Featured
UE, cu frâna de mână trasă: cum a ajuns „tigrul european” pisică leșinată pe balanța comercială
De la „motorul Europei” la „rabla lumii”: Uniunea care importă probleme și exportă iluzii
Uniunea Europeană se duce la vale cu o eleganță de balerină în pantofi de plumb. Deficitul catastrofal al balanței comerciale arată limpede nu doar o frânare, ci o prăbușire aproape ireversibilă a economiei comunitare. Statele membre au ajuns să importe mai mult decât exportă, transformând așa-zisa „mare piață unică” într-un hypermarket global de desfacere pentru economiile lumii.
Prețurile umflate la energie și gaze au expulzat, la propriu, companiile europene din piața mondială. Industria UE, fluturată ani de zile ca „vârf de competitivitate”, a ajuns să facă figuranță în filmul globalizării, în timp ce alții încasează încasările. Cele mai costisitoare importuri s-au făcut, deloc surprinzător, în sectorul energetic, unde deficitul a ajuns, în mai 2026, la peste 34 miliarde de euro.
Importurile au explodat pe axa Norvegia – SUA – Brazilia, în timp ce exporturile europene s-au prăbușit în relațiile cu Japonia, SUA și Turcia. Adică exact cu partenerii cu care UE se lăuda că „dictează regulile jocului”. Acum, UE dictează doar nota de plată.
Zona euro, de la surplus la gaură: 15 miliarde plus ieri, 7,8 miliarde minus azi
Potrivit datelor oficiale Eurostat, citate de Ziarul Național / Cotidianul Național în articolul semnat de Claudia Marcu, primele estimări ale soldului zonei euro arată un tablou care ar trebui lipit pe ușa fiecărui decident european.
În mai 2026, zona euro a înregistrat un deficit de 7,8 miliarde euro în comerțul cu bunuri cu restul lumii, comparativ cu un surplus de 15,0 miliarde euro în mai 2025.
- Exporturile de bunuri către restul lumii, în mai 2026: 243,6 miliarde euro – o „creștere” ridicolă de 0,1% față de mai 2025 (243,5 miliarde euro).
- Importurile din restul lumii, în mai 2026: 251,4 miliarde euro – o creștere serioasă de 10,0% față de mai 2025 (228,5 miliarde euro).
Pe românește: exporturile stau pe loc, importurile o iau la fugă. Uniunea numără miliardele care pleacă, nu pe cele care vin.
Cronica unei căderi anunțate: lună de lună, din 2025 până în abis
Declinul economiei UE din zona euro nu a apărut peste noapte. S-a construit atent, lună de lună, cu o consecvență demnă de un plan cincinal:
- Iunie 2025 – față de iunie 2024:
- Exporturile au crescut cu 0,5%
- Importurile au crescut cu 7,1%
Adică „creșterea europeană”: la export, firimituri; la import, tsunami.
- August 2025 – prăbușire generală:
Exporturi și importuri în scădere, dar exporturile cad mai tare. UE pierde de două ori: vinde mai puțin și tot nu reușește să-și echilibreze conturile. - Octombrie 2025, luna „minunii” statistice:
- Exporturile cresc cu 0,9% față de octombrie 2024
- Importurile scad cu 2,8%
O singură lună în care graficele arată vag încurajator, suficient pentru ca birocrația de la Bruxelles să se dea mare la conferințe.
- Noiembrie 2025 – revenim la normalitatea dezastrului:
- Exporturile scad cu 3,3%
- Importurile scad cu doar 0,1%
Adică lumea încă vrea să vândă în UE, dar UE nu mai reușește să vândă lumii.
- Decembrie 2025 – luna „cadourilor” amare:
- Exporturile cresc cu 3,5%
- Importurile cresc cu 4,9%
De Crăciun, UE cumpără mai mult decât reușește să vândă. Spiritul consumului, nu al competitivității.
2026 începe cu gheata pe gât: cădere sincronă la export și import
De la începutul lui 2026, tabloul devine grotesc:
- Ianuarie 2026, față de ianuarie 2025:
- Exporturile: -7,4%
- Importurile: -7%
Ambele scad, aproape la fel. Economia se strânge ca o haină prea mică.
- Februarie 2026, față de februarie 2025:
- Exporturile scad cu 6,7%
- Importurile se reduc cu doar 2,1%
UE continuă să fie mai bună la cumpărat decât la vândut.
- Martie 2026 – lună catastrofală:
- Exporturile se reduc cu 4,9%
- Importurile cresc cu 6,5%
Aici se vede clar dezastrul: UE vinde mai puțin, cumpără mai mult. Rețeta perfectă pentru deficit crunt.
- Aprilie 2026 – importurile aproape duble, procentual, față de exporturi, comparativ cu aprilie 2025. Pe înțelesul tuturor: ce intră depășește masiv, ca dinamică, ceea ce iese.
- Mai 2026, apogeul ridicol:
- Exporturi: +0,1% față de mai 2025
- Importuri: +10% față de mai 2025
UE trage cu dinții să mențină exporturile la linia de plutire, dar importurile trec în galop, lăsând în urmă un deficit comercial monumental.
Energia – lovitura de grație: „factura” care îngroapă industria
Comparativ cu mai 2025, balanța comercială a zonei euro s-a deteriorat cu 22,8 miliarde de euro. Nu e o zgârietură, e o rană deschisă.
Această scădere este determinată în principal de:
- adâncirea deficitului energetic
- reducerea excedentelor la:
- utilaje și vehicule
- produse chimice și conexe
Adică exact sectoarele unde UE se lăuda că „excelează”.
Totuși, câteva domenii încă trag de UE să nu se facă de tot de râs:
- Produsele chimice și conexe: +18,4 miliarde de euro la balanța comercială
- Utilajele și vehiculele: +4,4 miliarde de euro
Dar ce dă cu plus, energia toacă la minus:
- Importurile de energie: -30,3 miliarde de euro deficit în zona euro
- În întreaga UE: -34,5 miliarde de euro
- La materiale rare: deficit de 3 miliarde de euro
Pe scurt: UE își „salvează” exporturile cu chimicale și mașini, dar își dinamitează finanțele cu energia scumpă și dependențele strategice.
UE, campioană la deficit: de la +70,1 miliarde la -15,9 miliarde în doar un an
Dacă zona euro șchioapătă, UE întreagă se împiedică de propriul discurs.
Balanța comercială a UE, în comerțul cu bunuri cu restul lumii, arată în mai 2026 așa:
- Deficit de 12,1 miliarde euro, comparativ cu un surplus de 12,7 miliarde euro în mai 2025.
Exporturile de bunuri extra-UE în mai 2026:
- 215,7 miliarde euro, în scădere cu 1,1% față de mai 2025 (218,2 miliarde euro).
Importurile din restul lumii în mai 2026:
- 227,8 miliarde euro, în creștere cu 10,8% față de mai 2025 (205,5 miliarde euro).
Și povestea nu se oprește la o singură lună. În perioada ianuarie–mai 2026, UE a înregistrat:
- un deficit de 15,9 miliarde euro, comparativ cu un excedent de 70,1 miliarde euro în perioada ianuarie–mai 2025.
În doar un an, de la +70,1 miliarde la -15,9 miliarde: o performanță demnă de manualul „Cum să-ți dinamitezi avantajul comercial în 12 luni”.
Exporturile scad, importurile cresc: UE, supermarket global pentru alții
În perioada ianuarie–mai 2026, față de aceeași perioadă din 2025:
- Exporturile de bunuri extra-UE au scăzut la 1.074,4 miliarde euro, adică o diminuare de 4,8%
- Importurile au crescut la 1.090,3 miliarde euro, cu 3,0% mai mult
Cu alte cuvinte, UE reușește „performanța” de a importa mai mult și mai scump, în timp ce exportă mai puțin și mai timid.
Cine câștigă? Partenerii comerciali:
Cele mai mari creșteri ale importurilor în UE, față de anul trecut:
- Norvegia: +30,4%
- Brazilia: +25,6%
- SUA: +17,1%
- Marea Britanie: +12,1%
Adică, în timp ce UE își face griji la talk-show-uri, ceilalți își freacă mâinile la încasări.
În schimb, UE exportă mai puțin către:
- Japonia: -22,3%
- SUA: -12,3%
- Turcia: -11,3%
Datele Eurostat, citate în articolul din Cotidianul Național / Ziarul Național semnat de Claudia Marcu, nu mai lasă loc de interpretări optimiste. UE devine terenul de joacă al economiilor lumii, nu jucătorul principal.
Concluzie: Uniunea Europeană, de la proiect de putere la proiect-pierdere
Industria europeană, sufocată de prețuri la energie, reglementări sufocante și decizii politice de laborator, a ajuns necompetitivă. Balanța comercială, cândva argumentul suprem al „modelului european”, s-a transformat într-o listă de pierderi succesive.
UE se transformă treptat într-o uriașă piață de desfacere pentru ceilalți, în timp ce propriii producători sunt împinși afară din joc. Iar în spatele tuturor acestor cifre, reci și seci, stă o realitate fierbinte: un continent care își plătește, pe factură, propriile iluzii economice.
Exclusiv
Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’
Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”?
Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă de manual la TCO Dinamo, sub umbrela oficială a Ministerului Afacerilor Interne – Clubul Sportiv Dinamo. Pe 28.05.2026, instituția postează frumos, ca la carte, anunțul de concurs pentru un post de ofițer principal I la Serviciul Resurse Umane. Test scris, serios, programat pe 29.08.2026, ora 12:00 fix.
Peste 240 de candidați se înscriu, peste 90 sunt validați. Armata de aspiranți la carieră corectă în sistem se prezintă disciplinat, cu speranțe, pixuri și emoții.
Doar că, în loc de concurs, îi aștepta o demonstrație practică de „așa nu”, marca Dinamo.
Anunțul zice corpul P, realitatea zice corpul E: concurs sau vânătoare de săli?
În informarea oficială, locul de desfășurare a examenului este clar: corpul P al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală București. Frumos, academic.
În fapt, concursul se desfășoară într-o sală din corpul E.
Noroc că inteligența candidaților nu stă în litera de pe clădire, altfel se termina concursul la poartă.
Desigur, până aici „nimic grav”, doar încă o nepotrivire între ce scrie pe hârtie și ce se întâmplă în teren. România, ediția 2026.
Candidații la 11:45 în bănci, comisia la 14:30 în plimbare
Conform instrucțiunilor, candidații se prezintă, ca oamenii serioși, în săli la data de 29.08.2026, cel târziu la ora 11:45. Doar că, surpriză: comisia de concurs consideră că timpul curge altfel pentru ea. Membrii comisiei își fac apariția abia în jurul orei 14:30.
Explicația? Cu o seninătate demnă de stand-up:
s-ar fi reunit de la ora 06:00 dimineața pentru a elabora subiectele de concurs și… „s-a întârziat puțin”.
„Puțin” înseamnă aproape 3 ore peste programul anunțat, dar ce mai contează un detaliu, când candidații stau cuminți și tac…
Și totuși, aceste subiecte trebuiau pregătite în așa fel încât comisia să respecte propriul calendar. Dar când tu ești organizator, îți permiți luxul să fii și cauza și scuza.
Tragere la sorți „live”: candidat extras, plic desigilat, dar subiectele… lipsă
După scuzele de rigoare, un membru al comisiei anunță candidații că au fost întocmite două variante de subiecte. Democratic, nu? Un candidat trebuie să extragă una dintre variante, prin tragere la sorți.
Un candidat se oferă, comisia așază pe o masă plicurile cu variantele de teste, omul extrage un plic, se îndreaptă spre camera de monitorizare audio/video și arată clar: a fost extrasă VARIANTA II. Desigilează plicul, ca la carte.
Doar că… surpriză tehnică: operatorul camerei observă că plicul nu conține deloc varianta 2 de test. Conține, în schimb, grila de corectare a variantei nr. 2.
Altfel spus: grila de răspuns, înaintea subiectelor. „Mic” detaliu, dar complet interzis.
Comisia, în loc să repare gafă, o consfințește: „Dacă tot am desigilat grila, rămânem la varianta II”
Într-o lume normală, președintele comisiei și membrii ar fi reluat procedura de alegere a variantei de test, în condiții de legalitate, corectitudine și transparență.
În lumea TCO Dinamo, însă, se decide, de la sine putere, că testul scris va fi cel de la varianta II, cu argumentul antologic:
„Dacă tot a fost desigilat plicul cu grila de corectare pentru varianta 2, atunci va rămâne testul cu varianta II”.
Adică:
– s-a extras grila,
– nu s-au respectat regulile,
– dar nu-i nimic, „mergem așa”.
OMAI 140/2016? Un amănunt enervant pentru o comisie grăbită
Comisia pare să uite cu grație că există OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne – Anexa 3.
Articolul 361 spune clar:
„Art. 361 – (1) Varianta de subiecte care urmează să fie administrată se alege, prin tragere la sorţi, de unul dintre candidaţi sau, după caz, în situaţia în care comisia centrală de concurs a elaborat mai multe variante, de unul dintre reprezentanţii Corpului Naţional al Poliţiştilor sau ai organizaţiilor sindicale reprezentative, desemnaţi pentru a participa în calitate de observatori la această activitate. Aceasta se semnează de către preşedintele comisiei de concurs şi de către persoana care a efectuat extragerea.”
Cu alte cuvinte: se alege VARIANTA DE SUBIECTE, nu grila de corectare. Se respectă procedura. Se semnează. Se păstrează aparența de concurs cinstit, măcar.
Aici, în schimb, s-a „ales” grila, s-a sărit peste logica legii, iar procedura obligatorie a fost înlocuită cu o decizie unilaterală a comisiei, în văzul tuturor.
„Întâmplare nefericită” sau scenariu bine regizat? Candidații nu mai cred în coincidențe
Prin această mișcare, comisia de concurs a reușit performanța să lase impresia că incidentul nu este o simplă întâmplare izolată, ci ceva mult mai apropiat de o manevră premeditată.
Candidații au fost privați, de facto, de dreptul lor de a participa la o alegere reală a variantei de subiecte, așa cum prevede cadrul legal. Extragerea a devenit un spectacol de fațadă, în care plicul „norocos” conține nu subiectele, ci cheia lor.
Chiar și dacă, în cel mai indulgent scenariu, ar fi fost vorba de o eroare materială sau accidentală produsă anterior începerii probei, aceasta nu poate justifica înlocuirea unei proceduri obligatorii prevăzute de normele în vigoare cu decizia arbitrară a comisiei.
Incident „evaporat” din procesul verbal și confidențialitate făcută zob
Mai grav, se pare că acest incident nici măcar nu ar fi fost consemnat în procesul verbal întocmit de comisie. Adică, s-a întâmplat, au văzut oameni, a observat operatorul video, dar pe hârtie… liniște totală.
În plus, nicio persoană nu are voie să aibă acces la grila de răspuns înainte de finalizarea testului scris. Confidențialitatea este un principiu de bază, nu o opțiune.
Ori aici, grila de corectare a variantei II a fost desigilată în fața camerei, înainte de administrarea subiectelor, ceea ce face ca „principiul confidențialității” să devină o glumă amară.
În aceste condiții, noțiuni precum „egalitate de șanse” și „tratament echitabil” rămân doar sintagme frumoase în documente oficiale.
Sindicatul Sidepol cere MAI să se trezească: verificați camerele, documentele și anulați mascarada dacă e cazul
Pentru toate aceste motive, dar și pentru multe suspiciuni care decurg logic din ele, organizația sindicală Sidepol solicită conducerii Ministerului Afacerilor Interne să intervină de urgență.
Ce cere Sidepol, concret:
- verificarea imaginilor de pe camerele de monitorizare;
- analizarea documentelor întocmite de comisia de concurs;
- identificarea eventualelor vicii de procedură care țin de încălcarea regulilor de organizare a concursului;
- iar dacă se confirmă aceste nereguli, anularea concursului.
Aceste verificări trebuie făcute cu celeritate, înainte de afișarea rezultatelor finale, nu după ce totul este „consfințit” pe hârtie și încarcerat în birocrație.
Legalitate, imparțialitate, transparență, egalitate de tratament – principii de afiș sau reguli reale?
Sindicatul Sidepol amintește că tot acest demers nu este o simplă formalitate sindicală, ci o încercare de a reaminti MAI-ului propriile principii:
- legalitate,
- imparțialitate,
- transparență,
- egalitate de tratament între candidați.
Întrebarea care rămâne:
La TCO Dinamo, a fost organizat un concurs pentru un post sau un exercițiu de creativitate în ocolirea regulilor?
Răspunsul, dacă MAI îndrăznește să îl caute în camerele video și în documentele reale, nu doar în hârtiile cosmetizate, s-ar putea să doară mai tare decât orice pamflet. (Cerasela N.).
Două magistrate de la Curtea de Apel Galați au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii revocarea hotărârilor prin care le fuseseră aprobate cererile de pensionare, relatează publicația Lumea Justiției.
Este vorba despre judecătoarele Gina Ignat și Liliana-Angelica Onișor, care au cerut Secției pentru judecători a CSM să revină asupra deciziilor adoptate la 18 iunie 2026. Prin hotărârile nr. 1411 și 1412, Consiliul aprobase încetarea activității celor două magistrate prin pensionare.
Ulterior, acestea și-au schimbat opțiunea și au solicitat revocarea hotărârilor, dorind să rămână în sistemul judiciar.
CSM analizează cererile joi
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să analizeze cererile formulate de Gina Ignat și Liliana-Angelica Onișor în ședința programată joi, 3 septembrie 2026.
În cadrul ședinței, membrii Secției vor decide dacă aprobă revocarea hotărârilor de pensionare sau dacă mențin deciziile adoptate în luna iunie.
Până la pronunțarea CSM, cele două magistrate beneficiază de prezumția de legalitate a demersului formulat, iar soluția finală va aparține Secției pentru judecători. (Irinel I.).
Administratie
Grup infracțional specializat în traficul ilegal de țigarete, destructurat. Peste 6,3 milioane de țigarete, indisponibilizate
Polițiștii de frontieră, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în cooperare cu Europol, au desfășurat, în perioada 29–30 august 2026, o amplă operațiune pentru destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în traficul ilegal de țigarete.
În cadrul acțiunii au fost efectuate 22 de percheziții domiciliare și 26 de percheziții asupra unor autovehicule. Șase persoane au fost reținute, iar peste 6,3 milioane de țigarete au fost indisponibilizate.
Țigarete ascunse în autocamioane cu mărfuri alimentare
Operațiunea a inclus activități investigative complexe, precum și realizarea unui flagrant. În seara zilei de 29 august, în jurul orei 21:30, polițiștii au oprit în trafic un autoturism și un autocamion care intraseră în România prin zona municipiului Giurgiu.
În urma verificărilor, în compartimentul de marfă al autocamionului a fost descoperită o cantitate importantă de țigarete, disimulată într-un transport legal de ceapă.
Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi introdus țigaretele în România pe la frontiera cu Bulgaria, folosind autocamioane cu temperatură controlată. Produsele accizabile ar fi fost ascunse sub mărfuri precum ceapă, portocale și pepeni.
Transporturile ar fi fost însoțite de autovehicule antemergătoare, folosite pentru supravegherea traseului și semnalarea eventualelor controale ale autorităților.
Peste 70 de milioane de țigarete, introduse în țară din 2025
Investigația, desfășurată pe parcursul a aproximativ șase luni, a vizat un grup format din cetățeni români și moldoveni. Anchetatorii susțin că, începând cu anul 2025, gruparea ar fi introdus în România peste 70 de milioane de țigarete provenite din contrafacere și din spațiul extracomunitar.
Ulterior, țigaretele ar fi fost depozitate temporar în județele Teleorman, Neamț și Botoșani, apoi distribuite și comercializate pe piața neagră.
Perchezițiile au avut loc în județele Teleorman, Neamț, Bacău, Vaslui, Botoșani, Iași și Giurgiu, precum și în municipiul București.
Prejudiciu estimat la peste 62,5 milioane de lei
În urma activităților desfășurate în perioada 29–30 august au fost indisponibilizate 6.337.197 de țigarete și alte mijloace materiale de probă. De asemenea, nouă autovehicule au fost ridicate în vederea instituirii unor măsuri asigurătorii.
Pe parcursul documentării activității infracționale au mai fost indisponibilizate 7.199.780 de țigarete.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la aproximativ 62.592.943 de lei, echivalentul a circa 11.941.826 de euro.
Cercetările continuă pentru constituirea unui grup infracțional organizat și deținerea sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, nemarcate, marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita de 10.000 de țigarete.
Ancheta urmărește stabilirea întregii activități infracționale, identificarea tuturor persoanelor implicate și dispunerea măsurilor legale.
Măsurile dispuse reprezintă etape ale procesului penal și nu înlătură principiul prezumției de nevinovăție. (Sava N.),.
Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’
Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”? Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă...
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum o zi
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum o zi
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Exclusivacum o zi
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?