Anchete
EXCLUSIV/CARACATITA DIN GORJ/Se incearca falimentarea S.C. COMBGORJ S.A. din Târgu-Jiu, județul Gorj – Comisarul de Prahova
Vă semnalăm grave abuzuri și ilegalități prin care un grup infracțional organizat, cu ramificații și protecție puternică în zone politico-administrative (inclusiv DIICOT Gorj) acționează încă din 2014 în scopul falimentării S.C. COMBGORJ S.A. din Târgu-Jiu, județul Gorj (fosta Societate Comercială pentru Producerea Nutrețurilor Combinate COMBGORJ S.A., ale cărei acțiuni au fost tranzaționate pe piața Rasdaq până în 20 august 2015).
Angajați ai societății, inclusiv din rândul directorilor, au sesizat autoritățile în repetate rânduri, dar lipsa de finalitate a cercetărilor confirmă suspiciunea că brațele Caracatiței locale se întind nu doar până la vârful parchetelor (DNA și DIICOT) care ar fi trebuit deja să soluționeze într-un fel sau altul dosarele aflate pe rol și plângerile depuse, ci și mai sus, în zona judiciară și în cea politică (conducerea IPJ Gorj, parlamentarii și conducerea PSD Gorj).
În aceste condiții, singura speranță de a stopa ”dărâmarea” unui Combinat de importanță strategică este implicarea presei naționale, care poate să investigheze, să tragă semnale de alarmă asupra celor ce se întâmplă la Târgu-Jiu și să pună presiune pe autoritățile judiciare să-și facă treaba cu responsabilitate.
Pe scurt: Actuala conducere a societății, care a preluat administrarea Combinatului în condiții abusive (Gabriela Mărgărit este administrator, director general și președinte al Consiliului de Administrație) este acuzată de ceilalți administratori și directori ai societății de gestiune frauduloasă și de o serie lungă de alte infracțiuni (evaziune fiscală, spălare de bani și constituire de grup infractional, în formă continuată, fals și uz de fals, abuz în serviciu, purtare abuzivă, abuz de încredere, conflict de interese), dar, înainte de toate, și de nerespectarea hotărârilor judecătorești – prin faptul că forțează intrarea în insolvență a COMBGORJ, deși instanța a decis contrariul.
Faptele sunt dintre cele mai grave: firma familiei Mărgărit SC HELOR IMPEX SRL, care a și făcut demersuri pentru intrarea în insolvență, implicit în faliment a Combinatului, funcționează practic în incinta acestuia, iar prin exploatarea activelor COMBGORJ, evident în detrimentul acestuia (o demonstrează veniturile, cheltuielile și stocurile de mărfuri lunare ale celor doua societăți, ambele administrate o vreme de aceeași Gabriela Mărgărit).
Ambele firme au același profil de activitate (încălcând astfel prevederile legii 31/1991): comerț cu cereale, făină albă, tărâțe de grâu, și de orez, sare, îngrășăminte chimice, mălai consum și furajer, șrot de soia, șrot de floarea soarelui, furaje, etc, pui zburați (găină și curcă). SRL-ul utilizează birouri, spații de parcare auto, magazii, celule, buncăre (pentru depozitare, uscare cereale) fără a-și plăti chiria sau prestările de servicii la valoare reală: toată activitatea de depozitare a mărfurilor, de însăcuire, cântărire, i-a adus o cifră de afaceri de peste 7-10 miliarde lei lunar, în comparație cu SC COMBGORJ SA de doar 2-3 miliarde lei lunar (în condițiile în care Combinatul are siloz de depozitare a cerealelor în celule de 10.000 t, buncăre și magazii de peste 200 t, toate autorizate, cu certificat de agreare ca rezervă la intervenția statului).
Cu alte cuvinte, o ”căpușare” în toată regula, cu bunăștiință și cu sfidarea legii. Ori, fără protecție la nivel înalt, acest lucru nu ar putea fi posibil.
Din februarie 2016, D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Gorj a întreprins cercetări în dosarul nr. 12D/P/2016 (evaziune fiscală, spălare de bani, constituire de grup infracțional), dar în mod inexplicabil fără să țină cont de documentele doveditoare ale infracțiunilor sesizate: facturi de avans, aport personal fictiv, mărfuri vândute fără documente, bunuri „dispărute” din patrimoniu. În această situație, care ar fi trebuit de multă vreme să lămurească lucrurile, soluția care să-i scape de răspundere pe cei vinovați a fost intrarea în insolvență a Combinatului. Cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenței nr. 6366/05.01.2017 a fost semnată de aceeași Gabriela Mărgărit în mod abuziv ca Președinte al Consiliului de Administrație. Apelul depus de Armega Elena – administrator și director economic (telefon 0762446336) și Sfîrloagă Nicolae – administrator și director tehnic (telefon 0784322224) a fost judecat la Curtea de Apel Craiova. Facem precizarea că cei doi nu și-au mai primit drepturile salariale pentru 2017 conform contractelor de administrare, nemaifiind recunoscuți ca salariați și administratori ai societății de către actuala conducere. Este deja o practică uzuală pentru conducerea actuală ca persoanele care apără interesele și patrimoniul societății să fie supuse frecvent agresiunilor verbale și fizice și somate să părăsească unitatea.
Instanța de judecată a admis apelurile și a desființat sentința de deschidere a procedurii insolvenței a SC COMBGORJ SA, prin Decizia nr. 436/2017. Chiar și așa, nu se renunță la împingerea spre faliment și lichidare a Combinatului: se introduce din nou o cerere de deschidere a procedurii insolvenței nr. 6510/29.06.2017 de către SC HELOR IMPEX SRL, la Tribunalul Gorj – secția a II-a Civilă, împotriva debitoarei SC COMBGORJ SA, lucru inadmisibil pentru că Tribunalul desființase anterior sentința din 16.01.2017 prin care s-a deschis procedura insolvenței, cu atât mai mult cu cât de recuperarea sau achitarea creanței pe care o are de achitat SC HELOR IMPEX SRL de peste 3-4 miliarde către SC COMBGORJ SA nu se amintește nimic.
SC COMBGORJ SA avea contracte comerciale foarte avantajoase cu o serie de societăți (SC ȘAPTE SPICE SA, SC BOROMIR SRL, COMBINATUL AGROIDUSTRIAL CURTICI, SC RISO SCOTTI SA, PENITENCIARUL TG-JIU, CENTRUL PILOT TG. CĂRBUNEȘTI și multe altele). Cu unele a întrerupt definitiv relațiile comerciale, cu altele a început colaborarea pe SC HELOR IMPEX SRL, care practic, ”ne-a suflat clienții”. În prezent, directorul economic nu are acces la casierie și nici la conturile bancare, iar COMBGORJ plătește către HELOR IMPEX SRL când vrea și cât vrea, deoarece casierul este aceeași persoană pentru ambele societăți, la fel și administratorul. Prin urmare sunt suprimate atât veniturile societății, cât și impozitele către bugetul de stat (TVA și impozit pe profit), COMBGORJ fiind adusă în imposibilitatea de a-și mai acoperi cheltuielile (gaze, energie electrică, impozit teren și clădiri, salarii, amortizarea utilajelor, etc).
N.R
Presa locală a semnalat că principalii creditori ai S.C. COMBGORJ S.A. sunt chiar fostul director general și administrator al firmei, Gabriela Mărgărit, cu peste 5 miliarde de lei vechi, și firma acesteia, S.C. HELOR IMPEX S.R.L., cu alte 5 miliarde. Mai mult, S.C. HELOR IMPEX S.R.L. deține și 23,9 la sută în acțiunile S.C. COMBGORJ S.A. Tot presa locală a scris că Gabriela Mărgărit se bucură de o mare trecere la nivelul conducerii PSD Gorj ( senatorul și președintele PSD Gorj Florin Cârciumaru) și al Poliției (fostul comandant al IPJ Gorj Viorel Caragea). Gabriela Mărgărit are mai multe dosare penale făcute de ANAF în 2017 și este inexplicabil de ce rămâne în continuare la conducerea Combgorj pe care de altfel a preluat-o fraudulos… Investigațiile trebuie să continue pentru a ajunge la vârful Caracatiței ce urmărește punerea pe butuci a unui obiectiv industrial important, în interesul unor infractori. (Un grup de salariați și acționari care luptă pentru salvarea COMBGORJ).
Anchete
Mircea Geoană: România trebuie să atragă investiții și să-și extindă parteneriatele economice
Fostul secretar general adjunct al NATO consideră că România trebuie să-și păstreze ancorarea euroatlantică, dar să caute oportunități economice și în India, Orientul Mijlociu și statele din Golf.
Viitorul economic al României depinde de atragerea investițiilor, valorificarea poziției geografice și diversificarea parteneriatelor, susține Mircea Geoană. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, în contextul conferinței Institutului Aspen România, acesta a avertizat că reducerea fondurilor europene va pune presiune pe gestionarea banilor publici și va obliga țara să caute noi surse de finanțare.
Parteneriate dincolo de spațiul euroatlantic
Geoană afirmă că România trebuie să-și mențină angajamentele față de partenerii occidentali, fără ca relațiile economice să se limiteze la spațiul euroatlantic.
„Pentru România nu există o altă variantă decât a rămâne extrem de ancorați în lumea euroatlantică, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie o relație exclusivă”, a spus el.
În opinia sa, România ar trebui să intensifice cooperarea economică cu India, țările din Orientul Mijlociu și statele din Golf, valorificând oportunitățile oferite de schimbările din economia globală.
Poziția geografică, un potențial avantaj economic
Fostul oficial NATO consideră că amplasarea României poate susține dezvoltarea unor conexiuni comerciale între mai multe regiuni. Pentru ca acest potențial să se concretizeze, sunt necesare investiții în infrastructură și în legăturile comerciale regionale.
Geoană descrie România drept o posibilă „placă turnantă multiregională” — un rol care, în viziunea sa, ar putea contribui la atragerea capitalului și la extinderea schimburilor economice.
Infrastructura tehnologică și energetică, provocări pentru investiții
Printre vulnerabilitățile semnalate de Geoană se numără lipsa unor centre de date de mari dimensiuni și capacitatea insuficientă a rețelelor energetice. Acestea sunt infrastructuri importante pentru dezvoltarea industriilor viitorului și pentru atragerea unor investiții strategice, a susținut el.
Geoană a mai subliniat necesitatea protejării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, inclusiv a celor din proiectul Neptun Deep. Exploatarea gazelor din perimetru este programată să înceapă în 2027, iar securizarea resurselor a fost prezentată drept o prioritate strategică pentru România.
Anchete
Trafic intens de marfă în Vama Siret: aproximativ 370 de camioane așteaptă ieșirea din țară, după ce 400 au fost procesate în ultimele 24 de ore
Valorile de trafic pentru transportul de marfă se mențin ridicate în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, pe sensul de ieșire din România. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Sectorului Poliției de Frontieră Siret, în prezent, pe teritoriul țării noastre se află aproximativ 370 de automarfare în așteptarea efectuării formalităților de control.
Presiunea asupra punctului vamal rămâne constantă, în condițiile în care, pe parcursul ultimelor 24 de ore, polițiștii de frontieră au procesat deja circa 400 de camioane pe artera destinată transportului de mărfuri, pe sensul către Ucraina.
Control complex la frontiera externă a Uniunii Europene
Autoritățile reamintesc că PTF Siret funcționează ca punct de trecere situat la granița externă a Uniunii Europene, ceea ce presupune proceduri riguroase de verificare. Ritmul de procesare a vehiculelor de mare tonaj nu depinde exclusiv de Poliția de Frontieră Română, ci este condiționat de activitatea cumulată a mai multor instituții cu atribuții specifice, atât de pe partea română, cât și de pe partea ucraineană.
Măsuri luate pentru fluidizarea circulației
Pentru reducerea timpilor de așteptare și gestionarea eficientă a coloanelor de camioane, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Siret au fost dispuse mai multe măsuri operative:
- Utilizarea la capacitate maximă a infrastructurii rutiere și de control disponibile în punctul de trecere;
- Suplimentarea efectivelor de personal pe arterele de verificare, ori de câte ori situația din teren o impune;
- Menținerea unui dialog permanent și a coordonării directe cu autoritățile de frontieră din Ucraina pentru sincronizarea preluării automarfarelor.
Reprezentanții Poliției de Frontieră monitorizează evoluția fluxului de transport și vor reveni cu actualizări pe măsură ce situația din teren se modifică. (Paul D.).
Anchete
Justiția în direct și la oră de vârf: Cum se transformă dosarele penale în seriale TV sub privirea mută a instituțiilor
Într-o Românie în care secretul anchetei pare să fi devenit doar o sugestie facultativă pentru naivi, spectacolul telejustiției își rulează nestingherit un nou episod. Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, asistăm la o liniște instituțională asurzitoare în jurul dosarului lui Călin Georgescu: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) nu a deschis încă niciun dosar privind divulgarea de informații nepublice, Inspecția Judiciară pare intrată în concediu de odihnă prelungit, iar Tribunalul Ilfov păstrează o tăcere demnă de un ordin monahal.
Totul pornește de la transformarea sufrageriei inculpatului în platou de televiziune. Potrivit publicației Gândul, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este pur și simplu asaltat de sesizările cetățenilor revoltați, după ce postul Antena 3 a difuzat imagini și planșe foto realizate chiar în timpul percheziției domiciliare din casa lui Călin Georgescu, aflat în prezent în stare de arest. Practic, probele din dosar au făcut escală mai întâi pe micile ecrane, înainte să fie analizate temeinic în sala de judecată.
Inspecția Judiciară și arta subtilă a privitului în altă parte
Revolta publicului care cere intervenția CSM și declanșarea unei verificări pare să se lovească de un zid de indiferență birocratică. În comentariul său acid, Lumea Justiției remarcă faptul că Inspecția Judiciară ar fi trebuit deja să se autosesizeze, lansând ipoteza că instituția ar fi „paralizată de frica Sistemului” în fața unei execuții publice.
Când vine vorba de scurgeri spectaculoase către presă, vigilența organelor de control pare să funcționeze cu încetinitorul, de parcă fotografiile din dosarele penale s-ar încărca singure pe serverele televiziunilor de știri, printr-un miracol tehnologic inexplicabil.
Codul Penal, această lectură facultativă pentru zilele ploioase
Dincolo de ironia situației, jurnaliștii de la Lumea Justiției mută reflectorul pe Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, subliniind că instituția nu are doar opțiunea morală, ci obligația legală de a deschide o anchetă pentru a identifica curierul invizibil care a livrat pozele către Antena 3.
Pentru cei care au rătăcit Codul Penal printre sertarele instituțiilor, sursa citată reamintește negru pe alb că livrarea de probe la televizor nu este sport național, ci infracțiune în toată regula:
- Compromiterea intereselor justiției (Art. 277, alin. 2): Funcționarul public care dezvăluie fără drept mijloace de probă sau înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de o soluție definitivă, riscă închisoare de la o lună la un an sau amendă.
- Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (Art. 304, alin. 1 și 2): Scurgerea informațiilor nedestinate publicității de către cei care le cunosc prin natura funcției – sau chiar de către cei care doar iau cunoștință de ele – se pedepsește cu închisoare (de la 3 luni la 3 ani pentru funcționari, respectiv de la o lună la un an pentru alte persoane) sau cu amendă.
După cum punctează tăios Lumea Justiției, dacă PICCJ alege să asiste impasibil la acest festival al probelor televizate fără să declanșeze o urmărire penală, concluzia logică a autorilor este că Parchetul General închide ochii în fața unei infracțiuni evidente.
Jocul de-a „nu sunt eu” și tăcerea mormântală de la Ilfov
În timp ce publicul încearcă să ghicească pe unde răsuflă conducta cu documente oficiale, instituțiile încep timid jocul pasării responsabilității. Pe de o parte, DIICOT s-a grăbit deja să nege oficial că ar fi sursa ultimului pachet de imagini difuzat de Antena 3. Totuși, Lumea Justiției privește cu scepticism această delimitare, amintind că un episod tras la indigo a avut loc chiar în ziua percheziției, pe 21 septembrie 2026. Atunci, un prim val de poze și date din interiorul locuinței a inundat spațiul public – materiale care, în opinia publicației citate, nu puteau proveni decât din zona procurorilor DIICOT sau a polițiștilor prezenți fizic la fața locului.
Pe de altă parte, în această piesă a absurdului judiciar mai există un actor principal care refuză să urce pe scenă: Tribunalul Ilfov. Deși dosarul lui Călin Georgescu a ajuns acolo în procedura de cameră preliminară – ceea ce, potrivit sursei citate, transformă instanța într-un punct vulnerabil de unde planșele foto ar fi putut pleca spre redacții –, instituția nu a emis niciun sunet până în acest moment.
Până când cineva din vârful magistraturii își va aminti că dosarele penale nu sunt cataloage publicitare pentru audiență TV, rămânem cu imaginea unei justiții în care toată lumea păzește legea, dar nimeni nu știe cine a lăsat ușa deschisă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 4 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 3 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum 3 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileGladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
-
Exclusivacum 2 zileBule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileCând MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională




