Într-un context economic marcat de inflație și incertitudine legislativă, vocea administrațiilor locale devine un barometru al nemulțumirilor cetățenilor. Recent, primarul orașului Băicoi a exprimat public o îngrijorare profundă privind povara fiscală crescândă și percepția publică asupra unui stat disfuncțional și corupt, subliniind că „Omul simte că acum se pun biruri pe spinarea lui pentru că România este disfuncțională, pentru că este corupție”. Declarațiile sale vin în replică la modificările legislative accelerate care afectează direct veniturile populației și bugetele locale.

Incoerența Guvernamentală, o poveste fără sfârșit?

Reacțiile la deciziile guvernamentale recente, care au impus primăriilor majorarea obligațiilor fiscale sub amenințarea reducerii cotelor defalcate din TVA și impozitul pe venit, sunt departe de a fi pozitive. Deși s-au acordat ulterior unele reduceri pentru persoanele cu handicap și facilități pentru clădirile vechi, edilul Băicoiului critică vehement această abordare. „Inconsecvența” este termenul cheie, descriind modul în care executivul operează.

„În administrație, am prefera să lucrăm cu legi predictibile, nu cu schimbări bruște de direcție, care ne afectează direct atât pe noi, ca primării, cât și pe cetățeni”, a declarat primarul. Concesiile făcute ar fi venit „sub presiuni publice, nu că i s-a făcut brusc milă”. Acest stil de lucru, caracterizat prin decizii diametral opuse de la o zi la alta, denotă „haosul din țară” și pune calculele peste cap pentru autoritățile locale. Edilul deplânge situația, arătând că „bâjbâim prin legislație și decizii administrative”, iar incertitudinea persistă chiar și acum: „nu știm sigur dacă banii pe care îi vom strânge în plus, prin majorarea taxelor și impozitelor locale, vor rămâne în bugetul orașului sau vor lua drumul Bucureștiului.”

De ce suportă cetățeanul greșelile statului?

Întrebarea care planează asupra acestor măsuri este dacă România duce lipsă de fonduri sau dacă are, într-adevăr, taxe prea mici comparativ cu Europa. Primarul consideră exemplul oferit de guvern ca fiind „nedrept pentru români”, deoarece „nu se spune adevărul”. Argumentul inițial că majorările ar asigura independența financiară a administrațiilor locale a fost rapid contrazis de recunoașterea că măsurile fac parte dintr-un jalon PNRR, negociat fără transparență în trecut.

De fapt, taxele și impozitele locale nu reprezintă mai mult de 25% din totalul veniturilor, restul fiind constituit din cotele defalcate amenințate de premier. „Deci tot rămânem la cheremul bugetului central”, conchide edilul. Acesta recunoaște fenomenele nocive precum evaziunea și delapidarea, dar contestă „răzbunarea” pe populație: „nu te răzbuna pe populație, că nu ești în stare tu, ca stat, să impui legea tuturor și să colectezi obligațiile fiscale. Omul simte că acum se pun biruri pe spinarea lui pentru că România este disfuncțională, pentru că este corupție, pentru că organele de forță nu-și fac datoria ș.a.m.d. Și simte asta ca o mare nedreptate. Ceea ce și este, până la urmă.”

România vs. Europa: O comparație nedreaptă

Când vine vorba de comparația cu Uniunea Europeană, primarul vorbește despre o „discriminare” evidentă. El reamintește că Guvernul român a acceptat în 2021 un jalon PNRR de majorare a taxelor, condiționând accesul la fonduri europene. Această situație pune România în fața unei alegeri dificile: ori crești obligațiile fiscale, ori renunți la banii UE.

Contrastul este izbitor. Există state membre ale UE, precum Italia, Croația, Malta, Luxemburg, Belgia, Cipru și chiar Franța, unde impozitul pe prima locuință – considerată esențială pentru o viață decentă – nu se plătește sau beneficiază de reduceri substanțiale de până la 50%. În Bulgaria, impozitul pe prima locuință este de doar 50%. „Și atunci de ce la alții se poate, dar pentru noi nu? Să ne explice deștepții care au negociat cu UE”, a întrebat primarul.

Referitor la alinierea prețurilor din România la nivelul celor europene, edilul atrage atenția asupra decalajului: „ne ducem pe o pistă falsă”. Carburanții și electricitatea sunt mai scumpe decât în țări cu venituri de două-trei ori mai mari. „Cum să compari România cu Germania, cu Franța, cu Norvegia sau chiar cu Spania? Păi noi avem veniturile lor, ca să ni se pretindă cheltuieli similare?” insistă primarul, avertizând că nu se poate lucra doar cu cifre, ci cu „viețile oamenilor” și că „populația nu poate răbda”. Veniturile, nu doar salariile privilegiate, trebuie să fie punctul de plecare. El menționează cei peste un milion de lucrători din privat cu salariul minim, care „nu își permit să dea mai mult”. De asemenea, rata inflației reală, de peste 10% în România comparativ cu 2-3% în Germania, erodează semnificativ puterea de cumpărare a românilor. Progresul, conchide primarul, trebuie să ajungă la toți, nu doar la un procent mic, iar negocierile cu UE trebuie făcute „inteligent, cu grijă pentru toată lumea”.

Reforme cu bisturiul sau cu satârul?

Pe fondul discuțiilor despre reforme și miliardele de euro pompate de UE în România, primarul Băicoiului aduce în discuție reforma administrației publice. Aceasta urmează, „tot cu tăieri de personal, tot cu micșorări de cheltuieli”, ceea ce va duce la șomaj și o suprasolicitare a angajaților rămași. Deși recunoaște necesitatea reformei, critică abordarea: „Una era dacă porneam în 2021 și o luam etapizat, alta este să luăm toate aceste măsuri brusc, fără a cântări bine efectele. La noi nu se intervine chirurgical, se taie otova, cu satârul, și apoi se speră că pacientul va supraviețui.”

Bugetul național, ostaticul jocurilor politice

Întârzierea aprobării bugetului național, la finalul lunii februarie, este un alt aspect criticat de primarul Băicoiului. Această situație „nu doar pentru Băicoi, ci pentru toată țara, este un fapt negativ”. Legea prevede că bugetele locale trebuie votate în 45 de zile de la aprobarea celui național, iar orice întârziere blochează unitățile administrativ-teritoriale.

„Noi toți funcționăm acum pe un buget minim, cu limitări de cheltuieli și investiții”, a explicat primarul, anticipând că această stare va persista până în aprilie. Această birocrație și lipsă de predictibilitate afectează grav implementarea proiectelor și investițiilor locale. Mai îngrijorătoare este constatarea că „partidele se șantajează pe tema bugetului și fiecare emite pretenții pe care alte formațiuni nu vor să le accepte. Lipsa asta de seriozitate, de responsabilitate față de țară, mi se pare că nu este în regulă.”