Cum se face mișto de lege, de cai și de ploieșteni, cu același personaj la butoane

ȚINUTUL VINULUI, ȚINUTUL DOPAJULUI, ȚINUTUL JAFOASELOR: TURISM CU BROȘURĂ, REALITATE CU PROCENT PENAL

În pliantele lucioase „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca „bijuterie turistică”: singurul hipodrom modern de trap din România, cu „evenimente pentru întreaga familie” și „momente memorabile”.

În tribună: copii cu popcorn, selfie-uri cu cai lucioși, poze pentru Instagram.
În culise: refuz de antidoping, regulament ANARZ călcat în picioare, comisie umflată la număr și decizii croșetate după chipul și asemănarea „stimabililor”.

Și, pentru ca tabloul să fie complet, în spatele acestui decor de mucava apare, constant, același nume în mai multe povești: Alexandri Nicolae, zis „Nae” – azi președinte al Comisiei de Apel la Hipodrom, ieri „om în conducerea” TCE Ploiești, societatea publică de transport făcută praf financiar, managerial și moral, nu de presă, ci de rapoarte oficiale ale instituțiilor statului român.

Marele Premiu de Trap, ediția „Refuzăm dopajul, păstrăm trofeul”

Duminică, 5 iulie, Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Oficial: sport, tradiție, familie.

Neoficial: refuz de antidoping la calul câștigător VULEJIE STI, consemnat în Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel a CSM Ploiești.

Regulamentul General al Curselor de Trap, publicat de ANARZ (document oficial, sursa: site-ul anarz.eu), spune negru pe alb:

• refuzul recoltării probelor = descalificare obligatorie (art. 111),
• sancțiuni sportive suplimentare (art. 95),
• la fapte grave (refuz, fals pașaport, samavolnicii) – obligația de sesizare penală (art. 95, inclusiv alin. 3).

„Meniul” normal:
Descalificare + sancțiuni sportive + sesizare penală.

Formula Ploiești, marca „Nae & comisia umflată”:

• calul refuză antidoping,
• primește suspendare 60 de zile,
• proprietarul stă și el 60 de zile pe tușă,
• se încasează o amendă de 4.000 lei,
• titlul rămâne neatins, victoria nu se șterge.

Rezultatul:
Calul e prea „suspect” ca să alerge 60 de zile, dar „prea sensibil” ca să i se ia trofeul.
Suspendăm calul, nu suspendăm titlul. Regulamentul ANARZ devine material promoțional: îl citezi, îl fluturi, apoi îl arunci pe jos.

COMISIA „NAE & PRIETENII”: CÂND 3 NU AJUNG, MAI PUI DOI DIN CASĂ

Normele prevăd o comisie de 3 membri. Atât.

În realitate, potrivit relatărilor interne și Hotărârii nr. 2, președintele Comisiei de Apel, Nicolae Alexandri („Nae”):

• umflă comisia de la 3 la 5 membri,
• îi sună pe cei existenți să-i întrebe dacă „sunt de acord” să vină întăriri,
• introduce membri „de-ai casei”, astfel încât votul final să iasă „cum trebuie”.

Nu se corectează regulamentul, se corectează componența comisiei, fix când se judecă refuzul antidoping la Marele Premiu. Statul de drept e în vacanță, telefonul „Nae” e la putere.

Opinia separată din Hotărârea nr. 2 (Turcea Petrică și Popescu Cătălin) spune clar, în paginile 9–12:

• refuzul antidoping este dovedit,
• conform art. 111 ANARZ, trebuia descalificare,
• situația are inclusiv implicații penale și de protecție a animalelor (Legea 205/2004),
• trebuia sesizate organele penale, conform art. 95.3 din regulament.

Dar majoritatea comisiei-lărgite alege varianta:
„Să-l ardem puțin la suspendare, dar să nu atingem trofeul, că se supără lumea bună.”

„STIMATU’ DE LA TRAP” ȘI PARFUMUL DE MOTORINĂ ȘI DOPAJ

În mijlocul scandalului, proprietarul calului câștigător – prezentat în interiorul lumii trapului drept „Stimatu’” – are, potrivit surselor interne:

• istoric de probleme cu dopajul,
• jonglerii cu schimbări de proprietari la cai (cazul NELSTROM) pentru „diluat urmele”,
• presiuni și amenințări asupra comisiilor.

„Bonus” de târg: gurile rele îl leagă de un antrepozit fiscal suspect, de unde motorina ar fi ajuns, prin interpusi, către RATP/TCE.

Nu zicem că există o decizie judecătorească definitivă pe tema asta. Spunem doar că:

• așa se vorbește în interior,
• iar când vezi cum comisia „Nae” refuză să atingă trofeul, deși regulamentul ANARZ urlă descalificare și sesizare penală, mirosul de complicitate bate orice parfum de vin din „Ținutul Vinului”.

„TOȚI CAII DE PE PODIUM AU FOST DROGAȚI!” – DECLARAȚIA CARE AR TREBUI SĂ OPREASCĂ ORICE CURSĂ

Președintele Federației Române de Trap, Marian Manea, este citat în relatări anterioare cu afirmația:

„Mă lupt cu acest flagel de ani de zile! (…) Toți caii de pe podium au fost drogați! Este inuman, este inadmisibil!”

Dacă citatul este exact, înseamnă:

• vârful federației recunoaște un flagel generalizat,
• podiumul este „contaminat” sistemic.

În acest context, cazul VULEJIE STI, cu refuz antidoping + păstrarea titlului, face din Regulamentul ANARZ o broșură decorativă: se citează frumos, se ignoră metodic.

COPIII DIN TRIBUNE, ȘCOALĂ PILOT: „REGULILE SUNT OPȚIONALE, DACA EȘTI IMPORTANT”

Proiectul „Prahova Tips & Tricks” vinde Hipodromul ca „experiență pentru întreaga familie”.

Experiența reală:

• copilul vede un campion care refuză antidoping,
• află că regulamentul cere descalificare,
• constată că trofeul rămâne la locul lui,
• aude că „toți caii de pe podium au fost drogați”,
• și vede că Poliția Animalelor și organele penale rămân decor pe fundal.

Lecția zilei:

• regulamentul e pentru pliante,
• antidoping-ul e opțional pentru „băieții mari”,
• comisiile se măresc la nevoie, ca pantalonii de trening: să încapă toți „oamenii buni”.

„NAE” NU SE OPREȘTE LA HIPODROM: RAPORTUL OFICIAL CARE DESENEAZĂ JAFUL DE LA TCE

raport_tc_modificat_final 051125 v SD (2)

Dacă povestea s-ar opri la cai și trofee, ar fi deja scandalos.
Numai că „Nae” nu vine din lumea sportului ecvestru sau a dreptului sportiv.

Conform propriului CV Europass, Nicolae Alexandri vine din:

• funcții politice (fost prefect, fost deputat),
• conduceri prin instituții și companii publice (Prefectura Prahova, Poșta Română, Conpet, Camera Deputaților, TCE etc.).

Specializare în trap? Zero în CV.
Specializare în antidoping sau medicină veterinară? Zero în CV.
Specializare în management financiar sănătos? Aici vorbește altcineva:
Raportul oficial al Comisiei de Analiză S.C. Transport Călători Express S.A. Ploiești, nr. 1729/05.11.2025, aprobat de administratorul public al municipiului Ploiești (document al Primăriei, nu al vreunui ziar).

Raportul, care analizează perioada 2021–2025, spune, în rezumat (pag. 2–7, 18, 20–22 din document):

• pierderi în toți anii analizați:
  • 2021: -7,8 mil. lei,
  • 2022: -15,3 mil. lei,
  • 2023: -21,8 mil. lei,
  • 2024: -10,4 mil. lei;
• cheltuieli cu personalul între 78% și 88% din cifra de afaceri;
• dependență de subvenții peste 70% din venituri în fiecare an (p. 9);
• datorii totale de peste 50–67 milioane lei, din care grosul taxe și contribuții sociale neplătite (p. 20–21), cu risc penal conform art. 6 din Legea 241/2005 pentru contribuții cu reținere la sursă.

Și încă:

• achiziții de piese și materiale fără legătură cu stocul existent (stocuri uriașe de piese, truse medicale și camere video nefolosite – p. 2, 5–14, 22–24),
• proceduri SEAP făcute după achiziție, nu înainte (p. 12–16),
• mentenanță cu documente incomplete, până la 98% comenzi fără semnături-cheie (p. 5–6, 29–33),
• consumuri de combustibil „standardizate” la remorchere și autospeciale, cu ore motor la staționare inventate și curse neverificabile (p. 26–29),
• control intern slăbit deliberat: controlorilor nu li s-a dat acces complet la „Socrate” și la documente până în 2025 (p. 4–5, 46, 48).

Nu e pamflet. E diagnostic oficial, paginat, ștampilat, cu semnături.

Iar în tot acest timp, după cum reiese din sursele noastre și din istoricul public al companiei, Alexandri Nicolae a fost constant în conducerea TCE, în diverse formule de putere.

TCE PLOIEȘTI, FABRICĂ DE GAURELE FINANCIARE: CÂND SUBVENȚIA DEVINE COMĂ FINANCIARĂ

Raportul oficial al Comisiei (p. 18–21) detaliază:

• cifra de afaceri crește ușor, dar pierderile cresc mai repede,
• datoriile fiscale ajung la peste 60 de milioane lei,
• penalități și dobânzi fiscale de peste 15,44 milioane lei între 2021–2025,
• model de business:
  • „tragem din bugetul local,
  • nu creștem veniturile proprii,
  • nu optimizăm cheltuielile,
  • nu respectăm la timp obligațiile către stat.”

În același timp:

• cheltuieli cu personalul >80% din cifra de afaceri (p. 18–19),
• sporuri peste sporuri: spor de „condiții grele”, spor de „responsabilitate și complexitate”, spor de „coordonare”, spor de „gestiune”, spor de lucru sistematic peste program – total sporuri 21–23% din venitul brut (p. 18–19, 40–41).

Nu o spune un ziar, o spune Comisia Primăriei Ploiești, în raportul nr. 1729/2025, cu trimitere la Codul fiscal, Legea 241/2005, OUG 156/2024.

ACHIZIȚII, STOCURI ȘI „INOVAȚIA” TCE: CUMPĂRĂM MULT, FOLOSIM CÂT APUCĂM

Raportul (p. 10–16, 22–24, 30–37) desenează un tablou demn de manualul „Cum să blochezi banii publici în depozit”:

• stingătoare, truse de prim ajutor, camere video corporale – recunoscute ca cheltuială totală în anul achiziției, deși se folosesc pe 2–3 ani;
• proceduri SEAP făcute după cumpărare, ca să se potrivească factura cu „legea”;
• piese de schimb cumpărate în plus față de necesarul din acordul-cadru, în timp ce depozitele sunt deja pline (p. 24);
• materiale de construcții (nisip, sort concasat) cu transporturi fantomă:
  • NIR pe 30 tone,
  • dar la poarta TCE intră doar o mașină, nu două (p. 30–31).

Mai departe:

• lucrări de „turnat șapă” la o construcție modulară (S1263) cu consum de materiale calculat pentru o grosime de ~22 cm, dar în teren stratul are ~12 cm (p. 33–34);
• pompe submersibile pentru Rezervor apă incendiu Hipodrom (S1160) – două cumpărate, una montată, cealaltă dispărută în ceața birocratică (p. 35);
• mânere, broaște, lămpi, cabluri, prize cumpărate an de an pentru „construcții speciale”, dar pe teren dotările vechi sunt încă la locul lor (p. 35–37).

Concluzia Comisiei (p. 37):

„Există indicii privind utilizarea neunitară și nejustificată a materialelor, ceea ce denotă o deficiență sistemică de control intern.”

Tradus din birocratic:
banii se duc, dovezile nu merg după ei.

CONTRACTE, RECLAME ȘI CIRCUITE: CÂND STÂLPII ȘI SPAȚIILE PUBLICE SE ÎNCHIRIAZĂ LA „PRIETENII SISTEMULUI”

Raportul (p. 41–45) intră și în groapa cu lei a contractelor:

• contracte păstrate în birouri personale (ex. la asistent manager), nu în arhivă oficială;
• contracte fără viza CFPP, fără semnăturile cocontractanților, fără anexe;
• înțelegeri mascate: „prestări servicii” care sunt în fapt închirieri de spații (ex. automate de cafea);
• chirii pentru stâlpi calculați la număr de circuite, nu la număr de stâlpi, cu valori ridicole de câțiva lei/circuit/lună;
• suspiciunea – consemnată în raport – că TCE închiriază stâlpi care aparțin UAT Municipiul Ploiești, fără un inventar clar al proprietății.

Pe scurt:
spațiul public e folosit la preț de chilipir, beneficiile nu curg la bugetul local, ci se evaporă între contracte făcute „pe genunchi” și firme cu același administrator.

CONTROL INTERN LA TCE: CÂND CEI CARE TREBUIE SĂ VERIFICE SUNT ȚINUTI ÎNCHIDȘI ÎN AFARA SISTEMELOR

Raportul oficial (p. 46–48):

• controlori financiari de gestiune ținuți luni de zile fără acces complet la aplicația contabilă „Socrate”;
• 275 de recomandări de audit intern, dintre care peste 19% neimplementate;
• evidență a ștampilelor haotică, cu ștampile CFPP folosite de persoane neîmputernicite;
• ROF (Regulament de Organizare și Funcționare) neactualizat față de organigrama nouă: funcții apărute, fără atribuții clare, altele dispărute pe hârtie, dar vii în practică.

Altfel spus:
sistemul de control e deliberat ținut în hățuri scurte, ca să nu încurce fluxul „creativ” al banului public.

DE LA CAI DOPAȚI LA AUTOBUZE ÎN PIERDERE: SISTEMUL „NAE” FUNCȚIONEAZĂ LA FEL

În oglindă:

• la Hipodrom:
  • refuz antidoping,
  • regulament clar,
  • comisie lărgită ca să salveze titlul;
• la TCE:
  • raport oficial cu pierderi structurale,
  • datorii uriașe la buget, cu risc penal,
  • achiziții haotice, control intern sabordat, contracte cu probleme grave de legalitate.

În ambele cazuri, același tip de logică:

1. Regulile sunt orientative.
2. Comisiile, organigramele și procedurile se mulează după interese, nu invers.
3. Risc penal? Se trece la „interpretări” și la lălăială administrativă.
4. Ani de zile nu se întâmplă nimic serios.

Și în ambele cazuri apare, în rol cheie, Nicolae Alexandri („Nae”) – produs clasic al sistemului de plantat oameni în funcții, fără expertiză de specialitate, dar cu reflexe impecabile în deturnarea sensului regulilor.

CONCLUZIE: HIPODROMUL ȘI TCE, DOUĂ DOSARE PENTRU PROCURORI, NU DOUĂ PLIMBĂRI TURISTICE

Pentru turiștii ademeniți cu sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar trebui adăugat, cu litere mici, dar foarte clare:

„…și, la cerere, tur ghidat prin:
– Hipodromul unde caii refuză antidoping, dar rămân campioni,
– TCE-ul unde rapoartele oficiale ale Primăriei vorbesc de pierderi structurale, achiziții dubioase, control intern mutilat și risc penal pentru neplata contribuțiilor.”

Nu mai e loc de PR și broșuri lucioase.
Este loc de anchete penale, controale ANAF, sesizări la Poliția Animalelor și la parchetele competente.

Iar numele care leagă, simbolic, dopajul protejat de la Hipodrom de jaful organizat de la TCE Ploiești – așa cum rezultă atât din sursele noastre, cât și din rapoartele oficiale citate – e același:

**Alexandri Nicolae, zis „Nae”. Vom reveni. (Cristina T.).

Când “proiectul de suflet” devine gaură la buget Câmpina, capitala națională a ședințelor cu spirite, își anunță noul sezon: Parcul tematic Grădina Timpului Grigorescu–Hașdeu, lansat cu șoapte paranormale și voturi supranaturale. Povestea turnului înclinat al lui Ungureanu Dănuț se transformă într-un maraton de exproprieri, calcule pe colț de băncuță și cultură stropită cu milioane din banii contribuabililor.

Când Iulia Hașdeu bate din tălăngi, consilierii ridică mâna

Din premonițiile primăriței Nistor Irina s-a născut Proiectul de hotărâre nr. 91 din 23.07.2026 pentru “Edificare parc, complex cultural, educațional și recreativ, centru administrativ de informare turistică ‘Grădina Timpului: Grigorescu–Hașdeu’” – sursa: Proiect de hotărâre, pag. 1–2. Referatul de aprobare este semnat de primarul Irina-Mihaela Nistor – sursa: pag. 18–19. În sală, mâinile s-au ridicat mai repede decât se ridică un balon cu heliu: unii consilieri, spune autorul, habar n-aveau pe ce își dau acordul, doar că “proprietarii sunt bucuroși de expropriere”. Bucuros, de fapt, ar fi doar d-l Ungureanu Dănuț; restul, colateral.

Expropriere cu iz de aromaterapie bugetară

Proiectul mizează pe expropriere pentru “utilitate publică”, cadru legal asumat în documentație – sursa: Proces-verbal Comisie tehnico-economică, invocă Legea 255/2010, pag. 27–28. Locul vizat: bd. Carol I, FN, cu mențiuni despre zonarea studiată și corelări urbanistice – sursa: pag. 29. În pamflet, nota de plată e scenarizată la peste două milioane de euro pentru imobilele vizate, cu cel puțin un milion pentru d-l Ungureanu Dănuț – afirmații ale autorului satiric; documentele oficiale NU specifică sumele despăgubirilor. Răspunsul administrativ clasic? Se pornește cu evaluări “pe grila notarilor”, apoi în instanță cresc ca aluatul: întâi PR pe Facebook, apoi executare pe buget.

Proiectul de suflet: scump, dar inamovibil… ca o revelație

“Nu se poate în altă parte”, zic spiritele. Totuși, autorul arată că la 9 metri stă parcul Eric, la 17 metri – Parcul Trandafirilor, iar zona Fibec zace neamenajată de vreo 15 ani; cost potențial pentru buget: 0 lei. Documentația oficială țintește fix altceva: indicatori urbanistici POT max 60%, CUT max 2,5 și o temă generoasă cu componentă culturală, educațională, recreativă și centru de informare turistică – sursa: pag. 14–16. Pe scurt: dacă nu e scump și complicat, nu-i “de suflet”.

Centru de informare… despre fantome, preferabil

Muzeul Hașdeu abia respiră pe subvenții, dar iată că se mai proiectează un centru de informare turistică în noul parc (tema proiectului, pag. 15–16). Cel vechi? Tocmai a fost desființat, iar oamenii trimiși acasă – afirmă autorul. Ca să iasă la număr vizitatorii, poate vine Iulia Hașdeu personal la casierie. Cu Grigorescu la garderobă.

Matematica băncuțelor europene: noi plătim, alții pozează Planul sună astfel: întâi expropriem și golim pușculița orașului, apoi aplicăm pentru fonduri europene, punem băncuțe și facem poze lucioase. Când se umflă notele de plată în instanță, mărim taxe. Câmpinenii stau pe băncuță, convinși că stau pe banii UE, dar de fapt stau pe propriile portofele. Sursa procedurii și a etapelor birocratice: rapoarte de specialitate și referatul de aprobare – pag. 18–24.

Demolați turnul, nu mințile: soluția gratis pe care n-o vrea nimeni Partidul Câmpina Curată, prin Rudolf Leica, spune că demolează gratuit blocul înclinat. Bravo, zice autorul, haideți să ne oprim aici! Dar nu: în decor apar încă două imobile adiacente, exact bune de cumpărat “cultural” odată cu turnul – fix ce ar vrea să plaseze d-l Ungureanu, sugerează pamfletul.

Lista de dorințe “cultural-imu-biliară”

Dacă tot am intrat în transa exproprierilor, cetățenii, ironic vorbind, se oferă să “ușureze” stresul d-lui Ungureanu cumpărând prin expropriere toate proprietățile neterminate: ștrandul acoperit, terenul de pe Ecaterina Teodoroiu cu policlinica RMN, terenul cu blocul înclinat, terenul din spatele Hotel Muntenia, colț Griviței cu Pompieri, spații comerciale și altele. Că doar spiritul culturii nu poate fi lăsat fără hrană imobiliară.

Consiliul în cor: “Este proiect personal, de suflet!” Când i se spune că proiectul nu e viabil pentru câmpineni, doamna primar, potrivit relatării autorului, revendică ideea ca proiect “personal, de suflet”. Și sufletul costă: exproprieri, indicatori tehnici, comisii care semnează la foc automat – sursa: avizele și rapoartele de pe pag. 22–25, respectiv procesul-verbal CTE, pag. 26–29.

Cronica unei coincidențe anunțate Autorul numește povestea “coincidența perfectă” pentru d-l Ungureanu: proiectul 91/23.07.2026 aterizează exact când trebuie, cu primarul potrivit, sub șoapte potrivite. Nici urmă, desigur, de “sifonare” – doar cultură cu față de expropriere. Documentele oficiale confirmă existența proiectului și traseul birocratic; scopurile financiare insinuate rămân opinii pamfletare ale autorului.

Concluzia – Băncuțe, panseluțe și taxe măricele Proiectul Grădina Timpului Grigorescu–Hașdeu promite să coste câmpinenii peste două milioane de euro doar pentru eliberarea terenului, zice pamfletul; apoi, când (și dacă) vin fondurile UE, se comandă băncuțele, iar Facebook-ul își primește porția de victorii “istorice”. Între timp, notele din instanță și taxele cresc, iar noi stăm cuminți pe băncuță, convinși că stăm pe banii altora. Realitatea, însă, are chitanțier local.

Note și surse în text:

9-Pr-hot-nr91-aprob-tema-proiect-implem-ob-inv-Edi_260730_220104

• Proiect de hotărâre nr. 91 din 23.07.2026 – pag. 1–2 (denumirea completă a investiției).
• Referat de aprobare, semnat de primarul Irina-Mihaela Nistor – pag. 18–19.
• Rapoarte de specialitate (economic, juridic, urbanism) – pag. 20–24.
• Aviz Secretariat General – pag. 25.
• Proces-verbal Comisie tehnico-economică, cu referințe la Legea 255/2010, expropriere și amplasament bd. Carol I, FN; mențiuni de zonare și corelări – pag. 27–29.
• Indicatori urbanistici POT max 60%, CUT max 2,5; funcțiuni culturale/educaționale/recreative și centru de informare turistică – pag. 14–16. Vom reveni. (Cerasela N.).

Precizare importantă:

• Sumele, intențiile “de suflet”, scenele cu ședințe de spiritism, “un milion pentru traume” și “peste două milioane” sunt elemente satirice și opinii critice ale autorului pamfletului, nu cifre confirmate în documentele oficiale citate. Documentația confirmă existența proiectului, traseul de avizare și cadrul de expropriere, nu valorile financiare menționate în pamflet.