Actualitate
EXCLUSIV/CULISELE EXECUTARII MAGISTRATULUI Nicoleta Lavinia Cotofana supravegheat tehnic in mod ilegal/ ILEGALITATI MUSAMALIZATE DE CSM
Va prezentam in exclusivitate ILEGALITATILE CSM ce fac parte din culisele executarii de catre statul mafiot a magistratului Nicoleta Lavinia Cotofana.
Reamintim ca, Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Magistratul Nicoleta Lavinia Cotofana nu a fost exclusa, de catre CSM, din magistratura pentru ca ar fi savarsit vreo abatere penala si nici vreo abatere disciplinara. Magistratul a fost exclus din magistratura, de catre CSM, pentru ca a sesizat organelor in drept niste infractiuni savarsite in sistemul judiciar de catre altii. Si a a facut-o nu doar pentru ca era judecator sau cetatean al Romaniei care are obligatia sa sesizeze Parchetul cu privire la existenta unor infractiuni grave (deturnare de fonduri), ci, mai ales, conform statutului care i-a fost recunoscut: cel de AVERTIZOR DE INTEGRITATE! Cei care au exclus-o fiind acum pasibili de puscarie: au concediat un avertizor de integritate pe care legea il protejeaza! Ei, membrii CSM, au incalcat legea!
Deoarece in Romania nu mai exista Stat de Drept si mafia are ramificatii la toate nivelurile, inclusive in CSM, magistratul Nicoleta Lavinia Cotofana a sesizat GRECO – Direcția Generală Afaceri Juridice și Drepturile Omului Consiliul Europei, sesizare pe care Incisiv de Prahova o prezinta cititorilor in EXCLUSIVITATE .
Va rugam sa cititi cu atentie aceasta SESIZARE a magistratului executat de Statul Mafiot, din care reiese in mod clar STATUL PARALEL si ilegalitatile MUSAMALIZATE de CSM si organele de cercetare penala.
Mentionam ca, in articolele viitoare vom devoala “legaturile primejdioase” ale lui MARCOVICI DANTES. (Ec Adrian Radu).

Dl. Gianluca ESPOSITO – Secretar Executiv
Stimate Domnule Esposito,
Numele meu este Lavinia-Nicoleta Coțofană, sunt un judecător român numit la Judecătoria Arad (la acest moment exclus din magistratură pe motivul că am sesizat către autoritățile române și către Parchet, conform legii, fapte și activități prezumtiv nelegale de care am luat cunoștință în exercitarea funcției publice de judecător la Judecătoria Arad).
Din acest motiv vă scriu pentru a vă informa asupra câtorva aspecte extrem de importante care au legătură cu activitatea GRECO și pentru a vă ruga, dacă veți considera necesar, să verificați dacă faptele pe care le sesizez sunt în concordanță cu misiunea GRECO privind integritatea, lupta anti-corupție și prevenirea corupției.
De la început vă fac cunoscut statutul meu:
Sunt primul judecător român care este recunoscut oficial, de către Senatul României, ca avertizor de integritate, începând cu luna Februarie 2016, conform Legii nr. 571/2004. Decizia este disponibilă în Anexă.
În acest moment sunt exclusă din magistratură pentru că am sesizat Parchetului aspecte prezumtiv nelegale care se întâmplau la Judecătoria Arad, acționând ca un avertizor de integritate și respectând legea integral.
Este important să cunoașteți că pentru judecătorii români este obligatoriu, conform legii, să sesizeze Parchetul dacă au motive să creadă că, în timp ce judecă un caz, se întâmplă fapte sancționate de legea penală.
Legea din România stipulează extrem de clar că aceia care exercită o funcție publică sunt obligați să informeze ,,de îndată’’ Parchetul, omisiunea sesizării reprezentând o încălcare a legii din partea acestora, sancționabilă cu închisoarea.
Ca judecător la Judecătoria Arad, în februarie 2016, am observat practici interne ale unor avocați și chiar judecători care, în mod intenționat încălcau legea în ceea ce privește cuantumul și aprobarea ajutorului public judiciar (PJA) – fonduri publice plătite avocaților din oficiu.
După cum cunoașteți, ajutorul public judiciar reprezintă suma plătită de statul Român (bani publici) pentru a asigura accesul la justiție și pentru a asigura condițiile unui proces echitabil ca și remunerație pentru avocații care îi apără pe justițiabilii care nu își pot permite să își aleagă avocați.
Pe scurt, în Arad, persoane care nu aveau dreptul de a beneficia de ajutor public judiciar (neîndeplinind criteriile) erau reprezentate de avocați care au încercat să încalce legea și să substituie nelegal deciziile obligatorii ale instanțelor necesare pentru decizia acordării ajutorului public judiciar și de numire a unor avocați plătiți din fonduri publice.
Judecătorii sunt deasemenea obligați, prin lege, să verifice respectarea criteriilor de acordare a ajutorului, așa că, în Arad, avocații erau plătiți nelegal din fonduri publice.
Un lanț legal în sarcina judecătorului (numirea unui avocat din oficiu) era substituit de o decizie privată – numirea judecătorilor de către Baroul Arad, fără să verifice dacă justițiabilii respectau criteriile pentru a beneficia de un avocat din oficiu.
Drept consecință, fondurile publice limitate destinate persoanelor care erau îndreptățite să beneficieze de ajutorul public judiciar erau direcționate către avocați care reprezentau persoane care nu respectau criteriile obligatorii și care își permiteau un avocat.
Acționând astfel în unele procese civile, unele persoane erau ,,reprezentate’’ de avocați pe baza unor delegații de asistență ,,extra-judiciară’’ emise de către Decanul Baroului Arad, eludând următoarele legi: (i) OUG 51/2008 referitoare la ajutorul public judiciar – articolele 11, 35 și 36; (ii) Legea 51/1995 privind profesia de avocat; (iii) protocolul dintre Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România. La finalul proceselor, unii judecători decideau să transfere sumele pretinse de avocați pe baza unor delegații de asistență extra-judiciară – care nu permit, conform legii, reprezentarea unei persoane într-un Tribunal. Banii erau plătiți din fondurile publice ale ministerului justiției către Baroul Arad.
Acest tip de plăți (pentru care judecătorii nu verificau îndeplinirea criteriilor de acordare a ajutorului public judiciar și substituirea deciziei unui judecător în ceea ce privește dreptul de a primi acest ajutor printr-o decizie a Decanului Baroului Arad) este total împotriva legii care subliniază că ajutorul public judiciar este acordat de judecător (Articolul 11, OUG 51/2008), după ce judecătorul verifică îndeplinirea criteriilor (articolul 8, OUG 51/2008). Legea menționează deasemenea că avocatul care a oferit asistență extra-judiciară nu poate oferi asistență judiciară acelorași persoane (Articolul 36, OUG 51/2008). În plus, în majoritatea proceselor, justițiabilii nu îndeplineau criteriile pentru acordarea ajutorului public judiciar.
Drept consecință, în exercitarea funcției publice de judecător, imediat ce am descoperit aceste acțiuni care încălcau legea într-un caz judecat de mine în care avocații eludau legea (pe data de 1 februarie 2016), am decis să sesizez Ministerului Public inclusiv falsurile pe care avocații au încercat să le folosească, în fața mea, ca judecător, prin falsificarea unor documente în ședința publică de judecată, în scopul de a distruge dovezile fraudei.
În aceaiși dată (1 Februarie 2016) am informat Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dar și Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR).
Pe data de 4 August 2016 am acceptat invitația de a mă întâlni cu Ministrul Justiției, doamna Raluca Prună, pe această chestiune. Ministrul Justiției s-a arătat foarte îngrijorat în privința problemelor semnalate de mine, dar ulterior mi-a comunicat telefonic: ,,nu este momentul potrivit să deschid acest câmp de luptă’’.
Pe data de 27 Februarie 2017 am informat-o pe doamna Mariana Ghenea – Președintele nou ales al CSM.
În datele de 17 și 27 Martie 2017 l-am informat deasemenea pe domnul Tudorel Toader – Ministrul Justiției, în privința neregulilor sesizate.
Din cauza faptului că acest mod de folosire a ajutorului public judiciar încalcă legea fiind o încălcare a legii din partea unei persoane care oferă un serviciu public, și având în vedere falsurile comise de avocați în ședința de judecată pe care am condus-o în data de 1 Februarie 2016, în aceiași dată, de îndată, am sesizat Ministerul Public și Parchetul Curții de Apel Timișoara pentru verificarea acestor indicii de infracțiuni.
Prin lege, orice judecător român are obligația de sesiza Ministerul Public dacă observă indiciile unor infracțiuni.
După verificarea celor sesizate, în data de 7 Aprilie 2016, Parchetul Curții de Apel Timișoara a declinat competența către Direcția Națională Anticorupție Timișoara (DNA), infracțiunile fiind verificate în prezent în dosarul penal 22/P/2016, ceea ce arată că faptele semnalate de mine sunt de competența procurorilor anti-corupție.
Așadar, atitudinea mea de judecător a fost să sesizez de îndată instituțiilor din România și Parchetului, conform legii (aș fi încălcat personal legea dacă aș fi acționat diferit), neregulile descoperite în timpul ședințelor de judecată de la Judecătorie, în fapt, suspiciuni rezonabile în privința unor infracțiuni intenționate comise de persoane care au încercat să încalce legea română pentru câștiguri private (în principal avocați care au reușit să își atingă obiectivul cel puțin prin neglijența unor judecători).
Acționând astfel, am ignorat ,,sugestiile’’ transmise mie de către Președintele administrativ al Judecătoriei Arad (deasemenea judecător) în sensul că ar trebui să închid ochii ,,la fel cum fac alți judecători care nu vor fi cercetați penal atâta timp cât vor susține că ei nu au observat aceste încălcări’’, și chiar că aș putea fi promovată dacă voi face astfel.
Având conștiința că un judecător nu acționează în urma unor ordine sau instrucțiuni din partea unui terț, din interiorul sau din afara sistemului judiciar, am continuat să sesizez Ministerul Public despre neregularitățile descoperite la Judecătoria Arad, atâta timp cât legea pe care o servesc și în fața căreia sunt responsabilă obligă judecătorii să informeze de îndată Ministerul Public.
Ceea ce este absolut neobișnuit detaliez în continuare: după ce am informat Ministerul Public și Parchetul, conform legii, în privința indiciilor de infracțiuni de criminalitate financiară din partea avocaților cu sprijinul unor judecători, Inspecția Judiciară (IJ) a declanșat împotriva mea o acțiune disciplinară.
Acțiunea era motivată de ,,malițiozitatea mea’’ și ,,reaua mea credință’’ de care aș fi dat dovadă prin informarea Ministerului Public, în ciuda faptului că legea îi obligă pe judecători să facă acest lucru ,,imediat’’, ,,de îndată’’.
O altă acuzație a fost că nu am respectat confidențialitatea documentelor de care am luat cunoștință în exercitarea funcției de judecător prin faptul că le-am semnalat Ministerului Public (conform legii) și am înaintat copii ale documentelor (delegații extra-judiciare frauduloase făcute în scopul mușamalizării acordării nelegale a ajutorului public judiciar), ca probe pentru încălcările legii.
Subliniez: legislația penală din România (Articolul 267) arată că informarea Ministerului Public este obligatorie pentru orice judecător. Inspecția Judiciară a susținut că am respectat legea pentru că eram ,,supărată’’ pe Baroul Arad pentru că în trecut l-au exclus pe soțul meu din acest Barou. Nu am contracarat în fața Inspecției Judiciare astfel de acuzații întrucât le-am considerat ridicole, când eu în fapt am fost cea care a respectat legea integral.
Chiar dacă Recomandarea CM/REC(2010)12, paragraful 66 și 68, CDL-AD (2011)012, paragraful 60 arată clar: ,,interpretarea legii, evaluarea faptelor și aprecierea probelor de către judecător în judecarea cazului nu pot conduce la responsabilitate civilă, penală sau disciplinară, chiar și în cazul neglijenței’’, acțiunea disciplinară împotriva mea a fost inițiată pentru că am respectat legea și că am informat ,,în grabă’’ Ministerul Public, personal acționând conform regulilor statului de drept.
Am fost surprinsă că o asemenea acuzație în privința soțului a fost luată în seamă de unii membrii CSM, având în vedere că soțul meu era o victimă colaterală în urma atitudinii mele intransingente de a respecta legea.
Rezultatul acțiunii disciplinare a fost excluderea mea din magistratură, în fapt, încheierea carierei mele de judecător. Decizia nu a fost luată în unanimitate de CSM, ci a fost dispusă de o majoritate fragilă.
Prin urmare, începând cu 03 ianuarie 2017, am fost suspendată din magistratură și am contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în Octombrie 2017 am fost exclusă din magistratură pentru că am sesizat ,,de îndată’’ Autoritățile în privința faptelor petrecute la Arad. Ulterior mi s-a recunoscut în mod oficial statutul de avertizor de integritate. Excluderea a avut loc chiar dacă am respectat legea integral (de informare a Autorităților).
Este de o importanță foarte mare pentru toți cei interesați în Mecanismul de Cooperare și Verificare aplicat României că Președintele Judecătoriei Arad – Flavius Virigiliu Bradin, folosindu-și funcția administrativă, a decis unilateral să mă supravegheze tehnic, nelegal, și să extragă date din această supraveghere, deasemenea nelegal atâta timp cât nu avea un mandat din partea unui judecător pentru acest lucru și nu exista nici măcar o plângere la adresa mea.
Subliniez acest lucru întrucât, anterior, același Președinte administrativ la Judecătoriei Arad m-a somat să nu informez Parchetul despre probele și indiciile de infracțiuni de care am luat cunoștință în exercitarea funcției de judecător. În urma acestei cereri, am informat CSM și Inspecția Judiciară (în 3 Martie 2016) despre cererea domnului Bradin, întrucât am considerat că încearcă să mă influențeze în sensul nerespectării legii. Pentru că am refuzat să accept ,,cererea’’ domnului Bradin, am fost supravegheata tehnic, nelegal și a fost inițiată împotriva mea acțiunea Inspecției Judiciare.
Este foarte important să sublinez că după ce am informat pe data de 1 Februarie 2016 Ministerul Public despre indiciile încălcării legii de către avocați, plata nelegală de bani publici pe baza unor delegații extra-judiciare s-a oprit brusc (după ce ar fi funcționat anterior timp de 8 ani, conform susținerii decanului Baroului Arad).
Este important să vă informez că acțiunea disciplinară împotriva mea a fost inițiată după ce Inspecția Judiciară ,,s-a autosesizat’’, ex-officio, din inițiativa sa, prin inspectorul judiciar Dantes Marcovici, iar cauza nu a fost repartizată aleator.
Pentru a eluda prevederile legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor, domnul Marcovici a avut o discuție cu Decanul Baroului Arad (dl. Cristian Alunaru) și după aceeea a inițiat o acțiune disciplinară ex-officio împotriva mea, în urma alegațiilor verbale susținute.
Domnul Marcovici care este judecător în cadrul Inspecției Judiciare a devenit și avocat fără să susțină examen, la un moment când pentru accesul în profesia de avocat, conform legii, era obligatorie susținerea unui examen. Așadar, Dl. Marcovici, care a intrat nelegal în profesia de avocat, și-a fundamentat auto-sesizarea împotriva mea pe două mărturii din partea unor avocați din Baroul Arad. Amândoi avocații (dl. Crisitian Alunaru și Dna Doina Paul) sunt cercetați penal în dosarul 697/2016 de către Curtea de Apel Timișoara, în calitate de suspecți, in personam, pentru mărturie mincinoasă (Articolul 273 din Codul Penal), răzbunare pentru ajutorul dat justiției (Articolul 272 Cod Penal) și fals intelectual (Articolul 321 Cod Penal). Dosarul a fost format după ce am făcut o plângere penală împotriva avocaților care au mințit în cadrul acțiunii disiciplinare declanșate prin auto-sesizare. Aceleași minciuni au fost repetate și în fața CSM, sub jurământ.
În fapt, decanul Baroului Arad a recunoscut că practica cu ajutorul public judiciar era una curentă în ultimii 8 ani. Drept consecință, accesul la fondurile publice pentru ajutor judiciar al celor care aveau nevoie de el si respectau criteriile legale a fost limitat prin fraudă. Este important să vă învederez că am fost numită judecător la Judecătoria Arad în Ianuarie 2016, și imediat ce am observat indiciile de infracțiuni, am sesizat Ministerul Public, conform legii.
Pe parcursul cercetării mele disciplinare o verificare completă a tuturor judecătoriilor din România, solicitată de CSM în urma sesizărilor mele, în privința ajutorului public judiciar, este edificatoare: doar la Judecătoria Arad a fost întâlnită o astfel de practică (înlocuirea deciziei obligatorii a unei instanțe pentru acordarea ajutorului public judiciar cu o decizie a unui organism privat – Baroul local), în timp ce toate celelalte judecătorii/tribunale au respectat legea (decizia era luată de judecător după verificarea respectării criteriilor pentru un avocat din oficiu).
Este foarte important: rezultatul acestei verificări oficiale la nivel național a fost ținut ascuns de către Inspecția Judiciară până când am fost exclusă din magistratură (Octombrie 2016). În timp ce Inspecția Judiciară și domnul Marcovici știau că o astfel de practică este întâlnită numai la Arad, au dezinformat Consiliul Superior al Magistraturii ascunzând rezultatele oficiale ale verificării și susținând că unele judecătorii respectă legea (prin decizia luată de judecător) iar alte judecătorii acceptă aprobarea baroului local. Potrivit legii și tuturor elementelor, substituirea deciziei judecătorului cu cea a unei entități private, încalcă legea.
De ce informez GRECO
În opinia mea, decizia de excludere luată în cazul meu arată că sistemul de justiție din România încearcă să submineze statutul de avertizor de integritate și să îi inhibe pe judecătorii care acționează conform legii să sesizeze autoritățile publice.
Sistemul de justiție din România preferă să submineze statutul de avertizor de integritate în loc să îl consolideze, în timp ce la nivelul CSM se formează opinii că statutul de avertizor de integritate NU SE APLICĂ JUDECĂTORILOR.
Acționând astfel, sistemul de justiție românesc transmite un mesaj clar judecătorilor CĂ ar trebui să se uite într-o altă direcție atunci când observă indicii de infracțiuni, în caz contrar riscând să nu mai fie judecători.
După cum am arătat, eu am fost sancționată. Motivul pentru sancțiunea disciplinară maximă (nu am avut alte sancțiuni disciplinare anterior, așadar nu a fost nici măcar o sancțiune graduală) conduce la finalul carierei mele ca judecător și este acela al sesizării ,,în grabă’’a Ministerului Public, o obligație imperativă pentru toți judecătorii, conform legii.
O astfel de diversiune că judecătorii nu au dreptul la statutul de avertizor de integritate face din lege o protecție pentru cei care comit infracțiuni în tribunale, așa cum s-a întâmplat la Arad.
În opinia mea este nevoie de un mesaj puternic din partea GRECO că judecătorii sunt protejați în cazurile în care dezvăluie activități ilegale de care iau cunoștință în exercitarea misiunii și funcției lor publice.
Cazul infracțiunilor comise la Judecătoria Arad este încă în investigație, procurorii negăsind motive pentru clasarea cazului. Din contră, beneficiarii schemei de la Judecătoria Arad au acum calitatea de suspecți, in personam.
Sancționarea mea a avut la bază minciuni din partea unor indivizi care acum se află sub cercetare penală pentru mărturile mincinoasă, după ce procurorii au verificat faptele și mărturiile.
În 24 Noiembrie 2016, CSM a decis să monitorizeze Judecătoria Arad pentru a se asigura că în cele din urmă vor respecta legea în ceea ce privește ajutorul public judiciar.
În 17 Decembrie 2016, Uniunea Națională a Barourilor din România a adoptat Decizia 180 în ceea ce privește ajutorul public judiciar, care le spune expres avocaților să respecte legea, în esență, faptul că ajutorul public judiciar trebuie acordat, conform legii, de judecător.
Inspectorul Inspecției Judiciare care a acționat împotriva mea prin ,,auto-sesizare’’ (în scopul evitării repartizării aleatorii – deasemenea în contra legii) lucrează încă în calitate de inspector, deși există probe solide că a încălcat legea atunci când a devenit avocat membru al Baroului, așa că este ușor să credem că este îndatorat profesiei de avocat atâta timp cât Baroul local l-a primit în profesie fără să susțină un examen – examenul fiind obligatoriu prin lege.
Inspecția Judiciară încă acționează împotriva mea, pentru a împiedica o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție care ar putea să vină la mai mult de un an după excludere. Pe perioada judecării recursului împotriva excluderii, am fost suspendată din funcția de judecător, atâta timp cât legea română nu oferă o cale legală de a ataca decizia de suspendare, ci doar excluderea.
Am credința fermă că avem în față nu doar o chestiune personală, ci o problemă sistemică, ce ține de obiectivele și misiunea GRECO, și de aceea am considerat necesar să informez GRECO.
Pentru orice alt aspect, informații sau documente, vă asigur de deplina mea cooperare cu GRECO. Datele mele de contact sunt: număr de telefon 00.40.741.01.07.12; email: judlaviniacotofana@yahoo.com 6 Martie 2018
Lavinia-Nicoleta Coțofană
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/03/GE_Cotofana_Romania_Complaint_13March2018-1.pdf” title=”GE_Cotofana_Romania_Complaint_13March2018″]
Actualitate
Pentagonul caută locul pentru o nouă bază militară: selecția, programată până în iunie anul viitor
Statele americane au termen până la 1 decembrie să propună amplasamente pentru o nouă instalație militară de mari dimensiuni. Pentagonul vrea să aleagă locația până în iunie anul viitor, evaluând ofertele după patru criterii principale: suprafața disponibilă, capacitatea de cazare, autonomia energetică și de apă, precum și posibilitățile de finanțare public-privată.
„Vorbim despre o bază, dar ceea ce construim este un oraș”, a declarat Dale Marks, responsabilul desemnat să coordoneze identificarea și pregătirea amplasamentului.
Inițiativa a fost lansată după ce secretarul apărării, Pete Hegseth, a cerut identificarea unui loc optim pentru o instalație militară comună, fortificată și rezilientă, pe teritoriul continental al Statelor Unite. Motivația invocată include dezvoltarea rapidă a tehnologiilor disruptive, cooperarea tot mai strânsă între adversarii strategici și atacurile cibernetice persistente asupra infrastructurii esențiale.
O bază proiectată pentru războiul viitorului
Noua instalație ar urma să găzduiască formațiuni militare construite în jurul unor capabilități de ultimă generație: aripi de atac autonome fără pilot, brigăzi cu arme cu energie dirijată și sisteme antidronă, unități hipersonice și structuri operaționale comune sprijinite de inteligență artificială.
Pentru a limita suspiciunile că administrația ar favoriza statele conduse de republicani, procesul de selecție urmează să fie cât mai transparent. Este prevăzută formarea unui grup de evaluare, iar implicarea președintelui rămâne posibilă, fără să fi fost confirmată.
Patru criterii decisive pentru amplasament
Suprafață: Pentagonul caută terenuri cuprinse, în general, între 100.000 și 250.000 de acri. Vor putea fi analizate și propuneri mai mici sau mai mari, dacă prezintă avantaje deosebite.
Capacitate: Baza trebuie să poată găzdui între 15.000 și 25.000 de militari activi și familiile lor — în total, aproximativ 80.000–100.000 de persoane. Infrastructura va trebui să susțină și viitoare structuri militare cu un număr mare de sisteme autonome.
Autonomie: Instalația este concepută să funcționeze independent de rețelele civile. Planurile prevăd reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni, microrețele energetice fortificate și sisteme proprii de captare, tratare și reciclare a apei. În primele 24 de luni de la implementare, baza ar trebui să demonstreze că poate susține 30 de zile continue de funcționare în condiții de luptă, fără acces la rețeaua electrică civilă sau la sursele externe de energie.
Parteneriate și finanțare: Statele sunt încurajate să propună parteneriate public-private. În această formulă, Departamentul Apărării ar putea finanța infrastructura direct legată de misiunea militară — inclusiv capacități de proiecție a forței, adăposturi subterane de comandă, depozite de muniții și poligoane de testare — iar investitorii comerciali ar putea dezvolta și administra infrastructura digitală de sprijin.
Nominalizările, urmate de o evaluare la scară locală
Până la 1 decembrie, guvernatorii și responsabilii militari ai statelor trebuie să trimită propunerile inițiale. Echipa coordonată de Marks va discuta apoi cu fiecare candidat pentru a dezvolta planurile și a compara avantajele și dezavantajele amplasamentelor.
Analiza va coborî până la detalii de proiectare și organizare: unde va fi amplasat perimetrul de securitate, dacă acesta va avea forma unui gard convențional și dacă locuințele vor fi construite de Pentagon sau de comunitățile locale. În unele variante, partenerii locali ar putea asigura servicii și infrastructură precum spitale și școli.
Costul total nu a fost estimat, deoarece locația nu a fost încă aleasă. Totuși, bugetul pentru 2028 ar urma să includă o alocare inițială pentru lansarea proiectului.
Actualitate
Peninsula Coreeană, sub presiune electronică: comunicațiile militare trebuie să reziste fără „condiții perfecte”
Sistemele electronice folosite de forțele americane și aliate sunt bruiate zilnic în Peninsula Coreeană, un mediu pe care generalul Xavier Brunson, comandantul Forțelor SUA din Coreea (USFK), l-a descris drept unul dintre cele mai contestate electromagnetic din lume.
Într-o prezentare susținută la conferința AFCEA TechNet Indo-Pacific din Hawaii, Brunson a avertizat că adversarii încearcă să perturbe GPS-ul, senzorii, serverele și rețelele. Fără să numească direct o țară, el a făcut referire la amenințarea nord-coreeană; regiunea este marcată, de asemenea, de capacitățile avansate de atac electronic ale Chinei.
Comunicații proiectate pentru bruiaj
Un sistem care funcționează doar cu comunicații prin satelit neîntrerupte, lățime de bandă nelimitată și fibră optică permanent disponibilă nu este potrivit unui teatru de operații contestat. „Nu va supraviețui 48 de ore în peninsulă”, a spus Brunson.
Răspunsul, potrivit comandantului, este construirea unor rețele redundante, capabile să mențină comanda și controlul când legăturile principale sunt întrerupte. USFK introduce rețele de înaltă frecvență, comunicații prin sateliți aflați pe orbite joase și rețele terestre de tip mesh.
Brunson a cerut industriei să aducă în regiune soluții ușoare, rezistente la bruiaj, cu probabilitate redusă de interceptare și detectare. A solicitat, de asemenea, interfețe de programare deschise și senzori de margine care să se integreze în rețelele comune de misiune fără dependență de un singur furnizor.
Interoperabilitatea trebuie proiectată de la început
Generalul a criticat practica de a construi sisteme exclusiv pentru rețele americane și de a adăuga ulterior interfețe pentru aliați. În operațiunile comune, interoperabilitatea nu poate fi o funcție secundară, adăugată după semnarea contractului.
„Trebuie să proiectăm pentru operațiuni combinate încă de la prima linie de cod”, a spus Brunson, pledând pentru o schimbare fundamentală a modului în care este concepută securitatea informațiilor.
Modelul tradițional, bazat pe rețele închise și perimetre de apărare, a impus construirea unor „conducte” separate ori de câte ori informațiile trebuiau partajate cu partenerii. Într-un conflict în care unitățile operează dispersat, această abordare poate izola formațiunile și poate limita imaginea operațională comună.
Alternativa propusă este securitatea centrată pe date: protejarea și etichetarea informației în sine, nu doar a rețelei prin care circulă. Brunson a ilustrat miza printr-un exemplu concret: pista unei rachete detectate de un radar coreean ar trebui verificată și transmisă rețelei aliate de focuri în milisecunde, nu în secunde.
Industria, chemată să adapteze produsul la misiune
Brunson a îndemnat companiile să studieze documentele strategice și cerințele armatei pentru a înțelege ce capabilități sunt necesare. Pentru a ilustra ideea, a folosit o analogie neobișnuită: succesul murăturilor feliate pentru hamburgeri.
Producătorul Vlasic, a spus el, a înțeles că oamenii aveau nevoie de felii de castravete murat, nu de castraveți întregi, pentru a-și pune produsul în hamburger. Industria de apărare trebuie să facă același lucru: să-și adapteze oferta la modul în care forțele vor lupta, în loc să încerce să impună un produs care nu răspunde cerințelor.
Ca exemplu de orientare strategică, Brunson a indicat documentul recent al Armatei SUA, How the Army Fights. Companiile, a spus el, ar trebui să-și raporteze soluțiile la conceptele operaționale descrise acolo și să dezvolte produse care funcționează la marginea rețelei.
Rețele pentru o forță dispersată și mobilă
Operațiile viitoare vor presupune forțe mai dispersate, schimbări de plan chiar înainte de sosirea în teatru și rețele aflate permanent sub atac. În aceste condiții, capabilitățile trebuie să funcționeze în medii austere și să se adapteze rapid.
Mesajul lui Brunson pentru industrie este direct: conectivitatea nu poate depinde de o infrastructură perfectă, iar interoperabilitatea nu poate fi lăsată pentru mai târziu. Sistemele trebuie să fie robuste, deschise și proiectate pentru operațiuni comune din prima etapă — pentru ca informația critică să ajungă la forțele care au nevoie de ea, chiar și atunci când adversarul încearcă să o blocheze.
Actualitate
Globalizarea se vede cel mai ușor în lucrurile obișnuite pe care le cumpărăm
Un telefon poate fi proiectat într-o țară, poate folosi componente produse în mai multe regiuni și poate fi asamblat în altă parte înainte să ajungă într-un magazin din România. Același lucru, la o scară diferită, se întâmplă cu hainele, alimentele, mașinile și serviciile digitale. Lanțurile de producție au devenit o formă concretă prin care globalizarea intră în viața de zi cu zi.
Conceptul nu se reduce la comerț. El include circulația capitalului, a informației, a tehnologiei și a oamenilor. Legăturile mai strânse dintre economii pot crea acces la piețe și produse noi, dar pot transmite și problemele mai repede. O întrerupere într-un port important sau o lipsă de componente poate afecta producția la mii de kilometri distanță.
O explicație despre ce este globalizarea devine mai clară când este legată de astfel de exemple, nu doar de definiții. Prețul unui produs importat poate fi influențat de transport, curs valutar, taxe, disponibilitatea materiilor prime și concurența dintre furnizori. Consumatorul vede rezultatul final, nu toate etapele.
Pentru firme, globalizarea poate însemna o piață mai mare, dar și mai mulți competitori. Un producător local poate vinde în afara țării mai ușor decât în trecut, în timp ce clienții locali pot compara produse din mai multe piețe. Avantajul accesului mai larg vine împreună cu presiunea de a concura la preț, calitate și livrare.
Tehnologia a accelerat procesul. O echipă poate lucra de la distanță pentru clienți din alte țări, iar o firmă mică poate cumpăra servicii software dezvoltate oriunde. În același timp, dependența de furnizori externi poate deveni vizibilă atunci când apar întârzieri sau schimbări de preț.
Globalizarea nu produce aceleași efecte pentru toată lumea. Unele industrii câștigă acces la cerere nouă, altele se confruntă cu concurență mai puternică. Unele locuri de muncă apar, altele se transformă sau dispar. De aceea, discuția este mai utilă când privește un sector concret decât când încearcă să eticheteze întregul proces drept bun sau rău.
Pentru a urmări astfel de teme economice în limbaj accesibil, publicații online precum Creditinfo pot servi drept punct de plecare, dar efectele globalizării se văd cel mai bine în exemple concrete. Pentru cumpărător apar în prețuri și disponibilitate, iar pentru o firmă în furnizori, clienți, costuri și riscuri.
Cursul de schimb este una dintre punțile dintre economia externă și prețul local. Chiar dacă un produs este vândut în lei, componentele sau materia primă pot fi cumpărate în altă monedă. Variațiile valutare nu se transmit automat și imediat în preț, dar pot influența costurile firmelor care depind de importuri.
Companiile încearcă să reducă riscul prin diversificarea furnizorilor sau prin stocuri de siguranță. Aceste măsuri au însă propriul cost. Un stoc mai mare blochează capital, iar mai mulți furnizori înseamnă relații și standarde de gestionat. Reziliența lanțului de aprovizionare nu este gratuită, ci o alegere între eficiență și rezervă.
Pentru consumator, originea produsului nu spune singură toată povestea. Un obiect asamblat într-o țară poate conține materiale și tehnologie din multe altele. Din acest motiv, eticheta finală surprinde doar ultima parte a unui traseu economic mult mai lung.
Serviciile fac parte din aceeași poveste. O companie românească poate cumpăra găzduire, software sau consultanță de la furnizori străini și poate vinde la rândul ei către clienți din alte țări. În astfel de cazuri, globalizarea nu mai înseamnă containere și fabrici, ci contracte, date și plăți transfrontaliere.
Cea mai simplă dovadă rămâne coșul de cumpărături. Etichetele, componentele și mărcile arată câte economii au contribuit la produsele obișnuite. Globalizarea nu este un fenomen îndepărtat, ci o rețea de relații care devine vizibilă de fiecare dată când una dintre legături se schimbă.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 2 zilePolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 3 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum o ziReforma lui Burcu: tăcere, aroganță și PowerPoint la secret. Poliția Penitenciară pusă la perete, fără să i se spună de ce
-
Exclusivacum 5 zilePoliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
-
Featuredacum 4 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix




