Actualitate
EXCLUSIV/CULISELE EXECUTARII MAGISTRATULUI Nicoleta Lavinia Cotofana supravegheat tehnic in mod ilegal/ ILEGALITATI MUSAMALIZATE DE CSM
Va prezentam in exclusivitate ILEGALITATILE CSM ce fac parte din culisele executarii de catre statul mafiot a magistratului Nicoleta Lavinia Cotofana.
Reamintim ca, Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Magistratul Nicoleta Lavinia Cotofana nu a fost exclusa, de catre CSM, din magistratura pentru ca ar fi savarsit vreo abatere penala si nici vreo abatere disciplinara. Magistratul a fost exclus din magistratura, de catre CSM, pentru ca a sesizat organelor in drept niste infractiuni savarsite in sistemul judiciar de catre altii. Si a a facut-o nu doar pentru ca era judecator sau cetatean al Romaniei care are obligatia sa sesizeze Parchetul cu privire la existenta unor infractiuni grave (deturnare de fonduri), ci, mai ales, conform statutului care i-a fost recunoscut: cel de AVERTIZOR DE INTEGRITATE! Cei care au exclus-o fiind acum pasibili de puscarie: au concediat un avertizor de integritate pe care legea il protejeaza! Ei, membrii CSM, au incalcat legea!
Deoarece in Romania nu mai exista Stat de Drept si mafia are ramificatii la toate nivelurile, inclusive in CSM, magistratul Nicoleta Lavinia Cotofana a sesizat GRECO – Direcția Generală Afaceri Juridice și Drepturile Omului Consiliul Europei, sesizare pe care Incisiv de Prahova o prezinta cititorilor in EXCLUSIVITATE .
Va rugam sa cititi cu atentie aceasta SESIZARE a magistratului executat de Statul Mafiot, din care reiese in mod clar STATUL PARALEL si ilegalitatile MUSAMALIZATE de CSM si organele de cercetare penala.
Mentionam ca, in articolele viitoare vom devoala “legaturile primejdioase” ale lui MARCOVICI DANTES. (Ec Adrian Radu).
Dl. Gianluca ESPOSITO – Secretar Executiv
Stimate Domnule Esposito,
Numele meu este Lavinia-Nicoleta Coțofană, sunt un judecător român numit la Judecătoria Arad (la acest moment exclus din magistratură pe motivul că am sesizat către autoritățile române și către Parchet, conform legii, fapte și activități prezumtiv nelegale de care am luat cunoștință în exercitarea funcției publice de judecător la Judecătoria Arad).
Din acest motiv vă scriu pentru a vă informa asupra câtorva aspecte extrem de importante care au legătură cu activitatea GRECO și pentru a vă ruga, dacă veți considera necesar, să verificați dacă faptele pe care le sesizez sunt în concordanță cu misiunea GRECO privind integritatea, lupta anti-corupție și prevenirea corupției.
De la început vă fac cunoscut statutul meu:
Sunt primul judecător român care este recunoscut oficial, de către Senatul României, ca avertizor de integritate, începând cu luna Februarie 2016, conform Legii nr. 571/2004. Decizia este disponibilă în Anexă.
În acest moment sunt exclusă din magistratură pentru că am sesizat Parchetului aspecte prezumtiv nelegale care se întâmplau la Judecătoria Arad, acționând ca un avertizor de integritate și respectând legea integral.
Este important să cunoașteți că pentru judecătorii români este obligatoriu, conform legii, să sesizeze Parchetul dacă au motive să creadă că, în timp ce judecă un caz, se întâmplă fapte sancționate de legea penală.
Legea din România stipulează extrem de clar că aceia care exercită o funcție publică sunt obligați să informeze ,,de îndată’’ Parchetul, omisiunea sesizării reprezentând o încălcare a legii din partea acestora, sancționabilă cu închisoarea.
Ca judecător la Judecătoria Arad, în februarie 2016, am observat practici interne ale unor avocați și chiar judecători care, în mod intenționat încălcau legea în ceea ce privește cuantumul și aprobarea ajutorului public judiciar (PJA) – fonduri publice plătite avocaților din oficiu.
După cum cunoașteți, ajutorul public judiciar reprezintă suma plătită de statul Român (bani publici) pentru a asigura accesul la justiție și pentru a asigura condițiile unui proces echitabil ca și remunerație pentru avocații care îi apără pe justițiabilii care nu își pot permite să își aleagă avocați.
Pe scurt, în Arad, persoane care nu aveau dreptul de a beneficia de ajutor public judiciar (neîndeplinind criteriile) erau reprezentate de avocați care au încercat să încalce legea și să substituie nelegal deciziile obligatorii ale instanțelor necesare pentru decizia acordării ajutorului public judiciar și de numire a unor avocați plătiți din fonduri publice.
Judecătorii sunt deasemenea obligați, prin lege, să verifice respectarea criteriilor de acordare a ajutorului, așa că, în Arad, avocații erau plătiți nelegal din fonduri publice.
Un lanț legal în sarcina judecătorului (numirea unui avocat din oficiu) era substituit de o decizie privată – numirea judecătorilor de către Baroul Arad, fără să verifice dacă justițiabilii respectau criteriile pentru a beneficia de un avocat din oficiu.
Drept consecință, fondurile publice limitate destinate persoanelor care erau îndreptățite să beneficieze de ajutorul public judiciar erau direcționate către avocați care reprezentau persoane care nu respectau criteriile obligatorii și care își permiteau un avocat.
Acționând astfel în unele procese civile, unele persoane erau ,,reprezentate’’ de avocați pe baza unor delegații de asistență ,,extra-judiciară’’ emise de către Decanul Baroului Arad, eludând următoarele legi: (i) OUG 51/2008 referitoare la ajutorul public judiciar – articolele 11, 35 și 36; (ii) Legea 51/1995 privind profesia de avocat; (iii) protocolul dintre Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România. La finalul proceselor, unii judecători decideau să transfere sumele pretinse de avocați pe baza unor delegații de asistență extra-judiciară – care nu permit, conform legii, reprezentarea unei persoane într-un Tribunal. Banii erau plătiți din fondurile publice ale ministerului justiției către Baroul Arad.
Acest tip de plăți (pentru care judecătorii nu verificau îndeplinirea criteriilor de acordare a ajutorului public judiciar și substituirea deciziei unui judecător în ceea ce privește dreptul de a primi acest ajutor printr-o decizie a Decanului Baroului Arad) este total împotriva legii care subliniază că ajutorul public judiciar este acordat de judecător (Articolul 11, OUG 51/2008), după ce judecătorul verifică îndeplinirea criteriilor (articolul 8, OUG 51/2008). Legea menționează deasemenea că avocatul care a oferit asistență extra-judiciară nu poate oferi asistență judiciară acelorași persoane (Articolul 36, OUG 51/2008). În plus, în majoritatea proceselor, justițiabilii nu îndeplineau criteriile pentru acordarea ajutorului public judiciar.
Drept consecință, în exercitarea funcției publice de judecător, imediat ce am descoperit aceste acțiuni care încălcau legea într-un caz judecat de mine în care avocații eludau legea (pe data de 1 februarie 2016), am decis să sesizez Ministerului Public inclusiv falsurile pe care avocații au încercat să le folosească, în fața mea, ca judecător, prin falsificarea unor documente în ședința publică de judecată, în scopul de a distruge dovezile fraudei.
În aceaiși dată (1 Februarie 2016) am informat Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dar și Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR).
Pe data de 4 August 2016 am acceptat invitația de a mă întâlni cu Ministrul Justiției, doamna Raluca Prună, pe această chestiune. Ministrul Justiției s-a arătat foarte îngrijorat în privința problemelor semnalate de mine, dar ulterior mi-a comunicat telefonic: ,,nu este momentul potrivit să deschid acest câmp de luptă’’.
Pe data de 27 Februarie 2017 am informat-o pe doamna Mariana Ghenea – Președintele nou ales al CSM.
În datele de 17 și 27 Martie 2017 l-am informat deasemenea pe domnul Tudorel Toader – Ministrul Justiției, în privința neregulilor sesizate.
Din cauza faptului că acest mod de folosire a ajutorului public judiciar încalcă legea fiind o încălcare a legii din partea unei persoane care oferă un serviciu public, și având în vedere falsurile comise de avocați în ședința de judecată pe care am condus-o în data de 1 Februarie 2016, în aceiași dată, de îndată, am sesizat Ministerul Public și Parchetul Curții de Apel Timișoara pentru verificarea acestor indicii de infracțiuni.
Prin lege, orice judecător român are obligația de sesiza Ministerul Public dacă observă indiciile unor infracțiuni.
După verificarea celor sesizate, în data de 7 Aprilie 2016, Parchetul Curții de Apel Timișoara a declinat competența către Direcția Națională Anticorupție Timișoara (DNA), infracțiunile fiind verificate în prezent în dosarul penal 22/P/2016, ceea ce arată că faptele semnalate de mine sunt de competența procurorilor anti-corupție.
Așadar, atitudinea mea de judecător a fost să sesizez de îndată instituțiilor din România și Parchetului, conform legii (aș fi încălcat personal legea dacă aș fi acționat diferit), neregulile descoperite în timpul ședințelor de judecată de la Judecătorie, în fapt, suspiciuni rezonabile în privința unor infracțiuni intenționate comise de persoane care au încercat să încalce legea română pentru câștiguri private (în principal avocați care au reușit să își atingă obiectivul cel puțin prin neglijența unor judecători).
Acționând astfel, am ignorat ,,sugestiile’’ transmise mie de către Președintele administrativ al Judecătoriei Arad (deasemenea judecător) în sensul că ar trebui să închid ochii ,,la fel cum fac alți judecători care nu vor fi cercetați penal atâta timp cât vor susține că ei nu au observat aceste încălcări’’, și chiar că aș putea fi promovată dacă voi face astfel.
Având conștiința că un judecător nu acționează în urma unor ordine sau instrucțiuni din partea unui terț, din interiorul sau din afara sistemului judiciar, am continuat să sesizez Ministerul Public despre neregularitățile descoperite la Judecătoria Arad, atâta timp cât legea pe care o servesc și în fața căreia sunt responsabilă obligă judecătorii să informeze de îndată Ministerul Public.
Ceea ce este absolut neobișnuit detaliez în continuare: după ce am informat Ministerul Public și Parchetul, conform legii, în privința indiciilor de infracțiuni de criminalitate financiară din partea avocaților cu sprijinul unor judecători, Inspecția Judiciară (IJ) a declanșat împotriva mea o acțiune disciplinară.
Acțiunea era motivată de ,,malițiozitatea mea’’ și ,,reaua mea credință’’ de care aș fi dat dovadă prin informarea Ministerului Public, în ciuda faptului că legea îi obligă pe judecători să facă acest lucru ,,imediat’’, ,,de îndată’’.
O altă acuzație a fost că nu am respectat confidențialitatea documentelor de care am luat cunoștință în exercitarea funcției de judecător prin faptul că le-am semnalat Ministerului Public (conform legii) și am înaintat copii ale documentelor (delegații extra-judiciare frauduloase făcute în scopul mușamalizării acordării nelegale a ajutorului public judiciar), ca probe pentru încălcările legii.
Subliniez: legislația penală din România (Articolul 267) arată că informarea Ministerului Public este obligatorie pentru orice judecător. Inspecția Judiciară a susținut că am respectat legea pentru că eram ,,supărată’’ pe Baroul Arad pentru că în trecut l-au exclus pe soțul meu din acest Barou. Nu am contracarat în fața Inspecției Judiciare astfel de acuzații întrucât le-am considerat ridicole, când eu în fapt am fost cea care a respectat legea integral.
Chiar dacă Recomandarea CM/REC(2010)12, paragraful 66 și 68, CDL-AD (2011)012, paragraful 60 arată clar: ,,interpretarea legii, evaluarea faptelor și aprecierea probelor de către judecător în judecarea cazului nu pot conduce la responsabilitate civilă, penală sau disciplinară, chiar și în cazul neglijenței’’, acțiunea disciplinară împotriva mea a fost inițiată pentru că am respectat legea și că am informat ,,în grabă’’ Ministerul Public, personal acționând conform regulilor statului de drept.
Am fost surprinsă că o asemenea acuzație în privința soțului a fost luată în seamă de unii membrii CSM, având în vedere că soțul meu era o victimă colaterală în urma atitudinii mele intransingente de a respecta legea.
Rezultatul acțiunii disciplinare a fost excluderea mea din magistratură, în fapt, încheierea carierei mele de judecător. Decizia nu a fost luată în unanimitate de CSM, ci a fost dispusă de o majoritate fragilă.
Prin urmare, începând cu 03 ianuarie 2017, am fost suspendată din magistratură și am contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în Octombrie 2017 am fost exclusă din magistratură pentru că am sesizat ,,de îndată’’ Autoritățile în privința faptelor petrecute la Arad. Ulterior mi s-a recunoscut în mod oficial statutul de avertizor de integritate. Excluderea a avut loc chiar dacă am respectat legea integral (de informare a Autorităților).
Este de o importanță foarte mare pentru toți cei interesați în Mecanismul de Cooperare și Verificare aplicat României că Președintele Judecătoriei Arad – Flavius Virigiliu Bradin, folosindu-și funcția administrativă, a decis unilateral să mă supravegheze tehnic, nelegal, și să extragă date din această supraveghere, deasemenea nelegal atâta timp cât nu avea un mandat din partea unui judecător pentru acest lucru și nu exista nici măcar o plângere la adresa mea.
Subliniez acest lucru întrucât, anterior, același Președinte administrativ la Judecătoriei Arad m-a somat să nu informez Parchetul despre probele și indiciile de infracțiuni de care am luat cunoștință în exercitarea funcției de judecător. În urma acestei cereri, am informat CSM și Inspecția Judiciară (în 3 Martie 2016) despre cererea domnului Bradin, întrucât am considerat că încearcă să mă influențeze în sensul nerespectării legii. Pentru că am refuzat să accept ,,cererea’’ domnului Bradin, am fost supravegheata tehnic, nelegal și a fost inițiată împotriva mea acțiunea Inspecției Judiciare.
Este foarte important să sublinez că după ce am informat pe data de 1 Februarie 2016 Ministerul Public despre indiciile încălcării legii de către avocați, plata nelegală de bani publici pe baza unor delegații extra-judiciare s-a oprit brusc (după ce ar fi funcționat anterior timp de 8 ani, conform susținerii decanului Baroului Arad).
Este important să vă informez că acțiunea disciplinară împotriva mea a fost inițiată după ce Inspecția Judiciară ,,s-a autosesizat’’, ex-officio, din inițiativa sa, prin inspectorul judiciar Dantes Marcovici, iar cauza nu a fost repartizată aleator.
Pentru a eluda prevederile legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor, domnul Marcovici a avut o discuție cu Decanul Baroului Arad (dl. Cristian Alunaru) și după aceeea a inițiat o acțiune disciplinară ex-officio împotriva mea, în urma alegațiilor verbale susținute.
Domnul Marcovici care este judecător în cadrul Inspecției Judiciare a devenit și avocat fără să susțină examen, la un moment când pentru accesul în profesia de avocat, conform legii, era obligatorie susținerea unui examen. Așadar, Dl. Marcovici, care a intrat nelegal în profesia de avocat, și-a fundamentat auto-sesizarea împotriva mea pe două mărturii din partea unor avocați din Baroul Arad. Amândoi avocații (dl. Crisitian Alunaru și Dna Doina Paul) sunt cercetați penal în dosarul 697/2016 de către Curtea de Apel Timișoara, în calitate de suspecți, in personam, pentru mărturie mincinoasă (Articolul 273 din Codul Penal), răzbunare pentru ajutorul dat justiției (Articolul 272 Cod Penal) și fals intelectual (Articolul 321 Cod Penal). Dosarul a fost format după ce am făcut o plângere penală împotriva avocaților care au mințit în cadrul acțiunii disiciplinare declanșate prin auto-sesizare. Aceleași minciuni au fost repetate și în fața CSM, sub jurământ.
În fapt, decanul Baroului Arad a recunoscut că practica cu ajutorul public judiciar era una curentă în ultimii 8 ani. Drept consecință, accesul la fondurile publice pentru ajutor judiciar al celor care aveau nevoie de el si respectau criteriile legale a fost limitat prin fraudă. Este important să vă învederez că am fost numită judecător la Judecătoria Arad în Ianuarie 2016, și imediat ce am observat indiciile de infracțiuni, am sesizat Ministerul Public, conform legii.
Pe parcursul cercetării mele disciplinare o verificare completă a tuturor judecătoriilor din România, solicitată de CSM în urma sesizărilor mele, în privința ajutorului public judiciar, este edificatoare: doar la Judecătoria Arad a fost întâlnită o astfel de practică (înlocuirea deciziei obligatorii a unei instanțe pentru acordarea ajutorului public judiciar cu o decizie a unui organism privat – Baroul local), în timp ce toate celelalte judecătorii/tribunale au respectat legea (decizia era luată de judecător după verificarea respectării criteriilor pentru un avocat din oficiu).
Este foarte important: rezultatul acestei verificări oficiale la nivel național a fost ținut ascuns de către Inspecția Judiciară până când am fost exclusă din magistratură (Octombrie 2016). În timp ce Inspecția Judiciară și domnul Marcovici știau că o astfel de practică este întâlnită numai la Arad, au dezinformat Consiliul Superior al Magistraturii ascunzând rezultatele oficiale ale verificării și susținând că unele judecătorii respectă legea (prin decizia luată de judecător) iar alte judecătorii acceptă aprobarea baroului local. Potrivit legii și tuturor elementelor, substituirea deciziei judecătorului cu cea a unei entități private, încalcă legea.
De ce informez GRECO
În opinia mea, decizia de excludere luată în cazul meu arată că sistemul de justiție din România încearcă să submineze statutul de avertizor de integritate și să îi inhibe pe judecătorii care acționează conform legii să sesizeze autoritățile publice.
Sistemul de justiție din România preferă să submineze statutul de avertizor de integritate în loc să îl consolideze, în timp ce la nivelul CSM se formează opinii că statutul de avertizor de integritate NU SE APLICĂ JUDECĂTORILOR.
Acționând astfel, sistemul de justiție românesc transmite un mesaj clar judecătorilor CĂ ar trebui să se uite într-o altă direcție atunci când observă indicii de infracțiuni, în caz contrar riscând să nu mai fie judecători.
După cum am arătat, eu am fost sancționată. Motivul pentru sancțiunea disciplinară maximă (nu am avut alte sancțiuni disciplinare anterior, așadar nu a fost nici măcar o sancțiune graduală) conduce la finalul carierei mele ca judecător și este acela al sesizării ,,în grabă’’a Ministerului Public, o obligație imperativă pentru toți judecătorii, conform legii.
O astfel de diversiune că judecătorii nu au dreptul la statutul de avertizor de integritate face din lege o protecție pentru cei care comit infracțiuni în tribunale, așa cum s-a întâmplat la Arad.
În opinia mea este nevoie de un mesaj puternic din partea GRECO că judecătorii sunt protejați în cazurile în care dezvăluie activități ilegale de care iau cunoștință în exercitarea misiunii și funcției lor publice.
Cazul infracțiunilor comise la Judecătoria Arad este încă în investigație, procurorii negăsind motive pentru clasarea cazului. Din contră, beneficiarii schemei de la Judecătoria Arad au acum calitatea de suspecți, in personam.
Sancționarea mea a avut la bază minciuni din partea unor indivizi care acum se află sub cercetare penală pentru mărturile mincinoasă, după ce procurorii au verificat faptele și mărturiile.
În 24 Noiembrie 2016, CSM a decis să monitorizeze Judecătoria Arad pentru a se asigura că în cele din urmă vor respecta legea în ceea ce privește ajutorul public judiciar.
În 17 Decembrie 2016, Uniunea Națională a Barourilor din România a adoptat Decizia 180 în ceea ce privește ajutorul public judiciar, care le spune expres avocaților să respecte legea, în esență, faptul că ajutorul public judiciar trebuie acordat, conform legii, de judecător.
Inspectorul Inspecției Judiciare care a acționat împotriva mea prin ,,auto-sesizare’’ (în scopul evitării repartizării aleatorii – deasemenea în contra legii) lucrează încă în calitate de inspector, deși există probe solide că a încălcat legea atunci când a devenit avocat membru al Baroului, așa că este ușor să credem că este îndatorat profesiei de avocat atâta timp cât Baroul local l-a primit în profesie fără să susțină un examen – examenul fiind obligatoriu prin lege.
Inspecția Judiciară încă acționează împotriva mea, pentru a împiedica o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție care ar putea să vină la mai mult de un an după excludere. Pe perioada judecării recursului împotriva excluderii, am fost suspendată din funcția de judecător, atâta timp cât legea română nu oferă o cale legală de a ataca decizia de suspendare, ci doar excluderea.
Am credința fermă că avem în față nu doar o chestiune personală, ci o problemă sistemică, ce ține de obiectivele și misiunea GRECO, și de aceea am considerat necesar să informez GRECO.
Pentru orice alt aspect, informații sau documente, vă asigur de deplina mea cooperare cu GRECO. Datele mele de contact sunt: număr de telefon 00.40.741.01.07.12; email: judlaviniacotofana@yahoo.com 6 Martie 2018
Lavinia-Nicoleta Coțofană
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/03/GE_Cotofana_Romania_Complaint_13March2018-1.pdf” title=”GE_Cotofana_Romania_Complaint_13March2018″]
Actualitate
Halo_Shield, platformă de apărare antidrone testată în exerciții majore ale Departamentului Apărării al SUA
Sistemele aeriene fără pilot au transformat apărarea spațiului aerian într-o competiție rapidă și asimetrică. Dronele cu prețuri de sub 1.000 de dolari pot amenința infrastructura critică și activele de mare valoare, punând sub presiune sistemele tradiționale de apărare bazate în principal pe radare și pe soluții punctuale.
În acest context, AV a dezvoltat Halo_Shield, o arhitectură modulară și distribuită de contracarare a dronelor — C-UAS — care combină date provenite de la senzori pasivi și activi și le transformă într-o imagine operațională comună în cadrul platformei software AV_Halo.
Sistemul este instalat sub forma unor „Tiles”, module integrate și reziliente care reunesc senzori, centre de comandă și control și mijloace de neutralizare. Arhitectura permite detectarea mai timpurie a amenințărilor și reduce riscurile asociate apărării punctuale bazate pe un singur tip de senzor sau efect.
De la prototip la sistem operațional
Performanțele Halo_Shield au fost evaluate în cadrul a trei exerciții majore: T-REX 25-2, TWIX 2026 și T-REX 2026. Testările au urmărit capacitatea sistemului de a asigura întregul lanț operațional — de la detectare și identificare până la selectarea și utilizarea mijlocului de neutralizare.
T-REX 25-2: testarea apărării bazelor militare
Desfășurat la Camp Atterbury, în Indiana, exercițiul T-REX 25-2 a evaluat modul în care Halo_Shield poate fi utilizat pentru apărarea bazelor împotriva amenințărilor reprezentate de drone.
Sistemul a combinat date provenite de la senzori acustici, optici și de radiofrecvență, inclusiv Walaris AirScout, Squarehead Discovair și AV Titan SV, precum și fluxuri de date furnizate de sisteme partenere. Informațiile au fost fuzionate și transformate în piste de urmărire afișate într-o imagine operațională comună.
În cadrul exercițiului, Halo_Shield a fost instalat pe un vehicul, sub forma unui Terrestrial Tile cu mai multe servere. Sistemul a fost testat împotriva unor zboruri simulate și reale ale unor drone din grupele 1–3, inclusiv în scenarii cu manevre complexe și activități limitate de tip roi.
Potrivit AV, Halo_Shield a reușit să fuzioneze mai multe surse de date, să detecteze pasiv drone de mici dimensiuni și să permită verificarea vizuală rapidă a amenințărilor. Sistemul a devenit operațional în aproximativ 15 minute, iar configurările mai complexe au necesitat încă 15–20 de minute pentru instalarea software-ului.
Pe durata testărilor, platforma a funcționat cu o disponibilitate de aproape 100%, fără blocaje software sau defecțiuni hardware raportate.
Un alt rezultat important a fost integrarea rapidă în arhitecturi și medii de lucru existente, prin utilizarea formatului de mesagerie OMNI. Această interoperabilitate a permis participarea la arhitectura PMASKC și la mediile Ninja Fusion și TRAX.
TWIX 2026: interoperabilitate și mobilitate
Desfășurat la Sumter, în Carolina de Sud, TWIX 2026 a reunit reprezentanți ai Forțelor Aeriene ale SUA, MITRE, Departamentului pentru Securitate Internă, Gărzii Naționale și industriei de apărare, inclusiv AV.
În cadrul exercițiului, Halo_Shield a fost evaluat ca soluție interoperabilă pentru apărare stratificată. Platforma a integrat senzori acustici, radare și senzori de radiofrecvență, oferind totodată o imagine centralizată asupra amenințărilor și asupra stării sistemelor.
Halo_Shield a coordonat instrumente defensive și ofensive, a utilizat capabilitățile ISR ale AV Puma LE și a permis schimbul securizat de date prin UDL și prin specificații furnizate de parteneri.
Preintegrarea sistemului a făcut posibilă desfășurarea, conectarea, configurarea și operarea acestuia încă din prima zi. Nodurile aflate la distanță au putut fi repoziționate și reconfigurate cu perioade reduse de întrerupere, un element important pentru operațiunile expediționare și apărarea rapidă a bazelor.
Exercițiul a evidențiat și direcții de îmbunătățire, printre care simplificarea instalării, reducerea variațiilor de configurare, optimizarea proceselor de fuziune a datelor și îmbunătățirea interfețelor pentru operatori.
T-REX 2026: testarea întregului lanț de neutralizare
Cea mai solicitantă evaluare a avut loc la Grand Forks Air Force Base, în cadrul T-REX 2026. AV a integrat platforma AV_Halo cu sistemele Argus Perimeter Security, Titan RF C-UAS și laserul de mare energie LOCUST.
Arhitectura a inclus, de asemenea, senzori acustici Squarehead, camere EO/IR Axis, sistemul Walaris AirScout și radare active SRC Gryphon.
În mai multe scenarii desfășurate pe parcursul exercițiului, echipele AV au utilizat efecte de radiofrecvență și angajamente cu laserul de mare energie împotriva unor drone din grupele 1 și 2. Testările au urmărit toate etapele lanțului de neutralizare, în condiții de rețea, siguranță și operare cât mai apropiate de cele reale.
Potrivit companiei, timpul dintre lansarea dronei și detectarea acesteia a fost de sub un minut, iar identificarea, transmiterea datelor către mijlocul de neutralizare și autorizarea angajamentului au durat câteva secunde fiecare.
Halo_Shield a neutralizat rapid drone în scenarii considerate simple, a obținut în mod repetat lovituri împotriva unor platforme din grupa 2 și a distrus un roi format din cinci drone într-un interval scurt. Sistemul a reușit, de asemenea, să neutralizeze o dronă aflată în staționare înainte de lansarea oficială a acesteia în cadrul scenariului.
În timpul exercițiului au fost testate și Celestial Tiles și Aerial Tiles. Platformele AV_Halo CORTEX și Puma ISR au sprijinit detectarea activităților dinaintea lansării, prin identificarea unor posibile puncte de lansare, a echipelor de operatori și a zonelor de interes.
Prima tragere cu laserul LOCUST la Grand Forks
Unul dintre momentele centrale ale exercițiului a fost prima tragere cu laserul de mare energie LOCUST la Grand Forks Air Force Base.
Halo_Shield a asigurat funcțiile de comandă și control pentru angajamentul laser, inclusiv transmiterea pistei fuzionate, asocierea țintei cu arma, programarea angajamentului și confirmarea din partea comandantului, în condiții stricte de siguranță.
În trecut, astfel de trageri necesitau sprijin extern. În cadrul T-REX 2026, AV_Halo COMMAND a preluat acest rol și a demonstrat capacitatea de a coordona întregul proces din cadrul arhitecturii Halo_Shield.
O arhitectură modulară pentru apărarea distribuită
Rezultatele obținute în cadrul celor trei exerciții au demonstrat, potrivit AV, maturizarea Halo_Shield de la un prototip promițător la un sistem de luptă testat în medii operaționale complexe.
Platforma a evidențiat:
- integrarea mai multor tipuri de senzori și efecte;
- implementarea rapidă;
- disponibilitate operațională ridicată;
- interoperabilitate cu arhitecturi și sisteme partenere;
- capacitatea de a opera în configurații distribuite;
- coordonarea întregului lanț de detectare, identificare și neutralizare;
- flexibilitate pentru apărarea bazelor și a infrastructurii critice.
Prin conceptul său bazat pe module interconectate, senzori pasivi și sisteme avansate de comandă și control, Halo_Shield urmărește să ofere o soluție scalabilă pentru apărarea spațiului aerian într-un mediu în care dronele ieftine și ușor de dislocat pot genera riscuri semnificative pentru baze, rețele de senzori și personal.
Actualitate
Texasul, ales pentru ultima stație a rețelei americane de supraveghere a spațiului profund
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au desemnat zona Lake Kickapoo, din Texas, drept locația preferată pentru construirea celui de-al treilea și ultimului radar al rețelei Deep Space Advanced Radar Capability (DARC), destinată monitorizării obiectelor aflate pe orbita geostaționară.
Proiectul ar urma să consolideze capacitatea Statelor Unite, Australiei și Regatului Unit de a detecta și urmări sateliți într-un mediu spațial tot mai contestat.
Lucrările ar putea începe în 2027
Construcția instalației din Texas este planificată să înceapă în 2027, după atribuirea contractului și obținerea tuturor aprobărilor necesare. Lucrările civile ar urma să fie finalizate în 2029, urmând apoi testarea și evaluarea echipamentelor.
Acceptarea operațională a radarului este programată pentru 2030, însă calendarul depinde de încheierea etapelor administrative și tehnice.
Printre aprobările necesare se numără și certificarea emisă de Administrația Federală a Aviației. Aceasta trebuie să confirme că radarul militar nu va interfera cu sistemele utilizate de controlorii traficului aerian civil.
O rețea globală pentru supravegherea orbitei geostaționare
Generalul Douglas Schiess, șeful operațiunilor spațiale americane, a declarat că alegerea Texasului menține planul de creare a unei rețele globale de senzori pentru spațiul profund.
Potrivit acestuia, noua capacitate va îmbunătăți vizibilitatea asupra unui domeniu strategic disputat și va consolida protejarea sistemelor spațiale de care depind Statele Unite și aliații săi.
DARC se bazează pe tehnologii dezvoltate de Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins. Sistemul este proiectat pentru monitorizarea permanentă a orbitei geostaționare, indiferent de condițiile meteorologice și inclusiv pe timp de zi — o performanță care îl diferențiază de majoritatea radarelor existente.
Australia și Țara Galilor găzduiesc primele două instalații
Primul radar al rețelei este construit în Australia de compania Northrop Grumman. Contractul inițial, în valoare de 341 de milioane de dolari, a fost atribuit în februarie 2022.
În septembrie 2023, Statele Unite, Australia și Regatul Unit au semnat un memorandum prin care și-au asumat cooperarea în cadrul programului DARC pentru următorii 22 de ani.
A doua instalație va fi amplasată în Pembroke, Țara Galilor. Northrop Grumman a primit în august 2024 un contract de aproximativ 200 de milioane de dolari pentru dezvoltarea acestui radar.
Ulterior, valoarea contractului a fost majorată cu aproape 216 milioane de dolari. Fondurile suplimentare sunt destinate achiziției anticipate a unor componente cu termen lung de producție, precum echipamentele antenelor și fabricarea propriu-zisă a acestora. Valoarea totală a contractului a ajuns astfel la aproximativ 495 de milioane de dolari.
Construcția instalației din Țara Galilor este programată să înceapă anul viitor, potrivit noii strategii spațiale britanice.
Programul, afectat de întârzieri și costuri suplimentare
Implementarea DARC a fost marcată de întârzieri încă din primele etape. Rapoarte succesive ale Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală din Statele Unite au semnalat amânări repetate ale calendarului și creșteri neprevăzute ale costurilor.
Pentru instalația din Australia, atingerea capacității operaționale inițiale a fost amânată de mai multe ori. Inițial, Forțele Spațiale estimau că aceasta va fi atinsă în septembrie 2025. Termenul a fost ulterior mutat pentru februarie 2026, iar cea mai recentă estimare indică luna ianuarie 2027.
În luna mai a anului trecut, Forțele Spațiale au început să utilizeze anticipat anumite capabilități la baza aeriană Eglin. Măsura a urmărit punerea la dispoziție a unor funcții militare esențiale înainte de acceptarea operațională completă.
Implementarea se desfășoară gradual, astfel încât operațiunile inițiale să poată începe în paralel cu activitățile de dezvoltare și integrare derulate de contractor.
Primul test a confirmat funcționarea coordonată a antenelor
În august, Northrop Grumman a anunțat finalizarea unui prim test la instalația din Australia. Rezultatul a demonstrat că antenele radarului pot funcționa împreună ca un sistem integrat și pot urmări simultan mai mulți sateliți.
Testarea a implicat însă doar șapte dintre cele 27 de antene parabolice planificate pentru sistemul complet. Acest fapt indică faptul că instalația australiană se află încă într-o etapă de dezvoltare și extindere operațională.
Problemele de la primul amplasament ar putea afecta calendarul american
În cel mai recent raport de evaluare, autoritățile americane au indicat riscul ca întârzierile și creșterile de costuri înregistrate la primul amplasament să se răsfrângă asupra construcției stației din Statele Unite.
Printre cauzele identificate se numără modificările necesare pentru respectarea unor cerințe impuse de țara gazdă. Aceste ajustări au generat presiuni suplimentare asupra calendarului și bugetului programului.
Forțele Spațiale au respins însă informațiile potrivit cărora dificultățile de la instalația australiană ar fi provocat deja întârzieri în proiectul din Texas.
Toate cele trei radare ar trebui să fie operaționale până în 2032
Potrivit celei mai recente estimări, toate cele trei instalații DARC — din Australia, Țara Galilor și Texas — ar urma să fie complet operaționale până în decembrie 2032.
Finalizarea rețelei va oferi aliaților o capacitate extinsă de monitorizare a orbitei geostaționare, unde sunt amplasați numeroși sateliți utilizați pentru comunicații, navigație, supraveghere și securitate națională. Prin acoperirea celor trei regiuni, sistemul este proiectat să furnizeze o imagine permanentă asupra activităților din spațiul profund și să sprijine protejarea infrastructurii spațiale critice.
Interceptoarele se consumă rapid, iar rezervele sunt tot mai greu de refăcut
Sistemele de apărare aeriană și antirachetă s-au dovedit eficiente în conflictele recente, reușind să respingă valuri de rachete de croazieră și roiuri de drone cu rate ridicate de succes. Performanța are însă un preț: interceptoarele sunt utilizate într-un ritm îngrijorător.
Situația este complicată și de pierderea unor radare THAAD/TPY-2, ceea ce a obligat Statele Unite să ia măsuri urgente pentru protejarea propriilor capabilități militare din Orientul Mijlociu.
Refacerea stocurilor actuale reprezintă deja o provocare, iar pregătirea pentru conflictele viitoare este și mai dificilă. Pentru a răspunde ambelor obiective, sistemele de apărare trebuie să se adapteze rapid tacticilor adversarilor și diversității amenințărilor.
Iranul a combinat rachete, drone și atacuri coordonate
Atacurile iraniene au demonstrat capacitatea de a lansa simultan mai multe tipuri de amenințări din domenii diferite: rachete de diverse categorii și vehicule aeriene fără pilot.
Un număr semnificativ de arme a fost lansat în același timp, cu obiective programate să fie lovite într-un interval scurt. Strategia a pus apărătorii în fața unei dileme complexe: amenințările ieftine trebuiau contracarate cu mijloace defensive accesibile, în timp ce rachetele mai rapide și mai sofisticate necesitau interceptoare avansate.
Pentru viitorul apărării antiaeriene și antirachetă, trei probleme sunt esențiale: costul, eficiența și capacitatea industriei de a produce rapid echipamentele necesare.
Gestionarea acestor factori va necesita un efort coordonat între Pentagon și companiile din industria de apărare.
Costul interceptării poate depăși valoarea țintei
Radarele, lansatoarele și interceptoarele sunt sisteme scumpe și dificil de fabricat. În multe situații, ele sunt folosite pentru distrugerea unor ținte mult mai ieftine, în special în cazul dronelor produse în masă și lansate în roiuri.
Totuși, prețul unei ținte nu este singurul criteriu. Valoarea obiectivului protejat trebuie inclusă în calcul, fie că este vorba despre o bază militară, infrastructură critică sau teritoriul național.
Apărarea unor obiective importante justifică utilizarea unor sisteme costisitoare, însă problema accesibilității nu poate fi ignorată. Statele Unite trebuie să stabilească cât sunt dispuse să cheltuiască pentru apărarea teritoriului și pentru menținerea capacității de a proiecta forță la mii de kilometri distanță.
Costurile interceptoarelor reprezintă doar una dintre componentele acestei ecuații, dar au devenit tot mai greu de susținut pe măsură ce atacurile folosesc un număr tot mai mare de drone ieftine.
Roiurile de drone schimbă regulile jocului
Dronele iraniene Shahed, al căror cost este estimat la câteva zeci de mii de dolari pe unitate, pot fi lansate în formații numeroase și pot parcurge distanțe de sute sau chiar mii de kilometri.
Folosirea unor interceptoare tradiționale împotriva acestor aparate este eficientă din punct de vedere militar, însă dezechilibrul financiar devine problematic. Distrugerea unei drone relativ ieftine cu o rachetă de milioane de dolari poate epuiza rapid stocurile defensive.
Există deja sisteme antidronă mai accesibile, dar pentru ca acestea să fie produse și introduse în număr suficient este nevoie de o schimbare a priorităților și a comenzilor militare.
Soluția nu constă doar în criticarea diferenței de preț dintre țintă și interceptor, ci în achiziționarea accelerată a echipamentelor antidronă care sunt deja disponibile și operaționale.
Apărarea trebuie să facă față mai multor amenințări simultan
Sistemele americane de apărare aeriană și antirachetă au avut o evoluție solidă, inclusiv începând cu primul război din Golf, când bateriile Patriot au fost folosite împotriva rachetelor Scud.
Amenințările actuale sunt însă mai variate și se deplasează cu viteze diferite. Dronele zboară la altitudini reduse și pot efectua manevre dificile, armele hipersonice se deplasează cu viteze foarte mari, iar rachetele balistice urmează traiectorii care pot fi anticipate într-o anumită măsură.
Modelul tradițional — detectarea țintei și distrugerea ei — nu mai este suficient. Sistemele defensive trebuie să urmărească și să neutralizeze simultan obiective multiple, provenite din direcții diferite și utilizând profiluri de zbor distincte.
Atacurile recente au confirmat că scenariul cel mai dificil nu este reprezentat de o singură rachetă, ci de o ofensivă coordonată, desfășurată în mai multe domenii și îndreptată asupra unor obiective diferite.
Finanțarea apărării apropiate rămâne insuficientă
Una dintre problemele majore este percepția potrivit căreia apărarea antiaeriană începe și se termină cu sistemul Patriot.
În realitate, există mai multe categorii de sisteme, de la apărarea aeriană cu rază scurtă până la echipamente specializate pentru combaterea dronelor. Aceste programe au fost relansate în ultimii ani, însă finanțarea lor nu a ținut pasul cu amploarea amenințărilor.
Creșterea numărului de atacuri cu drone și rachete a determinat acum autoritățile americane să trateze problema cu un grad sporit de urgență. Pentagonul și industria trebuie să accelereze dezvoltarea și desfășurarea sistemelor capabile să protejeze simultan mai multe tipuri de ținte.
Industria de apărare nu poate crește producția peste noapte
Capacitatea industrială a Statelor Unite a fost afectată de semnale de achiziție fluctuante, care au determinat reducerea treptată a producției de sisteme și componente pentru apărarea antiaeriană.
Motoarele cu combustibil solid utilizate de interceptoare presupun procese de fabricație complexe. În cazul radarului THAAD/TPY-2, construcția unui singur sistem necesită o perioadă îndelungată și investiții de ordinul miliardelor de dolari.
Aceste dificultăți au contribuit la diminuarea stocurilor și la apariția unei presiuni pentru extinderea rapidă a capacității de producție.
Nevoia de a înlocui munițiile consumate în operațiunile împotriva Iranului, combinată cu noile priorități ale administrației în domeniul apărării, poate transmite industriei semnale mai clare pentru creșterea producției și atragerea de investiții.
Producția la scară largă devine decisivă
Strategiile naționale de apărare, ordinele executive și inițiativele de reformare a achizițiilor militare indică o orientare tot mai clară către apărarea teritoriului și modernizarea bazei industriale.
Pentagonul și companiile de profil par să aibă o viziune comună asupra principalelor nevoi. Totuși, această convergență trebuie transformată în contracte predictibile și comenzi constante, fără de care fabricile nu pot investi în linii de producție suplimentare.
Tehnologiile viitoare trebuie nu doar să fie performante, ci și suficient de simple și accesibile pentru a putea fi produse în număr mare. Conflictele recente au arătat că apărarea aeriană ar putea fi nevoită să oprească roiuri de atacatori concepute special pentru a suprasolicita și satura sistemele existente.
Refacerea stocurilor nu mai poate fi amânată
Problema și direcțiile de acțiune sunt deja cunoscute. Statele Unite trebuie să investească simultan în refacerea rapidă a stocurilor de interceptoare și în dezvoltarea unor sisteme capabile să răspundă amenințărilor viitoare.
Extinderea producției de muniții ar fi trebuit să înceapă înainte ca rezervele să fie consumate într-un ritm atât de accelerat. În prezent, nevoia este și mai urgentă: fără o creștere rapidă a producției și fără o combinație mai inteligentă între sisteme scumpe și soluții antidronă accesibile, apărarea aeriană riscă să fie copleșită de atacuri numeroase și coordonate.
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
Republica Prahova: „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal” Într-o țară imaginară...
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
-
Exclusivacum 5 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 15 ore
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 2 zile
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 5 zile
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 4 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 3 zile
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore