După o bătălie juridică epuizantă ce a durat mai bine de un an, magistratul Angela-Alexandra Bătrîneanu a reușit să învingă sistemul chiar la instanța supremă. Cazul scoate la iveală întrebări incomode despre posibila influență a procurorului Claudiu Sandu asupra deciziilor luate în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii.

Publicația Lumea Justiției dezvăluie parcursul incredibil al procuroarei Angela-Alexandra Bătrîneanu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, care a fost nevoită să apeleze la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru a-și obține dreptul la transfer. După nu mai puțin de cinci refuzuri consecutive venite din partea Secției pentru procurori a CSM, instanța supremă a decis să oblige Consiliul să aprobe mutarea acesteia la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov (PT Brașov).

O victorie obținută la ICCJ după cinci încercări eșuate în fața CSM

Din 2023 și până în prezent, solicitările procuroarei Bătrîneanu au lovit constant de un zid de refuzuri. Sursa citată atrage atenția asupra modului în care au fost luate aceste decizii: patru dintre cele cinci respingeri au fost adoptate în unanimitate, în timp ce la ultima încercare, scorul a fost de 4 la 1 împotriva transferului.

Această rezistență neobișnuită a Secției pentru procurori ridică semne de întrebare cu privire la motivele reale ale respingerilor, mai ales în condițiile în care magistratul a trebuit să ajungă în fața judecătorilor de la ICCJ pentru ca argumentele sale să fie, în cele din urmă, acceptate.

Cine este Claudiu Sandu și ce rol ar fi putut juca în acest dosar controversat

Interogația centrală lansată de Lumea Justiției vizează legătura dintre parchetul de destinație și unul dintre cei mai influenți membri ai actualului CSM. Este vorba despre procurorul Claudiu Sandu, cel care a condus PT Brașov în perioada 2017-2023, înainte de a fi ales în Consiliul Superior al Magistraturii.

Jurnaliștii subliniază profilul controversat al lui Claudiu Sandu, reamintind momente din trecutul acestuia, precum situația în care s-ar fi lăudat cu menținerea unui suspect în arest timp de cinci luni, dosar finalizat ulterior cu o clasare. „Oare nu cumva Claudiu Sandu s-a pus de-a curmezişul în ceea ce privește transferul procuroarei Bătrîneanu?”, se întreabă sursa menționată, sugerând o posibilă influențare a votului colegilor din Secția pentru procurori.

Suspiciuni de influență în interiorul Secției pentru procurori a CSM

Analiza cazului sugerează ipoteza conform căreia membrii CSM ar fi putut „merge pe mâna” colegului lor, Claudiu Sandu, în gestionarea solicitărilor venite din partea concitadinei sale. Faptul că mutarea viza tocmai parchetul pe care Sandu l-a condus ani la rând întărește speculațiile privind o posibilă opoziție bazată pe criterii care exced competența profesională.

În timp ce Angela-Alexandra Bătrîneanu se pregătește să își preia postul la PT Brașov în urma deciziei instanței supreme, cazul rămâne un punct sensibil pentru imaginea CSM. Lumea Justiției promite să revină cu detalii pe măsură ce vor apărea noutăți despre acest dosar care a pus sub lupă mecanismele interne de transfer ale magistraților români. (Irinel I.).

În timp ce unii muncesc o viață întreagă pentru a pune un ban deoparte, „regizorii” de carton ai metodei „Vishing” s-au gândit că e mai simplu să facă teatru la telefon. Doar că, de data aceasta, piesa lor s-a jucat cu casa închisă… direct în arestul poliției, după o demonstrație de forță și profesionalism semnată de structurile de investigații din București.

„Directorii” de la colțul străzii și basmul cu „contul securizat”

Totul a început cu un scenariu demn de telenovelele ieftine, dar cu un impact psihologic devastator. O femeie de 75 de ani a fost victima aleasă de acești „profesioniști” ai manipulării care, după cum dezvăluie Sindicatul Europol, au pus în scenă o suită de apeluri menite să bage spaima în orice om de bună-credință. Mai întâi, un „angajat al băncii” a sunat-o cu o voce gravă și oficială, anunțând-o că cineva, un personaj misterios și malefic, încearcă să îi contracteze un credit pe nume.

Dar stați, că circul nu s-a oprit aici! Pentru ca minciuna să aibă și „ștampilă de stat”, a intrat în scenă al doilea actor, care s-a prezentat drept reprezentantul unei instituții guvernamentale. Mesajul? „Protejați-vă banii, doamnă, statul e aici să vă salveze!”. Presiunea psihologică a fost atât de mare încât femeia, convinsă că participă la o „operațiune secretă” de salvare a economiilor, a scos din bancă suma de 50.000 de lei. Planul escrocilor era simplu: victima urma să predea plicul unui „curier” care, chipurile, depunea banii într-un „cont securizat”. Singura problemă? „Contul” era, de fapt, buzunarul larg al unor paraziți sociali.

50.000 de motive să plângi în duba Poliției

Din nefericire pentru acești „antrenori de credite”, planul lor s-a izbit frontal de realitatea dură a cătușelor. Sesizați de victimă, care a avut prezența de spirit necesară într-un moment critic, polițiștii din Capitală au trecut la treabă. Nu cu vorbe, ci cu fapte. Au înțeles instantaneu mecanismul infracțional și au pregătit „scena” pentru actul final: flagrantul.

În momentul în care escrocii au întins mâna cu nerușinare după plicul ce conținea cei 50.000 de lei, „curierii” au primit o surpriză pe care nu o vor uita prea curând. În loc de bancnote foșnitoare, au simțit pe încheieturi metalul rece al cătușelor. Polițiștii i-au imobilizat fulgerător, iar cercetările nu s-au oprit la simplii pioni; a fost identificat rapid și un al treilea membru al grupării, demonstrând că rețeaua lor era la fel de șubredă ca și moralitatea lor.

Când Secția 22 și Sectorul 6 le strică „afacerea” infractorilor de tastatură

Acest succes răsunător, semnalat cu mândrie de Sindicatul Europol, nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unei colaborări de manual între polițiștii din cadrul Secției 22 Poliție, Serviciului de Investigații Criminale (SIC) al Sectorului 6 și experții de la Serviciul de Investigare a Infracțiunilor Informatice.

Acești profesioniști au demonstrat că, indiferent cât de creativi se cred infractorii în spatele telefoanelor, legea are brațul mai lung și mintea mai ascuțită. Întreaga sumă de 50.000 de lei a fost recuperată, iar gruparea care profita de vulnerabilitatea persoanelor în vârstă a fost scoasă din circuitul „afacerilor” de stradă.

Este un semnal clar: în București, cine încearcă să fure munca de o viață a bătrânilor, riscă să își petreacă restul zilelor explicându-le colegilor de celulă cum e cu „conturile securizate”. Felicitări colegilor pentru reacția rapidă și pentru că au arătat, încă o dată, că uniforma de polițist vine la pachet cu o doză letală de eficiență pentru infractori! (Irinel I.).