Featured
Românii, obligați să învețe pe tot parcursul vieții profesionale
Aproape toate persoanele active din România sunt nepregătite pentru noile competențe cerute în prezent pe piața muncii. Concepută la nivelul UE, învățarea pe tot parcursul vieții va fi implementată și în țara noastră, astfel că angajații, precum și cei aflați în căutarea unui loc de muncă, vor fi obligați să se întoarcă la școală. Mai mult, cursurile de formare a diferitelor competențe trebuie desfășurate permanent, până la pensionare.
Ritmul amețitor al progresului tehnico-științific la nivel mondial a creat mari probleme pe piața muncii. Pe lângă desființarea accelerată a milioane de locuri de muncă, nivelul de competențe cerut nu mai corespunde cu mai nimic din școlarizarea anterioară a oamenilor. Astfel, soluția impusă de UE pentru țările membre este încărcarea persoanelor cu obligația de a efectua cursuri de formare profesională pe tot parcursul vieții active.
Mai exact, pe lângă serviciu, angajații vor fi nevoiți să-și aloce timp și pentru a învăța, acordându-și, astfel, șansa de a își păstra locurile de muncă sau, mai ales, de a-și putea găsi un loc de muncă. La solicitarea UE, România a elaborat o strategie națională pentru formarea adulților, prin care s-a stabilit ca, pentru 2030, 17,4 % dintre adulți să fi fost implicați în activități de învățare în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă o rată de trei ori mai mare decât în 2016. Țintele la nivelul Uniunii Europene sunt ca cel puțin 47 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2025 și cel puțin 60 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2030.
În prezent, peste trei sferturi din întreprinderile din UE afirmă că întâmpină dificultăți în a găsi lucrători cu competențele necesare, în timp ce doar 37 % din adulți urmează cursuri de formare în mod regulat. Indicele economiei și societății digitale arată că 4 din 10 adulți și una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispun de competențe digitale de bază. Femeile sunt subreprezentate în profesiile și studiile din domeniul tehnologiei, doar 1 din 5 specialiști TIC și 1 din 3 absolvenți de științe, tehnologie, inginerie și matematică fiind femei.
Dispar locurile de muncă
Automatizarea și noile tehnologii au început să schimbe caracteristicile cererii de competențe și au dus la schimbări în procesele de producție, astfel cererea de competențe cognitive și socio-comportamentale non-rutinice are o tendință de creștere atât în economiile avansate, cât și în cele emergente, iar cererea de competențe de rutină specifice unui loc de muncă este în scădere, se arată în Strategie. Totodată, beneficiile pentru combinații de diferite tipuri de competențe sunt de asemenea în creștere, iar aceste schimbări se manifestă nu doar la noile locuri de muncă, ci și prin schimbarea profilului de competențe al locurilor de muncă existente. ”Aceste noi tehnologii implică și actualizarea competențelor profesionale ale adulților, astfel încât să se adapteze la toate aceste schimbări și noi cerințe ale locurilor de muncă. Digitalizarea obligă adulții să dobândească competențe digitale pe diferite niveluri, pornind de la cel de bază și terminând cu nivelul avansat al securității cibernetice, inteligență artificială etc. România se află aproape pe ultimul loc în clasamentul UE în ceea ce privește proporția persoanelor cu competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază (31% în 2019, comparativ cu media UE de 56%)”, se precizează în Strategia Ministerului Muncii.
Probleme majore
Autoritățile recunosc că în momentul de față nu se poate vorbi de un real progres în ceea ce privește percepția angajatorilor și a organizațiilor sindicale asupra importanței şi impactului pozitiv al formării profesionale pentru creșterea calitativă și cantitativă a ocupării. Angajatorii sunt reticenți la organizarea programelor de formare finalizate cu certificate de calificare cu recunoaștere națională deoarece forța de munca care beneficiază de formare profesională este predispusă la schimbarea angajatorului care a plătit formarea profesională. ”Printre barierele în participarea la formare și dezvoltarea de competențe se numără lipsa de timp pentru participarea la formare, costul formării, neînțelegerea necesității și importanței formării de competențe pe tot parcursul vieții, dar și lipsa de informații privind oportunitățile disponibile. Pentru a se asigura accesul adulților la formare sunt necesare mecanisme de finanțare care să asigure o partajare adecvată a costurilor între autoritățile publice, angajatori, adulți, partenerii sociali, furnizorii de servicii de formare profesională”, se mai arată în Strategia Națională pentru Formarea Adulților.
Exclusiv
Penitenciarul Ploiești câmp de război!
Exclusiv
Structurile din ordine si aparare ( MAI, MAN, SRI, etc) pot sa faca demersuri pentru acordarea cu textele directivei europene pe salarizare/7 iunie 2026 este doar termenul final de executare!
Exclusiv
Swinging-ul politic si protectia „divina” pentru aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata din Prahova (I)
Pe noi, cei de la Incisiv de Prahova ne intriga aceasta secventa de subminare a economiei nationale, inca de pe vremea cand Necsulescu Sorin (socrul „marionetei” Andrei Volosevici) si fratele sau o pastoreau, primul fiind sef sector Securitate economica la SRI Prahova, acum la Conpet ditamai seful!.
Ca sa explicam ce protectii au acesti „baietasi” trebuie sa ne intoarcem un pic, in timp, pentru a reveni in zilele noastre la „Swinging-ul politic” si socrul „marionetei” Andrei Volosevici:
Precizam ca, ne intriga aceasta secventa de subminare a economiei nationale, inca de pe vremea cand SRI-istul Sorin Necsulescu (socrul edilului Andrei Volosevici) si fratele sau o pastoreau, primul fiind se sector Securitate economica la SRI Prahova.
„Prăbuşirea Conpet” începe la sfârşitul anului 2005, iar principalii responsabili pentru acest lucru sunt: fosti directori dar si Ioan Talpeş (fost şef al SIE).
De bună seamă că un anume rol o fi jucat şi „lichidatorul”, adică firma lui Mark Rich. Greu de spus deocamdată care a fost şi rolul jucat de doi oligarhi ruşi. Decapitarea Conpet s-a făcut, aşadar, pe două căi, dar care au avut acelaşi numitor comun: GLENCORE ENERGY UK L.T.D.
Toate acestea s-au întâmplat direct sub nasul SRI Prahova, care, conform atribuţiilor pe care le avea prin lege, era obligat să informeze superiorii din conducerea centrală a SRI şi pe preşedintele României, inclusiv DIICOT, despre faptul că actualul şi foştii directori ai Conpet, prin cererea de faliment a companiei, au pus în pericol securitatea energetică şi siguranţa naţională a României, în favoarea unui grup de crimă organizată.
Compania naţională Conpet nu se afla în niciun caz, în ciuda crizei economice devastatoare, în situaţia de a-i fi fost cerut falimentul. Cu atât mai puţin chiar Conpet însuşi!
Cu toate acestea, la o analiză sumară a dosarului de insolvenţă nr. 4113/62/2010 – judecat în ianuarie 2010, la Curtea de Apel Braşov (o altă coincidenţă: procesul între RAFO Oneşti – debitor, şi acelaşi GLENCORE ENERGY – creditor, tot la Curtea de Apel Braşov s-a judecat) -, se observă un lucru ciudat, în măsură a da peste cap întregul Cod de Procedură de Drept Comercial: printre cei 15 creditori care ar fi cerut insolvenţa Conpet se afla, la poziţia 15, chiar… Conpet.
Mai exact, Conpet vroia falimentul Conpet?
Practica juridică în domeniu ne arată faptul că la masa credală apar cei care au împrumutat o anumită societate sau care au prestat diverse servicii şi, deoarece aceasta nu şi-a onorat datoriile (ori nu a plătit respectivele servicii), atunci creditorii cer falimentul ei, scoaterea la licitaţie a bunurilor şi recuperarea datoriilor din vânzările cu pricina. În aceste condiţii, ce ar trebui să înţelegem, că societatea de stat Conpet este datoare sieşi iar pentru a-şi recupera creanţa, şi-a cerut singură falimentul?
Şi despre care faliment e vorba, atâta vreme cât, cel puţin din datele oficiale, Conpet a încheiat şi anul 2009, şi anul 2008, şi anul 2007 pe profit, şi nu pe pierdere? Pe de altă parte, pe lista de aşa-zişi creditori care au emis pretenţii la banii Conpet se află şi controversata RAFO. Asta în condiţiile în care, cu un an in urma la data respectiva, datoria pe care o avea Conpet la RAFO a fost plătită, conform Bursei de Valori Bucureşti, care menţiona că „Rafo Oneşti şi-a majorat capitalului social cu suma de 2,42 milioane RON, ce reprezinta creanţa certă, lichidă şi exigibilă plătită de Conpet SA”. Virarea banilor de la Conpet către RAFO s-a realizat în data de 25 iulie 2009.
Mai trebuie menţionat încă un aspect important: aceiaşi ofiţeri SIE care au lucrat la acest dosar complicat au trimis de două ori (o dată în 2009, iar a doua oară în 2010) rapoartele cu concluziile referitoare la ciudata falimentare a Conpet către Preşedinţia României. În ambele dăţi rapoartele s-au întors de la Cotroceni, către SIE, cu rezoluţia: „Neconcludent”! Vom reveni cu dezvaluiri senzationale pana ajungem la „Swinging-ul politic” din prezent. (Cristina T.).
-
Ancheteacum 3 zile
Veste buna pentru rezervisti/Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional
-
Ancheteacum 2 zile
ANA MARIA PĂTRU „a beneficiat” de 2 dosare fabricate, caz rar întâlnit chiar și la „Unitățile de Elită” ale D.N.A
-
Exclusivacum 16 ore
Structurile din ordine si aparare ( MAI, MAN, SRI, etc) pot sa faca demersuri pentru acordarea cu textele directivei europene pe salarizare/7 iunie 2026 este doar termenul final de executare!
-
Exclusivacum 5 zile
EXCLUSIV: SONDAJ ELECTORAL Alegeri Locale iunie 2024 pentru județele Prahova si Constanța – Grupul de presă INCISIV
-
Ancheteacum 16 ore
DNA va livra marfa dupa alegeri
-
Ancheteacum 3 zile
Serviciul secret nu a declarat recurs impotriva hotararii CAB/Si-a recunoscut vina
-
Exclusivacum 2 zile
Se confirmă faptul că răzbunările maleficului Ilie Marian au avut ca scop mazilirea directorului adjunct de la Penitenciarul de Femei Ploiesti Târgșorul Nou
-
Ancheteacum 2 zile
„În discursul de lansare a candidaților PNL Ploiești, am explicat în ce constă clanul Cosma şi cine sunt aliaţii săi”