importanța dezvoltării sportului pentru copii și a asigurării unor condiții potrivite pentru antrenament și performanță.
„M-am bucurat să văd sala plină de copii pasionați de sport și de părinți care îi susțin în drumul lor către performanță. Îmi doresc ca această primă ediție să fie începutul unei tradiții pe care să o continuăm împreună, an de an. Vom continua să susținem sportul prahovean și să investim în infrastructura sportivă, astfel încât copiii noștri să aibă cele mai bune condiții pentru a face performanță”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu, potrivit Consiliului Județean Prahova.
Președintele CJ Prahova le-a mulțumit Roxanei Crețu pentru implicarea în dezvoltarea judo-ului și primarului comunei Blejoi, Adi Dumitru, pentru sprijinul acordat și găzduirea competiției.
Mai mult decât medalii: disciplină și respect
Dincolo de rezultate, competiția le-a oferit copiilor prilejul de a învăța să gestioneze atât victoria, cât și înfrângerea. Respectul față de adversar, disciplina și fair-play-ul, valori cultivate prin practicarea judo-ului, au fost parte din experiența de pe tatami.
Consiliul Județean Prahova și Clubul Sportiv alPHa Prahova își propun ca această primă ediție să deschidă calea unor noi evenimente sportive dedicate copiilor și să creeze oportunități de afirmare pentru tinerele talente din județ.
Exclusiv
Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să vedeți cum se dărâmă sistemul penitenciar din România. Adevăratul inamic al pușcăriilor noastre nu poartă zeghe, nu sapă tuneluri cu lingura și nu își ascunde pila în pâine, ci are epoleți, suferă de indigestie de la atâta „belșug” salarial și a uitat complet regulamentul de ordine interioară.
Potrivit unui semnal de alarmă cu iz de tragedie antică tras de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), condusă de Cosmin Dorobanțu, Poliția Penitenciară trece printr-o criză existențială demnă de manualele de istorie. După ce a răsfoit scrierile istoricului grec Polibiu, liderul sindical a avut o revelație devastatoare: gardienii patriei urmează, pas cu pas, ciclul prăbușirii marilor civilizații. Schema e simplă și letală: Putere → ordine → belșug → confort → slăbiciune → prăbușire. Iar noi, după cum arată tabloul descris chiar din interior, am cam trecut de faza de glorie și ne lăfăim periculos în anticamera dezastrului.
De la spartanii regulamentului la îmbuibații statului de plată
A fost odată ca niciodată o epocă de aur în care „puterea” în Poliția Penitenciară însemna ofițeri și agenți integri, drepți ca bradul și responsabili, pentru care „ordinea” era biblia procedurilor respectate la sânge. Dar, ce să vezi, peste această cazarmă de spartani incoruptibili a dat năpasta: a venit „belșugul”!
Tradus din greaca veche în limba flututurașului de salariu, belșugul înseamnă, conform analizei FSANP, acele „salarii substanțiale” care le-au adus polițiștilor de penitenciare confortul burghez cu care s-au obișnuit astăzi în societate. Cu conturile rotunjite și ratele la zi, vigilența s-a topit ca untul pe pâinea caldă. Când ai buzunarul plin, parcă nu-ți mai vine să citești legi și proceduri; devin brusc plictisitoare și greoaie.
Amnezia confortului: Când gardianul devine bibelou, deținutul devine director
Aici intervine marea dramă a sistemului: confortul naște slăbiciune, iar slăbiciunea naște amnezie profesională. Îmbuibați de liniște și tihnă, polițiștii de penitenciare nu mai au chef să înțeleagă ce putere dețin, uită normele pe care ar trebui să le aplice și calcă în picioare însăși disciplina pe care o cer altora. Nu mai știu să aplice legea și își pierd până și bruma de respect profesional.
Consecința? Un scenariu de comedie neagră. Pe măsură ce autoritatea în uniformă se moleșește pe scaunul ergonomic, „clienții” din celule preiau ostil, dar sigur, managementul instituției. FSANP avertizează fără ocolișuri că deținuții încep să pună stăpânire pe pușcării încă din clipa în care confortul îi moleșește pe angajați. La finalul acestui ciclu glorios al lenei, infractorii ajung să conducă penitenciarele cu totul. Ni se transmite liniștitor că „încă nu suntem în această fază”, dar, privind în jur, parcă se aud deja manelele din biroul de comandă.
Căderea Romei, varianta cu gratii: Pâine, circ și spor de antenă
Dacă vă întrebați cine sapă groapa Poliției Penitenciare, răspunsul sindicaliștilor lui Cosmin Dorobanțu este de o sinceritate brutală: chiar angajații. Nu deținutul periculos, nu vreun factor extern ocult, ci însăși natura umană a polițistului de penitenciar, care, după ce a tras tare să construiască un sistem puternic, acum îl mănâncă pe pâine prin propria nepăsare. Fiecare angajat mărșăluiește automat, ca un somnambul fericit, spre prăbușirea instituției.
Paralela istorică invocată de FSANP este de-a dreptul savuroasă: Poliția Penitenciară se comportă exact ca Imperiul Roman înainte de invazia barbarilor. Înainte să pice Roma, patricienii dăduseră traiul aspru pe lux, datoria civică pe spectacole, iar disciplina de fier pe „pâine și circ”. Exact așa și în pușcăriile patriei: rigoarea cazonei a fost înlocuită cu dulcele farniente bugetar. Criza te trezește la realitate, dar confortul te adoarme cu un zâmbet tâmp pe buze, în timp ce îți fură deținutul cheile din buzunar.
Ghicitoare pentru șeful cel mare: Mai e cineva treaz pe tură?
La finalul acestui rechizitoriu devastator la adresa propriei bresle, Federația condusă de Cosmin Dorobanțu aruncă cartoful fierbinte direct în poala directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan Burcu.
Întrebarea de baraj pentru șeful ANP este simplă, dar usturătoare: cum poate instituția să-și detecteze propria fază de lene cronică și confort, înainte ca slăbiciunea să devină ireversibilă și deținuții să preia oficial inventarul? Rămâne de văzut dacă directorul general Bogdan Burcu va găsi antidotul pentru „boala belșugului” sau dacă va asista senin, din loja oficială, la ultimul act al căderii Imperiului Penitenciar.
Exclusiv
Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei: are gust de apă neconformă, de dosare băgate sub preș și de complicitate instituțională la bax. La fabrica Coca-Cola din Ploiești, capitalismul de cumetrie a atins perfecțiunea chimică: se produce fără apă potabilă în parametri, dar cu un flux impecabil de „atenții” către autoritățile statului, care înghit în sec și râgâie a bunăstare.
Pentru cine are stomacul tare și vrea să vadă cum arată întreaga arhivă a acestui miracol industrial românesc, colecția completă de investigații publicată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova (disponibilă la https://www.incisivdeprahova.ro/?s=coca+cola+) citește ca un manual de supraviețuire a mafiei în mediu acidulat.
Rețeta secretă a economiei de cartel: Zero investiții, sută la sută tupeu
Suntem pe final de 2026 și, în timp ce corporațiile ne țin predici lacrimogene despre sustenabilitate și ursuleți polari, la Ploiești nu s-a băgat un leu în intrarea în legalitate. De ce să investești în filtre, foraje legale și apă potabilă, când e mult mai ieftin să investești în liniștea instituțiilor?
Așa cum dezvăluiau jurnaliștii de la ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova în ancheta despre sifonul penal și apa neautorizată (https://www.incisivdeprahova.ro/2025/10/27/coca-cola-sifon-penal-si-apa-neautorizata-la-fabrica-din-ploiesti-dezvaluiri-incendiare) și în radiografia bălților fără granițe cu gust amar (https://www.incisivdeprahova.ro/2025/07/21/coca-cola-hbc-romania-sucuri-cu-gust-amar-sau-balti-fara-granite), rețeta e simplă: apa trece, bulele rămân, iar avizele sunt opționale pentru cine știe să ungă rotițele sistemului.
Sub „domnia” fostului șef Nan Antim Dragoș, fabrica s-a transformat într-un laborator de alchimie penală, unde apa dubioasă devenea aur lichid, episod documentat pe larg în materialele despre cum a fost carbonatată România sub bagheta „Lordului Nan” (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/02/18/ploiesti-capitala-otravii-fericite-cum-coca-cola-a-carbonatat-romania-cu-apa-de-canal-sub-domnia-lordului-nan) și despre râul de bani murdari și „toxicologie de lux” vândută scump consumatorilor (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/11/coca-cola-ploiesti-raul-de-bani-murdari-si-bule-vandute-scump-cum-a-transformat-nan-fericirea-in-fecale-legale-si-toxicologie-de-lux).
Cinci instituții în comă glicemică și paravanul parteneriatelor de imagine
Cum poți să funcționezi fără autorizație de mediu actualizată și cu probleme grave la sursa de apă fără să te închidă nimeni? Simplu: transformi organele de control în clienți fideli ai „fabricii de combinații”.
Lista instituțiilor care suferă de orbire selectivă la porțile uzinei din Ploiești este un adevărat careu de ași ai neputinței: APM, Garda Națională de Mediu (GNM), DSP, ANPC și DSVSA. Toate aceste cinci citadele ale vigilenței de stat par să fi intrat într-o comă glicemică profundă, fiind alimentate constant cu suc și alte „atenții” tradiționale. După cum arată ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova în ancheta despre „maestrul forajelor-fantomă” și autoritățile conforme cu șpaga (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga), inspectorii statului nu văd nici lipsa apei potabile, nici absența autorizației de mediu.
Mai mult, tupeul conducerii de la uzină merge până la a-și cosmetiza imaginea publică prin asocierea cu proiectele de dezvoltare ale județului. În timp ce în spatele porților fabrica fierbe în propriul suc de nereguli ascunse sub preș, șefii companiei pozează în parteneri de încredere ai comunității, parafând un acord oficial cu Consiliul Județean Prahova, condus de președintele Virgiliu Nanu – o inițiativă administrativă de bună-credință, consemnată de publicația Gazeta de Prahova (https://gazetaph.ro/virgiliu-nanu-anunta-un-parteneriat-intre-cj-prahova-si-coca-cola).
Practic, în timp ce administrația județeană caută soluții reale și parteneriate pentru Prahova, la nivelul fabricii și în portbagajele inspectorilor de control de la mediu și sănătate, legea rămâne doar o etichetă lipită strâmb pe un PET nereciclat.
Dinastia Albești–Ploiești și „afacerea internă” cu deșeuri

Cine credea că plecarea lui Nan Antim Dragoș va spăla păcatele uzinei s-a înșelat amarnic. Sistemul nu moare, doar își schimbă ecusonul. După „împărăția mutărilor strategice” la nivel de grup – manevră demascată tot de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/05/22/imparatia-mutarilor-strategice-la-coca-cola-ploiesti-cum-se-spala-pacatele-la-grup-in-timp-ce-fabrica-fierbe-la-ploiesti) –, frâiele au fost preluate de omul său de încredere, Coman, adus pe filiera Albești direct la cârma din Ploiești.
Sub bagheta lui Coman, caracatița nu doar că a supraviețuit, dar s-a și diversificat: pe lângă producția clasică, în interiorul fabricii înflorește nestingherită o „afacere internă” paralelă cu suc și deșeuri. Totul sub umbrela verde a reciclării de fațadă și a corupției efervescente din jurul sistemului RetuRO SGR, un alt capitol putred documentat în presa prahoveană (https://www.incisivdeprahova.ro/2025/10/14/returo-sgr-si-coca-cola-reciclare-de-fatada-coruptie-efervescenta-si-apa-contaminata).
Big Brother de cuplu: dragostea trece prin camera de supraveghere
Dar pentru ca o asemenea uzină de combinații să funcționeze fără scurgeri de informații, e nevoie de pumn de fier pe plantație. Dacă autoritățile de control sunt întâmpinate cu zâmbete și baxuri, angajații de rând primesc porția zilnică de teroare.
Rolul de cerber-șef îi revine lui Ionuț Cristian Popescu, stăpânul inelelor de la Securitate, care a transformat fabrica într-un penitenciar de maximă siguranță. Și pentru că vigilența e mai dulce în doi, Popescu și-a adus și partenera de viață în același departament. Împreună, cuplul de aur al securității interne stă cu ochii lipiți de monitoare, vânând pe camerele de supraveghere fiecare mișcare, fiecare clipire și fiecare șoaptă a angajaților.
În timp ce din fabrică ies camioane de marfă și deșeuri pe combinații, iar autoritățile de mediu dorm pe-o ureche fără să ceară autorizația la zi, marea problemă de securitate a uzinei rămâne muncitorul care îndrăznește să ridice capul din pământ. La Ploiești, rețeta secretă nu mai e păstrată într-un seif din Atlanta, ci pe monitoarele familiei Popescu și în portbagajele inspectorilor de stat! Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 3 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 5 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 5 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Exclusivacum 5 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR
-
Exclusivacum 2 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!




