Anchete
EXCLUSIV/CARACATITA DIN GORJ/Se incearca falimentarea S.C. COMBGORJ S.A. din Târgu-Jiu, județul Gorj – Comisarul de Prahova
Vă semnalăm grave abuzuri și ilegalități prin care un grup infracțional organizat, cu ramificații și protecție puternică în zone politico-administrative (inclusiv DIICOT Gorj) acționează încă din 2014 în scopul falimentării S.C. COMBGORJ S.A. din Târgu-Jiu, județul Gorj (fosta Societate Comercială pentru Producerea Nutrețurilor Combinate COMBGORJ S.A., ale cărei acțiuni au fost tranzaționate pe piața Rasdaq până în 20 august 2015).
Angajați ai societății, inclusiv din rândul directorilor, au sesizat autoritățile în repetate rânduri, dar lipsa de finalitate a cercetărilor confirmă suspiciunea că brațele Caracatiței locale se întind nu doar până la vârful parchetelor (DNA și DIICOT) care ar fi trebuit deja să soluționeze într-un fel sau altul dosarele aflate pe rol și plângerile depuse, ci și mai sus, în zona judiciară și în cea politică (conducerea IPJ Gorj, parlamentarii și conducerea PSD Gorj).
În aceste condiții, singura speranță de a stopa ”dărâmarea” unui Combinat de importanță strategică este implicarea presei naționale, care poate să investigheze, să tragă semnale de alarmă asupra celor ce se întâmplă la Târgu-Jiu și să pună presiune pe autoritățile judiciare să-și facă treaba cu responsabilitate.
Pe scurt: Actuala conducere a societății, care a preluat administrarea Combinatului în condiții abusive (Gabriela Mărgărit este administrator, director general și președinte al Consiliului de Administrație) este acuzată de ceilalți administratori și directori ai societății de gestiune frauduloasă și de o serie lungă de alte infracțiuni (evaziune fiscală, spălare de bani și constituire de grup infractional, în formă continuată, fals și uz de fals, abuz în serviciu, purtare abuzivă, abuz de încredere, conflict de interese), dar, înainte de toate, și de nerespectarea hotărârilor judecătorești – prin faptul că forțează intrarea în insolvență a COMBGORJ, deși instanța a decis contrariul.
Faptele sunt dintre cele mai grave: firma familiei Mărgărit SC HELOR IMPEX SRL, care a și făcut demersuri pentru intrarea în insolvență, implicit în faliment a Combinatului, funcționează practic în incinta acestuia, iar prin exploatarea activelor COMBGORJ, evident în detrimentul acestuia (o demonstrează veniturile, cheltuielile și stocurile de mărfuri lunare ale celor doua societăți, ambele administrate o vreme de aceeași Gabriela Mărgărit).
Ambele firme au același profil de activitate (încălcând astfel prevederile legii 31/1991): comerț cu cereale, făină albă, tărâțe de grâu, și de orez, sare, îngrășăminte chimice, mălai consum și furajer, șrot de soia, șrot de floarea soarelui, furaje, etc, pui zburați (găină și curcă). SRL-ul utilizează birouri, spații de parcare auto, magazii, celule, buncăre (pentru depozitare, uscare cereale) fără a-și plăti chiria sau prestările de servicii la valoare reală: toată activitatea de depozitare a mărfurilor, de însăcuire, cântărire, i-a adus o cifră de afaceri de peste 7-10 miliarde lei lunar, în comparație cu SC COMBGORJ SA de doar 2-3 miliarde lei lunar (în condițiile în care Combinatul are siloz de depozitare a cerealelor în celule de 10.000 t, buncăre și magazii de peste 200 t, toate autorizate, cu certificat de agreare ca rezervă la intervenția statului).
Cu alte cuvinte, o ”căpușare” în toată regula, cu bunăștiință și cu sfidarea legii. Ori, fără protecție la nivel înalt, acest lucru nu ar putea fi posibil.
Din februarie 2016, D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Gorj a întreprins cercetări în dosarul nr. 12D/P/2016 (evaziune fiscală, spălare de bani, constituire de grup infracțional), dar în mod inexplicabil fără să țină cont de documentele doveditoare ale infracțiunilor sesizate: facturi de avans, aport personal fictiv, mărfuri vândute fără documente, bunuri „dispărute” din patrimoniu. În această situație, care ar fi trebuit de multă vreme să lămurească lucrurile, soluția care să-i scape de răspundere pe cei vinovați a fost intrarea în insolvență a Combinatului. Cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenței nr. 6366/05.01.2017 a fost semnată de aceeași Gabriela Mărgărit în mod abuziv ca Președinte al Consiliului de Administrație. Apelul depus de Armega Elena – administrator și director economic (telefon 0762446336) și Sfîrloagă Nicolae – administrator și director tehnic (telefon 0784322224) a fost judecat la Curtea de Apel Craiova. Facem precizarea că cei doi nu și-au mai primit drepturile salariale pentru 2017 conform contractelor de administrare, nemaifiind recunoscuți ca salariați și administratori ai societății de către actuala conducere. Este deja o practică uzuală pentru conducerea actuală ca persoanele care apără interesele și patrimoniul societății să fie supuse frecvent agresiunilor verbale și fizice și somate să părăsească unitatea.
Instanța de judecată a admis apelurile și a desființat sentința de deschidere a procedurii insolvenței a SC COMBGORJ SA, prin Decizia nr. 436/2017. Chiar și așa, nu se renunță la împingerea spre faliment și lichidare a Combinatului: se introduce din nou o cerere de deschidere a procedurii insolvenței nr. 6510/29.06.2017 de către SC HELOR IMPEX SRL, la Tribunalul Gorj – secția a II-a Civilă, împotriva debitoarei SC COMBGORJ SA, lucru inadmisibil pentru că Tribunalul desființase anterior sentința din 16.01.2017 prin care s-a deschis procedura insolvenței, cu atât mai mult cu cât de recuperarea sau achitarea creanței pe care o are de achitat SC HELOR IMPEX SRL de peste 3-4 miliarde către SC COMBGORJ SA nu se amintește nimic.
SC COMBGORJ SA avea contracte comerciale foarte avantajoase cu o serie de societăți (SC ȘAPTE SPICE SA, SC BOROMIR SRL, COMBINATUL AGROIDUSTRIAL CURTICI, SC RISO SCOTTI SA, PENITENCIARUL TG-JIU, CENTRUL PILOT TG. CĂRBUNEȘTI și multe altele). Cu unele a întrerupt definitiv relațiile comerciale, cu altele a început colaborarea pe SC HELOR IMPEX SRL, care practic, ”ne-a suflat clienții”. În prezent, directorul economic nu are acces la casierie și nici la conturile bancare, iar COMBGORJ plătește către HELOR IMPEX SRL când vrea și cât vrea, deoarece casierul este aceeași persoană pentru ambele societăți, la fel și administratorul. Prin urmare sunt suprimate atât veniturile societății, cât și impozitele către bugetul de stat (TVA și impozit pe profit), COMBGORJ fiind adusă în imposibilitatea de a-și mai acoperi cheltuielile (gaze, energie electrică, impozit teren și clădiri, salarii, amortizarea utilajelor, etc).
N.R
Presa locală a semnalat că principalii creditori ai S.C. COMBGORJ S.A. sunt chiar fostul director general și administrator al firmei, Gabriela Mărgărit, cu peste 5 miliarde de lei vechi, și firma acesteia, S.C. HELOR IMPEX S.R.L., cu alte 5 miliarde. Mai mult, S.C. HELOR IMPEX S.R.L. deține și 23,9 la sută în acțiunile S.C. COMBGORJ S.A. Tot presa locală a scris că Gabriela Mărgărit se bucură de o mare trecere la nivelul conducerii PSD Gorj ( senatorul și președintele PSD Gorj Florin Cârciumaru) și al Poliției (fostul comandant al IPJ Gorj Viorel Caragea). Gabriela Mărgărit are mai multe dosare penale făcute de ANAF în 2017 și este inexplicabil de ce rămâne în continuare la conducerea Combgorj pe care de altfel a preluat-o fraudulos… Investigațiile trebuie să continue pentru a ajunge la vârful Caracatiței ce urmărește punerea pe butuci a unui obiectiv industrial important, în interesul unor infractori. (Un grup de salariați și acționari care luptă pentru salvarea COMBGORJ).
Anchete
Omar Hayssam, în libertate deplină. Curtea de Apel București i-a ridicat și măsura custodiei publice
Omar Hayssam beneficiază, începând din 18 septembrie 2026, de libertate deplină, după ce Curtea de Apel București a dispus anularea măsurii custodiei publice. Informația este relatată de publicația Lumea Justiției, care precizează că afaceristul sirian nu mai este obligat să fie însoțit sau supravegheat de autorități atunci când se deplasează.
Decizia vine la o săptămână după ce Tribunalul Ilfov a admis definitiv cererea de liberare condiționată formulată de Hayssam.
Liberat condiționat după executarea a 13 ani de închisoare
La 11 septembrie 2026, judecătoarele Diana-Andreea Iacomir și Cristina Gabor, de la Tribunalul Ilfov, au admis cererea de liberare condiționată a lui Omar Hayssam.
Sirianul executase aproximativ 13 ani din pedeapsa de 24 de ani și patru luni de închisoare, primită în dosarul privind terorismul și răpirea jurnaliștilor români în Irak, în anul 2005.
Hotărârea Tribunalului Ilfov a fost definitivă, astfel că Hayssam a fost pus în libertate condiționată.
Curtea de Apel a anulat măsura custodiei publice
Ulterior, cauza privind custodia publică a ajuns la Curtea de Apel București. Judecătoarea Andreea-Cecilia Mihai a admis plângerea formulată de Omar Hayssam și a anulat ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale.
Potrivit minutei hotărârii CAB nr. 1465/2026, pronunțată în dosarul nr. 5855/2/2026, instanța a decis:
„Admite plângerea. Anulează ordonanța nr. 6456/III-11/2026 emisă la data de 12.09.2026 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale. Definitivă.”
Prin această decizie, măsura custodiei publice a fost înlăturată. În consecință, Omar Hayssam nu mai este obligat să locuiască într-un centru specializat al statului și nici să fie permanent sub pază.
Avocatul explică ce înseamnă custodia publică
Avocatul Mihai Baicu, apărătorul lui Omar Hayssam, a explicat pentru Lumea Justiției că măsura custodiei publice este una administrativă, nu o pedeapsă penală.
„Custodia publică reprezintă o măsură administrativă de restrângere a libertății de circulație, prin care un cetățean străin este cazat obligatoriu într-un centru specializat al statului, cum ar fi cele aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări”, a declarat avocatul.
Potrivit acestuia, măsura este aplicată, în principal, străinilor care nu respectă regimul șederii sau procedurile privind îndepărtarea de pe teritoriul României.
Deși nu reprezintă o sancțiune penală propriu-zisă, custodia publică implică privarea de libertate și supravegherea permanentă. Persoanele plasate în astfel de centre beneficiază de asistență medicală, medicamente și materiale sanitare gratuite, însă nu au libertate de mișcare.
Hayssam nu mai este supus niciunei forme de custodie publică
Prin hotărârea Curții de Apel București, Omar Hayssam a scăpat și de această măsură administrativă. Astfel, după liberarea condiționată și anularea custodiei publice, afaceristul sirian se află în libertate deplină, notează Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte, iese la pensie. CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat eliberarea din funcție prin pensionare a șapte judecători
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, se pensionează, după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat ieșirea sa din magistratură.
Informația a fost dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care anunțase încă de zilele trecute că magistrata de la instanța supremă urma să se pensioneze.
Șase judecători de la instanțe din țară, incluși pe lista pensionărilor
În aceeași procedură, Secția pentru judecători a CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați care activează la instanțe din București și din mai multe județe ale țării.
Pe lista judecătorilor cărora le-a fost aprobată ieșirea la pensie se află:
- Carmen-Nicoleta Anton, judecătoare la Curtea de Apel Pitești;
- Nicoleta Dogariu, judecătoare la Tribunalul București;
- Mariana Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov;
- Petronela Cîșlariu, judecătoare la Judecătoria Vaslui;
- Ionel Alexandru, președintele Judecătoriei Oltenița;
- Andreia-Irina Stavarache, judecătoare la Judecătoria Pașcani.
Deciziile trebuie urmate de procedurile legale
Aprobarea pensionării de către Secția pentru judecători a CSM reprezintă etapa instituțională prin care este avizată eliberarea din funcție ca urmare a pensionării. Pentru încetarea efectivă a mandatelor sunt necesare parcurgerea procedurilor legale și emiterea actelor corespunzătoare.
Pensionarea judecătoarei Lavinia Curelea se înscrie într-o serie de plecări din magistratură care afectează atât instanța supremă, cât și instanțele de apel, tribunalele și judecătoriile din țară. Aceste vacantări de posturi pot impune ulterior demararea unor proceduri de ocupare a funcțiilor rămase libere. (Irinel I.).
Anchete
Procurorul cu vis de Procuror General și prietenii lui de la CSM: război personal ambalat în „independența justiției”
„Visul frânt” al lui Claudiu Sandu: eu cu cine mai visez Procuror General?
Că procurorul CSM Claudiu Sandu are o obsesie constantă față de șefa Parchetului General, Cristina Chiriac, nu mai surprinde pe nimeni din sistem. Potrivit relatărilor apărute în publicația Lumea Justiției, adversitatea lui Sandu față de Procurorul General al României este deja folclor intern.
Prin culisele magistraturii se șușotește de mult că, în spatele acestei atitudini belicoase, s-ar afla o frustrare veche: visul – neîmplinit – al lui Claudiu Sandu de a se vedea instalat chiar el în fotoliul de Procuror General. Doar că, în loc de „domnul Procuror General”, a rămas, în percepția unora, doar „domnul nemulțumit de Procurorul General”.
Alianța „independenței”: Sandu, Staicu și Ion, trei procurori într-o barcă… cu fix altă destinație
Dacă până acum conflictul părea mai degrabă un duel personal Sandu–Chiriac, potrivit Lumea Justiției, tabloul s-a mai „îmbogățit” cu două nume din CSM: vicepreședintele Consiliului, Bogdan Staicu, și procuroarea Emilia Ion.
Cei doi ar fi votat, umăr la umăr cu Claudiu Sandu, în ședința CSM din 16 septembrie 2026, pentru sesizarea Inspecției Judiciare, pe motiv de „posibilă încălcare a independenței justiției”.
Motivul? Procurorul General, Cristina Chiriac, a îndrăznit, ce sacrilegiu!, să-și exercite atribuțiile legale și să ceară strămutarea unui dosar în care judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a ridicat problema sesizării CJUE în două chestiuni fierbinți:
- lipsa de competență a DNA de a ancheta magistrați;
- incompatibilitatea judecătorilor care sesizează CJUE pentru a nu aplica deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția.
Cu alte cuvinte: Procurorul General își face treaba, iar o parte din CSM, în loc să se ocupe de sănătatea sistemului, sare direct să invoce „independența justiției” ca paravan pentru un război politic-instituțional ambalat juridic.
Egalitate la vot, inegalitate la logică: independența procurorilor, folosită ca scut de nervi personali
Deocamdată, decizia finală nu a fost luată: votul a ieșit egal și urmează să fie reluat vineri, 18 septembrie 2026. Însă, dincolo de rezultat, întrebarea care bântuie prin sistem este alta: cum a ajuns procuroarea Emilia Ion – percepută ani la rând drept un profesionist serios, cu carte și coloană – să se așeze, la vot, fix în aceeași tabără cu Claudiu Sandu?
Potrivit interpretării critice prezentate de Lumea Justiției, teoria „încălcării independenței procurorilor” în acest caz pare complet ruptă de realitate. Procurorul General cere strămutarea unui dosar – un demers legal și prevăzut de competențele funcției – iar o parte din CSM răspunde ca și cum ar fi vorba de un atentat la democrația mondială.
Independența procurorilor devine, astfel, un fel de umbrelă universală: se deschide ori de câte ori cineva din sistem are un deranj personal, o ambiție neconsumată sau o antipatie instituțională.
Pamfletul zilei: când „independența justiției” devine alibi pentru reglări de conturi
Privind din exterior, întregul episod arată mai degrabă a scenetă de teatru absurd decât a dezbatere serioasă într-un organism care ar trebui să vegheze la buna funcționare a justiției:
- Un procuror CSM, despre care se spune că s-a visat Procuror General, conduce corul acuzațiilor.
- Alți doi procurori, în loc să fie filtru de rațiune, par să devină ecou.
- Procurorul General, care își folosește atribuțiile legale, este transformat, peste noapte, în suspect de „atingere la independență”.
Dacă n-ar fi vorba despre sistemul de justiție al unei țări, ar putea fi trecut la rubrica divertisment. Așa însă, rămâne doar un trist exemplu de cum concepte serioase – precum independența justiției – pot fi folosite, după cum notează Lumea Justiției, ca pretext într-un joc de orgolii, frustrări și calcule de culise.
Concluzie: independența justiției nu e jucărie de CSM
În loc ca independența justiției să fie scut pentru protejarea magistraților de influențe reale, ea riscă să devină, dacă astfel de episoade se generalizează, un slogan gol, folosit ori de câte ori cineva din interiorul sistemului vrea să lovească, nu să apere.
Iar când jocurile personale sunt îmbrăcate în robe de principiu, nu mai vorbim doar despre un conflict între persoane, ci despre o decredibilizare lentă, dar constantă, a întregii justiții.
Acest text este un pamflet și reflectă o interpretare satirică și critică a informațiilor relatate în special de publicația Lumea Justiției, nu o constatare judiciară de vinovăție sau nevinovăție a persoanelor menționate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 5 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Featuredacum 3 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 5 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Exclusivacum 2 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor
-
Exclusivacum 4 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare



