RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Totusi, nu este vorba despre o firmă de stat care să aibă monopol, ci de o SA!

SGR nu livrează ce a promis

Ceea ce SGR RETURO spune ca este reciclat este doar praf în ochi şi pulbere în plămâni …mare parte din deșeurile din ambalaj este găsit în tomberoane pe câmpuri, gropi de gunoi …etc.

Toate punctele de colectare sunt fără autorizație de mediu!

Transportul se face cu mașini neautorizate ….și pentru ca în SGR RETURO este acționar ministerul mediului aceștia fac ce vor și cum vor.

Sticlele și dozele nu mai sunt încadrate ca deșeu și au o noua denumire …doar AMBALAJ!!!.

17 companii, producători și distribuitori de băuturi, printre care și Romaqua Group, lider pe piața apelor minerale din România, au solicitat în instanță suspendarea executării hotărârii de Guvern ce legiferează funcționarea sistemului de garanție returnare din România.

Gândit și implementat de instituțiile statului (Ministerul Mediului) în claborare cu jucătorii din industria berii (prin Asociația Berarii României pentru Mediu), din industria băuturilor răcoritoare (prin Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate) și marii retaileri alimentari (Asociația Retailerilor pentru Mediu), sistemul de garanție returnare are și combatanți, în general producători și distribuitori de vin și ape minerale.

Astfel, începând de anul trecut, chiar după debutul SGR în România, din 31 noiembrie,  RetuRo, compania care administrează sistemul la nivel național, a fost chemată în judecată din dorința reclamanților (producători de băuturi) de a aduce schimbări sistemului.

Potrivit unei analize cu ajutorul motoarelor de căutare termene.ro, primul proces a fost intentat de  Romaqua Group, cel mai mare producător de apă îmbuteliată din România, care, inițial,  a chemat în judecată RetuRO într-un dosar ce are ca obiect acțiune în constarare și în care se contestă valabilitatea unor  clauze din contractul de prestări-servicii încheiat cu administratorul SGR.

Romaqua a solicitat judecătorilor să suspende  executarea contractului cu RetuRO până la soluționarea primului dosar, însă judecătorii au respins cererea de chemare în judecată, soluție pe care producătorul a contestat-o făcând apel.

Concomitent, Romaqua se judecă cu RetuRO și Guvernul României și într-un dosar cu aceeași miză având ca obiect anulare act administrativ, mai exact a HG privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

„RetuRO a întreprins anumite demersuri judiciare și în legătură cu un număr extrem de redus de producători, care au decis să conteste în justiție valabilitatea unora dintre clauzele contractului de prestări-servicii încheiat cu administratorul SGR. RetuRO a obținut deja câștig de cauză în primă instanță într-un proces inițiat de un producător de ape minerale. Important de precizat și că garanțiile pe care producătorii le plătesc pentru fiecare ambalaj pe care îl pun pe piață și care au aceeași valoare de 50 de bani, sunt imediat recuperate de aceștia în momentul în care produsele sunt facturate și livrate către distribuitori și comercianți, motiv pentru care nu există niciun argument pentru ca ele să fie încadrate ca “pierderi” de către producătorii de băuturi”, a transmis RetuRO în legătură cu această speță.

În afară de Romaqua, 16 companii, împreună și pe cale separată, au solicitat în instanță suspendarea executării HG privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile( HG 1074/2021), chemând în judecată Guvernul României.

Din datele agregate de Termene.ro, companiile Domaine Vinarte SRL; care operează magazinul online de vinuri Vinarte, Mero Com International care deține crama Girboiu, Viticola Corcova (podgoria Corcova Roy & Dâmboviceanu), Domeniile Săhăteni, AMB Wine Company (Liliac Winery) au chemat în judecată Guvernul și ca intervenient RetuRO, pe cale separată.

De asemenea, o altă companie care a chemat pe cale separată  Guvernul în judecată pentru anularea HG privind SGR  (dosar în care RetuRo nu este parte)  este și producătorul de vinuri Serve Ceptura, pentru care există și o soluție a Curții de Apel Ploiești. Judecătorii au admis în parte cererea de suspendare și au suspendat executarea prevederilor art.10 alin (5) din HG nr.1074/2021 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de HG 1075/2023 până la pronunţarea instanţei de fond.

Potrivit articolului menționat, este interzisă introducerea pe piața națională a produselor ambalate în ambalajele prevăzute la art. 1 alin. (1) dacă acestea nu sunt inscripționate în condițiile prevăzute la art. 24 (cu sigla SGR și cod de bare aferent n.red.) , cu excepția produselor care se află în stocul producătorilor, distribuitorilor sau comercianților la data prevăzută la alin. (1) (30 iunie 2024 n.red.)”.

Deci, Romaqua Group, cel mai mare producător român de băuturi, cu peste 2.000 de angajați în 7 fabrici și având în portofoliu branduri precum Borsec, Stânceni, Giusto și Albacher, a cerut în instanță suspendarea sistemului de garanție – returnare (SGR) a ambalajelor. Compania susține că proiectul, lansat de Ministerul Mediului înainte să fie finalizată infrastructura de care are nevoie, prezintă o serie întreagă de disfuncționalități și nereguli, care aduc costuri suplimentare semnificative pentru tot lanțul din industrie, de la producător la distribuitor și magazin, și au început să se regăsească deja în prețurile produselor la raft.

Romaqua susținea că operatorul sistemului ar fi trebuit să fie, potrivit ghidului Comunității Europene, o organizație nonprofit, nu o societate pe acțiuni – ca RetuRO -, care urmărește obținerea de profit. Totodată, ar fi trebuit să fie o structură independentă, dar în acționariatul RetuRO se regăsesc toți marii concurenți Romaqua.

Un producător de vin a câștigat procesul intentat statului român în speța ambalajelor reciclabile. O prevedere a programului SGR a fost suspendată
Printr-un proces deschis la Curtea de Apel Timișoara, compania Cramele Recaș a dat în judecată Guvernul României, cerând suspendarea mai multor articole din legea privind sistemul de garanție-returnare. Returo Sistem de Garanţie-Returnare (SGR) şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au calitatea de „intervenienți” în dosar.
În litigiu, producătorul având sediul în localitatea Recaș, județul Timiș, a reclamat că regulile SGR au fost modificate radical cu doar câteva săptămâni înainte ca programul să debuteze în România.

Instanța a admis în parte cererea Cramelor Recaș și a dispus suspendarea articolului care prevede că „stocurile (n.r. – fără eticheta SGR) pot fi introduse pe piaţă, respectiv comercializate, după caz, cel târziu până la data de 30 iunie 2024, dată după care introducerea acestora pe piaţa naţională, respectiv comercializarea lor este interzisă”. Judecătorii au arătat în sentință că, până în 6 noiembrie 2023, legea prevedea data de 31 decembrie 2024 drept termen-limită de lichidare a stocurilor, iar în 7 noiembrie 2023, cu mai puțin de o lună înainte de pornirea programului, termenul a fost devansat pentru 30 iunie 2024.
După ce producătorii de vinuri şi cei de apă au intentat mai multe procese Guvernului României şi companiei RetuRO SA, Ministerul Mediului a bătut în retragere în cazul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), lansând pe data de 15 martie a.c. în dezbatere publică o modificare la HG nr. 1074/ 2021 prin care prelungește cu 6 luni perioada în care producătorii își pot vinde stocurile de marfă în ambalaje care nu poartă sigla SGR.

Toate punctele de colectare sunt fără autorizație de mediu.

Transportul se face cu mașini neautorizate ….și pentru ca în SGR RETURO este acționar Ministerul Mediului aceștia fac ce vor și cum vor.

Sticlele și dozele nu mai sunt încadrate ca deșeu și au o noua denumire doar AMBALAJ.

Denumirea de ambalaj poate fi folosita pana în momentul în care se introduce produsul finit în ele, după desfacerea consumarea conținutului acestea devin deșeu ambalaj și trebuiesc însoțite de documentele aferente …..deci SGR RETURO încalcă legislația de mediu pentru ca pot și pentru ca vor ….aceștia au cheltuit milioane de euro din fonduri proprii și externe fără a face ceva concret.

Ceea ce SGR RETURO spune ca este reciclat este doar praf în ochi şi pulbere în plămâni ….mare parte din deșeurile din ambalaj este găsit în tomberoane pe câmpuri, gropi de gunoi …etc.

De exemplu la Brașov au deschis VGP parc  pe strada Bucegi cu mare Tam Tam dar pentru puțin timp , acesta fiind închis și nefuncțional în acest moment.

Se va deschide în curând la Otopeni un alt mare depozit tot cu suflete și trâmbițe,  dar și acesta va sta închis.

Ce fac acești angajați ai SGR RETURO …”papa” banii și atât…fac rapoarte mincinoase?

Aceștia se ascund în spatele asociatului …Ministerul Mediului și nu dau socoteala ?

Investigatia ziarului Incisiv de Prahova va aduce in fata opiniei publice un caz halucinant și va aduce probe ca cei ce se ocupa de centrele de primire a deșeurilor de ambalaj introduc de mai multe ori prin aparat deșeurile și colectorii fac aceleași lucruri în fiecare zi.

Deci cum sa avem încredere în acest program numit SGR RETURO? Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. (Cristina T.).

Chestorul principal Bogdan Berechet, a dispus cercetarea disciplinară a unui agent de ordine publică de la Secția 5 care a îndrăznit să își exercite atribuțiile de serviciu și să oprească „Dusterul” în care se afla șeful secției, în calitate de conducător auto și șeful de birou ordine publică, în calitate de pasager, dezvaluie cei de la sindicatul Europol. În ce țară UE mai vezi șeful de secție să îi fie șofer subalternului, adică șefului de birou? Cei doi ofițeri se aflau într-o activitate ilegală de control, după cum constată tocmai structura de control intern din cadrul Sectorului 1, deoarece aceștia nu figurau în planificarea întocmită cu ofițerii care pot efectua controlul dispozitivului în acea zi și care să fie aprobată de conducerea Sectorului 1, mai dezvaluie sursa citata.

Politistul, circulând în spatele lor, a observat că cei doi ocupanți ai „Duster-ului” nu aveau cuplate centurile de siguranță, motiv pentru care  i-a oprit, le-a solicitat actele, i-a verificat în bazele de date, întocmai ca în situația în care ar fi oprit orice alt cetățean de rând. Acest gest însă, a provocat o mare frustrare în rândul celor 2 ofițeri, care s-au simțit lezați în orgoliu și jigniți că au fost opriți de subalternul lor. Mai mult, în rapoartele pe care le-au scris ulterior, pentru a-l reclama pe agent șefului Poliției Capitalei, Bogdan Berechet,  au menționat că agentul nu avea „statutul” necesar pentru a opri în trafic doi ofițeri superiori și că ei apreciază că în calitate de șefi, nu aveau obigația de a purta centura de siguranță.

În urma sesizărilor formulate de cei doi ofițeri, structura de control intern din cadrul Sectorului 1 a efectuat verificări și au constatat mai multe încălcări ale prevederilor legale, inclusiv în sarcina celor doi ofițeri. Însă, în mod discriminatoriu și cu o evidentă dovadă de hărțuire morală, se propune declanșarea cercetării disciplinare doar față de agentul de ordine publică care i-a oprit pe ofițeri. Mai mult, agentul de poliție a fost trimis la psiholog de către șefii lui pentru că ar reprezenta un pericol pentru sine, pentru colegi și familie, doar pentru că a îndrăznit să îi oprească pe șefii săi. Iar pentru corectă informare, atașăm în integralitate documentul în posesia căruia am intrat cu multă greutate și care dovedește cele susținute în cuprinsul materialului, mai dezvaluie sursa citata.

Putem înțelege dacă Berechet încă este afectat emoțional de faptul că a fost prins de polițiștii rutieri din Argeș în timp ce conducea cu o viteze ce depășea cu peste 50 km/h viteza minimă legală, rămânând fără dreptul de a conduce pe drumurile publice pentru 3 luni, însă nu putem tolera aceste hărțuiri la adresa unui agent de ordine publică care nu a făcut altceva decât să aplice legea, constatând că cei doi șefi nu purtau centura de siguranță și pe care, în mod firesc, i-a sancționat, puncteaza cei de la Europol. Problema este că șeful Secției 5, cms șef Roman Gabriel, a mai făcut obiectul unor cercetări ca urmare a sesizărilor sindicatului Europol, dar de fiecare dată a fost iertat de Berechet, cu toate că se constatase că a încălcat prevederile legale.

Pentru faptul că Berechet, în mod selectiv, a dispus declanșarea cercetării prealabile doar față de agentul de poliție, deși rezultatul verificărilor evidențiază încălcarea prevederilor legale și de către cei doi șefi, încălcând astfel prevederile art. din HG 725/2015, sindicatul Europol a  sesizat conducerea Poliției Române.

Probabil că nici Direcția Control Intern, condusă de cms șef Ionică Iulian, prins și el băut la volan de polițiștii rutieri, și nici chestorul general Benone Matei nu vor lua măsurile legale și nu vor dispune cercetarea disciplinară, respectiv sancționarea protejatului Berechet. (Cristina T.).

„Nanu este exponentul puterii absolute și corupte în județul Prahova. Virgiliu Nanu execută ordinele baronului PSD, Mircea Cosma, și are grijă ca firmele acestuia să beneficieze de contracte cu statul. Când a fost șef la OCPI, el s-a preocupat personal de intabularea Fermei Dacilor. Nanu chiar a semnat personal această intabulare, care se face totuși în anumite condiții.

Că să intabulezi acel complex de la Ferma Dacilor era necesară depunerea unei documentații destul de stufoase, însă Virgiliu Nanu a făcut-o doar pe baza unei expertize, ceea ce înseamnă că a forțat sau chiar a încălcat legea. Cetățenii din Tohani ne-au transmis că Virgiliu Nanu participa în mod constant la numeroase chermeze și lua masa în mod constant la Ferma Dacilor, fiind prieten cu patronul Cornel Dinicu.

Virgiliu Nanu anunța senin după incendiul de la Ferma Dacilor, incident în urma căruia au murit 6 persoane, că Dinicu a intrat în legalitate în toamna anului 2020 printr-un raport de expertiză și un certificat de edificare a construcției. Ceea ce a uitat să spună publicului dl. Virgiliu Nanu este că Dinicu a reușit să intre într-o așa zisă legalitate cu ajutorul documentelor emise de șeful OCPI Prahova, recte Virgiliu Nanu.

Virgiliu Nanu este originar din celebra comună Cornu și bineînțeles a fost ajutat să intre în politica mare de celebrul primar PSD de Cornu, Cornel Nanu. Cornel Nanu este unchiul lui Virgiliu Nanu. În tragedia Ferma Dacilor totul a fost pus în cârca lui Cornel Dinicu din cauza trecutului său infracțional, astfel infractorii precum Virgiliu Nanu și cei de la ISU Prahova, ce au pus umărul la menținerea într-o aparentă legalitate a acestei afaceri nu au fost trași la răspundere pentru faptele lor. Cel mai probabil statul mafiot și instituțiile sale corupte vor pune toată vina în cârca lui Cornel Dinicu.

Virgiliu Nanu și Andrei Volosevici, implicați direct în escrocheria White Tower

În acest moment Ploieștiul este scena unui mare scandal cu apartamente de lux, cunoscut drept White Tower, unde proprietarul a vândut de șapte ori un apartament. Cu ajutorul lui Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI Prahova, patronul escrocheriei White Tower, Lupu Mihai, s-a intabulat ilegal. În schimbul serviciilor oferite Virgiliu Nanu a obținut foloase necuvenite de la Lupu Mihai.

Sursele Anchetatorii.ro susțin că Virgiliu Nanu a primit un apartament prin interpuși. Inclusiv primarul Andrei Volosevici ar fi primit două apartamente în complexul dezvoltat de Mihai Lupu. Volosevici a fost de două ori audiat de DNA în acest caz, iar în urma extinderii anchetei procurorii ar urma ca în zilele următoare să ceară reținerea și punerea sub acuzare a edilului Ploieștiului.

În dosar a fost reținut și omul de afaceri Daniel Ştefănescu (top 300), fondatorul Gersim Impex. Ștefănescu a fost plasat sub control judiciar în dosarul de înşelăciune în domeniul imobiliar care vizează complexurile de locuinţe White Tower şi City Gate din Ploieşti

Andrei Volosevici și Virgiliu Nanu sunt promotorii acestei inginerii financiare prin care oamenii, cumpărătorii de bună credință, au fost lăsați pe drumuri și păgubiți cu zeci de milioane de euro.

Surse Anchetatorii.ro mai susțin că la departamentul de urbanism, ca să se urgenteze actele la complexurile de locuințe White Tower și City Gate, Virgiliu Nanu dădea ordine personal și indicații celor din cadrul OCPI Prahova și din Primăria Ploiești, ceea ce duce la concluzia că omul avea un interes direct acolo în momentul în care suni să vezi care-i starea actelor și să urgentezi toate hârțogăraia care trece prin urbanism.

În dosarul White Tower, instanța a dispus, ,initial, ca omul de afaceri Mihai Lupu, avocatul Vlad Nichita și notarul Radu George Tudose, să fie arestați preventiv pentru 30 de zile. Curtea de Apel Ploiești a decis prelungirea măsurii preventive la cererea procurorului de caz. În același dosar, Mărioara Lupu, reprezentant al dezvoltatorului imobiliar a fost plasată în arest la domiciliu și are interdicție să vorbească cu fiul ei”. Vom reveni. (Cerasela N.).