Connect with us

Anchete

Lungul drum al Romaniei de la dictatura la adevar si de ce lustratia nu a reusit Interviu – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Lustratia nu a reusit in Romania si abia la 28 de ani dupa caderea comunismului Ion Iliescu este pus sub acuzare in dosarul Revolutiei. In acelasi timp, apar noi nume importante de presupusi colaboratori ai fostei Securitati, pentru ca atata vreme cat vinovatii nu si-au ispasit pedeapsa, societatea nu are cum sa mearga inainte si sa se scuture de coruptia endemica, pomenita in mai toate rapoartele internationale.

Christian Dietrich a fost unul dintre reprezentantii Miscarii pentru drepturile civile din Germania de Est, iar din 2013 este cercetator al Fundatiei de analiza a dictaturii din Republica Democrata Germana (RDG), reprezentant al landului Turingia.

Am vrut sa aflam de la el daca si de ce mai e o miza deconspirarea tuturor colaboratorilor dictaturii comuniste, la capatul a 28 de ani in care din arhive au iesit dosare importante, dar au ramas si multe intrebari.

Cum de nu a reusit Romania sa ii impiedice pe fostii nomenclaturisti sa controleze functii de putere in stat, ratand lustratia si ce a avut Germania in plus, incat a reusit?

Au trecut aproape trei decenii de la caderea comunismului in Europa de Est. Iata ca o tema importanta pe agenda romaneasca este aparitia unei noi liste de presupusi colaboratori ale Securitatii. In lista se afla nume binecunoscute, cum este acela al presedintelui Academiei Romane, istoricul Ioan Aurel Pop. Un scandal similar a pornit acum cateva saptamani din Bulgaria, privind-o pe Iulia Kristeva, importanta figura a disidentei comuniste, care traieste in exil la Paris.

Intre timp, la Bucuresti, CNSAS a decis cercetarea disciplinara a lui Madalin Hodor, cercetatorul care a publicat listele cu presupusii colaboratori ai Securitatii in asa-numita Brigada Antiemigratie.

Am vorbit cu Christian Dietrich si despre cum transforma frica o societate si ce poate face individul pentru a nu ceda controlul asupra propriei persoane, dar si despre cum arata lumea occidentala, in epoca ascensiunii populismului.

Asadar, de ce e important sa mai stim cine a cedat in comunism?

Cred ca pierderea increderii este leitmotivul tuturor contradictiilor dintr-o societate. Iar atunci cand increderea in institutii a disparut, devine si mai important sa iti poti pune increderea in reprezentanti individuali.

Pentru tarile est-europene, Germania este exemplul pozitiv in ceea ce priveste clarificarea si asumarea trecutului comunist. Cum a fost posibil in Germania si ce a lipsit celorlalte tari, in special Romaniei, pentru a impune lustratia?

Germania a avut norocul sa nu fie ocupata integral de catre sovietici. Revolutia pasnica germana si unificarea au fost doua fatete ale aceleiasi monede. Preluarea arhivei Stasi si deschiderea dosarelor, dar si felul in care a functionat statul de drept in Gemania Federala au facut posibile atat eliminarea vechilor structuri de putere, cat si prevenirea aparitiei coruptiei.

Aceste procese nu au fost duse la capat in Romania, si se pune astfel intrebarea daca aparitia unor dosare ale Securitatii (eventual falsificate sau publicate in mod selectiv si tendentios) nu poate sa fie parte din acest fenomen al coruptiei?

O intrebare cinica si care e pusa totusi este daca publicul mai este interesat sa afle ca unul sau altul au fost colaboratori in timpul comunismului. Va intreb la randul meu cat de importanta credeti ca mai este aceasta problema pentru societatea de astazi?

Da, desprinderea completa de fosta dictatura se poate face doar prin restabilirea increderii si a responsabilitatii. Reintegrarea criminalilor in societate este posibila numai dupa ce si-au primit condamnarile pentru crime. Aflarea adevarului ramane elementul central.

Dar asa cum dictatura s-a bazat pe arbitrariu si pe impartirea maniheista a lumii, cand ne ocupam de dosarele Securitatii, este esential sa procedam altfel, in mod hermeneutic si contextual. Asa cum s-a intamplat de pilda in cazul lui Oskar Pastior (n.r. scriitor de limba germana, originar din Romania, apropiat al Hertei Muller, despre care s-a aflat la inceputul anilor 1990, cand nu mai era in viata, ca a semnat un angajament cu Securitatea, in urma unui santaj greu. Tocmai se intorsese din deportarea in Uniunea Sovietica. Insasi Herta Muller, care a scris despre deportarea poetului in romanul „Leaganul respiratiei”, a spus la aflarea angajamentului ca, daca Pastior ar mai trai, l-a imbratisa mai intai).

Este interesanta confruntarea dintre perspectiva fundamental-antropologica „Ce este omul?” si cea politica „Ce anume tine impreuna o societate?”

Aflam foarte tarziu despre aceste intamplari din trecut, ceea ce duce la reprosul ca apar in momente cheie. Credeti in posibilitatea utilizarii acestor dosare in alte scopuri, de pilda santajul?

Se poate vorbi despre santaj doar atunci cand un lucru este ascuns sau este interpretat gresit in mod intentionat. Dar cum spatiul dintre rusine si vina este unul confuz, iar santajul este omniprezent in viata de zi cu zi, poate fi posibil ca unele „dezvaluiri” din arhive sa folosite in acest scop.

In spatiul ex-comunist nu am avut acea confruntare a generatiilor, cum a fost in Germania post-nazista, cand fiul si-a intrebat tatal cum a fost posibil sa participe la acele orori. E aici o banalizare a raului?

Poate ca nici in Germania nu s-a pus aceasta problema atat de radical. In timpul confruntarii cu miscarea „68-istilor” din Germania se putea observa cat de apropiate au ramas de fapt generatiile, chiar daca atunci se vorbea de o revolutie culturala.

Pregatesc o prelegere despre antisemitismul de stanga, deoarece mi-a devenit foarte limpede cat de mult antisemitism s-a transmis de fapt, deghizat in haine anti-fasciste. Radicalizarea este probabil mai degraba un exercitiu de auto-stilizare.

Este un loc comun sa spui ca o dictatura a perfectionat arta de a se folosi de fricile profunde ale oamenilor, pentru a-i obliga sa se supuna si sa colaboreze. Este probabil cea mai facila explicatie. Care este limita fricii totusi si de ce atat de multi oameni au trecut-o?

Ati pus o intrebare foarte filosofica, mai bine zis teologica sau chiar metafizica. Lucrurile care imi provoaca teama tin de concepte precum identitatea si autoritatea. Ce imi pune in pericol identitatea?

Am studiat metodele prin care dictatura isi impunea suveranitatea asupra victimelor opresiunii politice. In comunism insemna ca erai descurajat, nu te mai puteai mobiliza pentru a lupta impotriva dictatorului.

Dar si in democratie putem observa cum temerile ii fac pe oameni incapabili sa reactioneze. Poate ca astazi stiti in Romania mai bine cum sa va faceti sa va pastrati suveranitea asupra propriei persoane. Presupun ca problemele de astazi nu mai sunt la fel de mari ca pe timpul lui Ceausescu.

Cat de mult ne putem asuma judecarea generatiilor care au trait in comunism? Pe de o parte, ni se cere empatie, pe de alta parte, istoria are nevoie de adevar pentru a nu repeta aceleasi greseli.

Pentru mine intrebarea contine deja raspunsul. Fiecare dezvaluire („adevarul”) este in acelasi timp o judecata, un verdict. Exista standarde etice foarte simple (de felul „sa nu ucizi”, „sa nu depui marturie mincinoasa impotriva unor semeni”), care, odata ce aflam contextul, ne ofera evaluarea cazului.

In anul ce a trecut au fost alegeri foarte importante, atat in Statele Unite, cat si in tari europene. Populismul este in mod evident in crestere in lumea occidentala. Este aceasta o faza trecatoare sau un semn al unei neincrederi profunde in democratie? Putem afirma ca modelul democratic occidental si-a atins limitele, sau mai vedeti motive de optimism?

Eu cred ca traim o criza a liberalismului, nu a democratiei. Cand democratii renunta la increderea in functionarea statul de drept, ei aduc deservicii mai mari democratiei decat o fac anti-democratii.

Mai vedeti posibila revenirea dictaturii in tarile balcanice?

Nu pot raspunde la aceasta intrebare. Nu sunt un expert in domeniu. Ce rol joaca Turcia sau Serbia? Nu stiu. Exista deja o perceptie a centrului Europei asupra Balcanilor ca un loc al dezordinii si arbitrariului, se spune de tip „balcanic”. Nu impartasesc aceasta simplificare si cred ca vecinatatea statelor si popoarelor este doar geografica, nu inseamna si mentalitati politice comune.

Cui si de ce ii mai pasa azi de turnatori si Securitate? Raspunsul lui Vladimir Tismaneanu

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Anchete

Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI

Publicat

pe

De

Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei

Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.

Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.

Fritz, prezent la Înalta Curte

Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.

Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare

Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.

Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției.  (irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională

Publicat

pe

De

Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.

Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei

Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.

Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026

Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.

Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis

În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.

Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE

Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului

Publicat

pe

De

Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.

Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.

Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice

Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.

Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.

Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse

Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.

Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției

Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.

Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv11 ore ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv11 ore ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusivo zi ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusivo zi ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusivo zi ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusivo zi ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusivo zi ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusivo zi ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv