Anchete
Am senzatia ca dl Manda nu prea isi apartine. Am dubii ca serveste interesul public Interviu – Comisarul de Prahova
Intr-un scurt interviu acordat Ziare.com, Lucian Stanciu Viziteu vorbeste despre controlul facut saptamana trecuta la SRI de catre membrii comisiei, sustinand ca presedintele Manda nici nu l-ar fi pregatit cum se cuvine si nici nu ar fi parut deloc interesat de rezultatele lui. „Am dubii ca domnul Manda serveste interesul public” sustine deputatul USR in interviul acordat Ziare.com.
Declaratiile vin si in contextul in care senatorul PSD Claudiu Manda, care a preluat in septembrie sefia comisiei, a decis sa il cheme pentru a treia oara la audieri pe fostul sef al SRI, George Maior, in prezent ambasador al Romaniei in SUA.
Ce se mai intampla la audierile din comisia de control SRI?
La un an de zile de cand incerc sa ii conving, saptamana trecuta am facut un control real la SRI. Au fost toti membrii comisiei, mai putin cei de la PNL – unul singur a fost, dar a trebuit sa plece repede.
Acolo am vazut multe documente, am pus multe intrebari si multe lucruri s-au clarificat. Am vazut protocoalele cu Parchetul de pe langa ICCJ si cu ICCJ, deci nu doar cel secretizat, intre SRI si Parchet. Mai este un protocol intre trei parti – SRI-PICCJ-ICCJ – despre care s-a speculat in presa. Asa cum am intuit, protocolul nu are nicio surpriza in el, contine doar norme de aplicare a legii 51/1991, Legea securitatii nationale.
La fel si protocolul cu CSM, este unul de sprijin reciproc, o implementare a legii 14/1992, care spune ca toate institutiile din sistemul national de securitate sunt obligate sa colaboreze si sa isi acorde sprijin pentru a-si exercita propriile atributii legale.
Ce m-a surprins totusi la acest control este faptul ca cei din majoritate, si in special dl Manda, nu au fost interesati sa creeze un control de fond. Cumva, am senzatia ca dl Manda nu prea isi apartine.
Pe ce va bazati cand spuneti asa ceva?
In primul rand, pentru ca a refuzat cu obstinenta sa faca un control real, iar acum, cand s-a facut, acest control nu a fost pregatit. Eu timp de cateva ore am adresat intrebari (si inca mai am multe de adresat!). Dl Manda nu mi s-a parut deloc interesat, mi s-a parut mai mult pus sa faca glumite si altele.
Spun ca nu isi apartine pentru ca un om care vede atatea acuzatii in spatiul public si are responsabilitatea conducerii acestei comisii are si responsabilitatea sa faca tot ce ii sta in putere pentru a se afla adevarul. Au fost sau n-au fost abuzuri? Cum, cine le-a facut? Audierile testimoniale nu se vor finaliza cu nimic daca nu vedem documente.
Sa va dau un caz similar, usor de inteles de oricine: Sa zicem ca o companie este acuzata ca a facut evaziune fiscala si cineva a sesizat ANAF, care e organul de control. Iar ANAF, in loc sa se duca a doua zi sa faca verificari in contabilitatea firmei, incepe sa cheme la audieri: vecinii firmei, clientii firmei, la un moment dat si cativa oameni din firma, intrebandu-i: ‘Ati auzit ca fac astia evaziune? Dvs ati facut evaziune?’ Si dupa un an de zile de audieri si rezultate publice s-ar duce pentru prima oara la ei in control…
Ce vreau sa spun este ca un control real se face incepand cu institutia vizata, acolo unde sunt documentele. SRI e o institutie, acolo sunt proceduri, oameni care au cariere. Daca au fost 1-2-3-10 persoane care au facut abuzuri, trebuie identificate, nu putem vorbi asa, in general.
Eu spun pe aceasta cale, si o sa mai scriu public, ca i-am solicitat dl presedinte Liviu Dragnea sa numeasca pe altcineva in functia de presedinte al comisiei, pentru ca dl Manda nu vrea sa faca un control real. Tot ceea ce a facut a fost doar mediatic, fara nicio finalitate. Si asta dauneaza institutiei, SRI, pentru ca tine in aer aceste supozitii, alegatii, fara sa le dea finalitate. E aproape un an de cand a inceput toata aceasta poveste.
Daca spuneti ca „dl Manda nu isi apartine” si ii cereti lui Liviu Dragnea sa numeasca pe altcineva in locul lui, atunci cui „ii apartine” Claudiu Manda, daca nu PSD?
Nu stiu, dar in niciun caz nu e vorba despre interesul societatii de a se afla adevarul. Daca esti presedintele Camerei Deputatilor si al celui mai mare partid, banuiesc ca numesti pe cineva in aceasta functie ca sa se afle adevarul. Daca cineva a comis un abuz, sa poata fi identificat, acuzat si adus in fata justitiei.
Din ce vad eu, dl Manda nu a facut nicio actiune concreta in acest sens. Nu stiu pe cine a protejat, dar eu nu cred ca este liber.
Stiti cumva daca a fost trimisa invitatia pentru ca George Maior sa mai vina inca o data la audieri?
Despre invitatia adresata dl George Maior nu stiu, este atributia presedintelui comisiei, probabil ca a trimis-o. Totusi, senzatia mea este ca domnule Manda nu ia deciziile liber.
La audierile de pana acum in comisie s-au adus dovezi, documente?
Niciodata. Pur si simplu au fost discutii, niciun document care sa ateste un abuz. S-au adus documente de genul: „Asta arata ca eu ma cunosc bine cu dl Maior” in viziunea dl Horia Georgescu si tot asa.
Nimic care sa dovedeasca ceva – o poza, o inregistrare cu un ofiter care facea rechizitorii, asa cum se tot acuza, nimic. Eu cred ca daca s-ar fi intamplat ceva, cumva, exista undeva o urma scrisa. Comisia e singura care poate face o astfel de verificare si nu face asta. De asta spun ca dl Manda nu permite acest lucru, preferand aceste audieri.
O persoana care ar fi fost serioasa ar fi rezolvat pana acum. Asa cum alte institutii ale statului pot sa realizeze un control rapid, puternic, in forta, nu vad de ce aceasta comisie nu ar putea… Doar daca este blocata de cei care au majoritate.
In concluzie, mai spun doar atat. Am dubii ca domnul Manda serveste interesul public.
Credeti ca asteapta sa se apropie anul electoral 2019, pentru un impact mai bun?
Eu va reamintesc ca Parlamentul trebuie sa fie in slujba tuturor cetatenilor, nu in slujba unui cetatean sau a unui grup privat – un partid sau un grup de alegatori. Este unul dintre principiile de baza ale deputatilor si senatorilor, scris in lege.
Pe de alta parte, haideti sa analizam situatia altfel. Poate ca de fapt nici PSD si nici domnul Dragnea nu doresc un control real. Poate ca domnul Manda urmeaza aceasta strategie pentru ca aceasta este si strategia liderului sau de partid. Poate ca domnului Dragnea ii convine situatia asta. Impresia mea, astazi, este insa aceea ca nimeni din PSD nu doreste un control real asupra Serviciului Roman de Informatii. De ce? Asta nu mai stiu.
De aici incolo e randul jurnalistilor si analistilor sa explice.
Citeste si:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
Anchete
Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan
Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.
Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani
Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.
În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.
Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea
Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.
„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.
Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare
Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum o ziPrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 2 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum o ziBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 3 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



