Connect with us

Anchete

Lungul drum al Romaniei de la dictatura la adevar si de ce lustratia nu a reusit Interviu – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Lustratia nu a reusit in Romania si abia la 28 de ani dupa caderea comunismului Ion Iliescu este pus sub acuzare in dosarul Revolutiei. In acelasi timp, apar noi nume importante de presupusi colaboratori ai fostei Securitati, pentru ca atata vreme cat vinovatii nu si-au ispasit pedeapsa, societatea nu are cum sa mearga inainte si sa se scuture de coruptia endemica, pomenita in mai toate rapoartele internationale.

Christian Dietrich a fost unul dintre reprezentantii Miscarii pentru drepturile civile din Germania de Est, iar din 2013 este cercetator al Fundatiei de analiza a dictaturii din Republica Democrata Germana (RDG), reprezentant al landului Turingia.

Am vrut sa aflam de la el daca si de ce mai e o miza deconspirarea tuturor colaboratorilor dictaturii comuniste, la capatul a 28 de ani in care din arhive au iesit dosare importante, dar au ramas si multe intrebari.

Cum de nu a reusit Romania sa ii impiedice pe fostii nomenclaturisti sa controleze functii de putere in stat, ratand lustratia si ce a avut Germania in plus, incat a reusit?

Au trecut aproape trei decenii de la caderea comunismului in Europa de Est. Iata ca o tema importanta pe agenda romaneasca este aparitia unei noi liste de presupusi colaboratori ale Securitatii. In lista se afla nume binecunoscute, cum este acela al presedintelui Academiei Romane, istoricul Ioan Aurel Pop. Un scandal similar a pornit acum cateva saptamani din Bulgaria, privind-o pe Iulia Kristeva, importanta figura a disidentei comuniste, care traieste in exil la Paris.

Intre timp, la Bucuresti, CNSAS a decis cercetarea disciplinara a lui Madalin Hodor, cercetatorul care a publicat listele cu presupusii colaboratori ai Securitatii in asa-numita Brigada Antiemigratie.

Am vorbit cu Christian Dietrich si despre cum transforma frica o societate si ce poate face individul pentru a nu ceda controlul asupra propriei persoane, dar si despre cum arata lumea occidentala, in epoca ascensiunii populismului.

Asadar, de ce e important sa mai stim cine a cedat in comunism?

Cred ca pierderea increderii este leitmotivul tuturor contradictiilor dintr-o societate. Iar atunci cand increderea in institutii a disparut, devine si mai important sa iti poti pune increderea in reprezentanti individuali.

Pentru tarile est-europene, Germania este exemplul pozitiv in ceea ce priveste clarificarea si asumarea trecutului comunist. Cum a fost posibil in Germania si ce a lipsit celorlalte tari, in special Romaniei, pentru a impune lustratia?

Germania a avut norocul sa nu fie ocupata integral de catre sovietici. Revolutia pasnica germana si unificarea au fost doua fatete ale aceleiasi monede. Preluarea arhivei Stasi si deschiderea dosarelor, dar si felul in care a functionat statul de drept in Gemania Federala au facut posibile atat eliminarea vechilor structuri de putere, cat si prevenirea aparitiei coruptiei.

Aceste procese nu au fost duse la capat in Romania, si se pune astfel intrebarea daca aparitia unor dosare ale Securitatii (eventual falsificate sau publicate in mod selectiv si tendentios) nu poate sa fie parte din acest fenomen al coruptiei?

O intrebare cinica si care e pusa totusi este daca publicul mai este interesat sa afle ca unul sau altul au fost colaboratori in timpul comunismului. Va intreb la randul meu cat de importanta credeti ca mai este aceasta problema pentru societatea de astazi?

Da, desprinderea completa de fosta dictatura se poate face doar prin restabilirea increderii si a responsabilitatii. Reintegrarea criminalilor in societate este posibila numai dupa ce si-au primit condamnarile pentru crime. Aflarea adevarului ramane elementul central.

Dar asa cum dictatura s-a bazat pe arbitrariu si pe impartirea maniheista a lumii, cand ne ocupam de dosarele Securitatii, este esential sa procedam altfel, in mod hermeneutic si contextual. Asa cum s-a intamplat de pilda in cazul lui Oskar Pastior (n.r. scriitor de limba germana, originar din Romania, apropiat al Hertei Muller, despre care s-a aflat la inceputul anilor 1990, cand nu mai era in viata, ca a semnat un angajament cu Securitatea, in urma unui santaj greu. Tocmai se intorsese din deportarea in Uniunea Sovietica. Insasi Herta Muller, care a scris despre deportarea poetului in romanul „Leaganul respiratiei”, a spus la aflarea angajamentului ca, daca Pastior ar mai trai, l-a imbratisa mai intai).

Este interesanta confruntarea dintre perspectiva fundamental-antropologica „Ce este omul?” si cea politica „Ce anume tine impreuna o societate?”

Aflam foarte tarziu despre aceste intamplari din trecut, ceea ce duce la reprosul ca apar in momente cheie. Credeti in posibilitatea utilizarii acestor dosare in alte scopuri, de pilda santajul?

Se poate vorbi despre santaj doar atunci cand un lucru este ascuns sau este interpretat gresit in mod intentionat. Dar cum spatiul dintre rusine si vina este unul confuz, iar santajul este omniprezent in viata de zi cu zi, poate fi posibil ca unele „dezvaluiri” din arhive sa folosite in acest scop.

In spatiul ex-comunist nu am avut acea confruntare a generatiilor, cum a fost in Germania post-nazista, cand fiul si-a intrebat tatal cum a fost posibil sa participe la acele orori. E aici o banalizare a raului?

Poate ca nici in Germania nu s-a pus aceasta problema atat de radical. In timpul confruntarii cu miscarea „68-istilor” din Germania se putea observa cat de apropiate au ramas de fapt generatiile, chiar daca atunci se vorbea de o revolutie culturala.

Pregatesc o prelegere despre antisemitismul de stanga, deoarece mi-a devenit foarte limpede cat de mult antisemitism s-a transmis de fapt, deghizat in haine anti-fasciste. Radicalizarea este probabil mai degraba un exercitiu de auto-stilizare.

Este un loc comun sa spui ca o dictatura a perfectionat arta de a se folosi de fricile profunde ale oamenilor, pentru a-i obliga sa se supuna si sa colaboreze. Este probabil cea mai facila explicatie. Care este limita fricii totusi si de ce atat de multi oameni au trecut-o?

Ati pus o intrebare foarte filosofica, mai bine zis teologica sau chiar metafizica. Lucrurile care imi provoaca teama tin de concepte precum identitatea si autoritatea. Ce imi pune in pericol identitatea?

Am studiat metodele prin care dictatura isi impunea suveranitatea asupra victimelor opresiunii politice. In comunism insemna ca erai descurajat, nu te mai puteai mobiliza pentru a lupta impotriva dictatorului.

Dar si in democratie putem observa cum temerile ii fac pe oameni incapabili sa reactioneze. Poate ca astazi stiti in Romania mai bine cum sa va faceti sa va pastrati suveranitea asupra propriei persoane. Presupun ca problemele de astazi nu mai sunt la fel de mari ca pe timpul lui Ceausescu.

Cat de mult ne putem asuma judecarea generatiilor care au trait in comunism? Pe de o parte, ni se cere empatie, pe de alta parte, istoria are nevoie de adevar pentru a nu repeta aceleasi greseli.

Pentru mine intrebarea contine deja raspunsul. Fiecare dezvaluire („adevarul”) este in acelasi timp o judecata, un verdict. Exista standarde etice foarte simple (de felul „sa nu ucizi”, „sa nu depui marturie mincinoasa impotriva unor semeni”), care, odata ce aflam contextul, ne ofera evaluarea cazului.

In anul ce a trecut au fost alegeri foarte importante, atat in Statele Unite, cat si in tari europene. Populismul este in mod evident in crestere in lumea occidentala. Este aceasta o faza trecatoare sau un semn al unei neincrederi profunde in democratie? Putem afirma ca modelul democratic occidental si-a atins limitele, sau mai vedeti motive de optimism?

Eu cred ca traim o criza a liberalismului, nu a democratiei. Cand democratii renunta la increderea in functionarea statul de drept, ei aduc deservicii mai mari democratiei decat o fac anti-democratii.

Mai vedeti posibila revenirea dictaturii in tarile balcanice?

Nu pot raspunde la aceasta intrebare. Nu sunt un expert in domeniu. Ce rol joaca Turcia sau Serbia? Nu stiu. Exista deja o perceptie a centrului Europei asupra Balcanilor ca un loc al dezordinii si arbitrariului, se spune de tip „balcanic”. Nu impartasesc aceasta simplificare si cred ca vecinatatea statelor si popoarelor este doar geografica, nu inseamna si mentalitati politice comune.

Cui si de ce ii mai pasa azi de turnatori si Securitate? Raspunsul lui Vladimir Tismaneanu

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Anchete

Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință

Publicat

pe

De

O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.

„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților

Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.

Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.

Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului

Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.

„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.

Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor

Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.

Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).

Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul

Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București

Publicat

pe

De

Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public

Publicat

pe

De

O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.

O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală

Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.

Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.

Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor

Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.

Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.

Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii

Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.

Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusiv8 ore ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusiv8 ore ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusiv8 ore ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusivo zi ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusivo zi ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusivo zi ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusivo zi ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv