Anchete
Trump stopeaza finantarea/ Lucrurile sunt pe cale sa se schimbe mai ales in cazul celor care au turnat pe bani intorsatura perceptiei Administratiei SUA despre Romania
Desi monitorizau acest fenomen de ceva vreme, structurile contrainformative romanesti nu au indraznit inca sa puna problema pe tapet, nici macar neoficial, preferand doar sa intocmeasca o „lista scurta” cu cetatenii romani, mai ales cei detinand functii in statul roman, inclusiv la institutiile de forta, si care erau recompensati financiar pentru „stropelile” facute la diverse ambasade occidentale, in frunte cu cea americana. Desigur, diplomatii respectivelor state, parteneri strategici ai Romaniei, de altfel, nu au fost implicati sub nicio forma in acest „negot” cu informatii, de gestionarea „sifoanelor” ocupandu-se exclusiv agentii acoperiti ai serviciilor secrete si agentiilor externe. Dintre care unii, ce-i drept, aveau si acoperire diplomatica …

Li se va inchide usa in nas celor care treceau pe la caserie…
Iata insa ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, o decizie de ultima ora a Administratiei Trump ar sufla vant in pupa structurilor noastre contrainformative, care au prins ceva mai mult curaj dupa ce republicanii americani ar fi decis sa stopeze finantarea acestor operatiuni de strangere de informatii. Mai ales ca erau considerate doar un pretext in jurul caruia „vechea garda” apropiata de agentiile guvernamentale controlate de catre democrati inchegase o adevarata afacere, punandu-i pe prea zelosii romani sa le faca munca informativa, recompensandu-i in schimb cu ceva „maruntis”, diverse favoruri precum vize si excursii in State si promisiuni de acordare a rezidentei. Dar, mai ales, oferindu-le iluzia ca astfel s-ar afla sub „umbrela” americana, astfel ca nicio ploaie de anchete nu-i poate atinge. Numai ca lucrurile tocmai ce sunt pe cale sa se schimbe iar mai ales in cazul celor care au turnat pe bani intorsatura perceptiei Administratiei SUA este cat se poate de grava.

Liderii romanilor s-au tot inghesuit sa linga clanta ambasadei
Pentru ca, desi exista si romani acoperiti pentru schimburile de informatii practicate intre doi parteneri strategici, sursele noastre sustin ca sunt si demnitari, dar si ofiteri a diverse structuri si inclusiv sefi in servicii secrete romanesti care au riscat imens atunci cand au acceptat bani pentru prestatiile lor informative „pe persoana fizica”…
Trump stopeaza finantarea

Se stopeaza finantarea „cartitelor”
Desigur ca nu doar Romania este „oaia neagra” a acestei operatiuni de deturnare a colaborarii informative dintre doua state partenere, caci doar si in alte tari din aceasta parte a lumii se practica pe scara larga acest tip de negot precum cumpararea de informatii. Insa daca in state precum Ucraina este oarecum de inteles de ce s-a recurs la astfel de metode, pentru a se slabi „latul” rusesc, la noi practicarea pe scara tot mai larga a „sifonelii” pe bani pentru agentii straine nu poate fi explicata decat prin slugarnicia exarcebata a unora dintre cei care, totusi, au uitat ca, in ciuda tuturor aliantelor mai mult sau mai putin strategice sunt totusi reprezentantii statului roman. Iata insa ca de la Washington s-ar pregati nu doar retragerea masiva a emisarilor unor agentii guvernamentale americane considerate prea apropiate de catre democrati, dar „vendetta” lui Donald Trump ar merge deja mult mai departe, noua Adminsitratie Republicana refuzand sa mai finanteze cumpararea de informatii, decat in cazuri cu totul exceptionale. Iar informatia sosita zilele trecute „de peste balta” au trezit deja din letargie structurile contrainformative romanesti care, desigur, au propriile polite de platit…
Frica de „scurgeri”…
Majoritatea „sifoanelor” au fost selectionate din „pepiniera” romanilor cu dosare sau care se temeau ca li se poate „inscena” in orice clipa ceva. Astfel ca nu i-a costat nimic pe americani sa le exploateze la maximum aceasta temere, mai ales ca aceste surse nu doar ca nu costau nimic, dar mai si dovedeau un exces de zel greu de gasit si la agentii acoperiti cu experienta. De asemenea, au fost si destui „pui de turnatori” care s-au gudurat pe langa niste agenti de multe ori de doi bani si fara nicio influenta la Washington, satisfacuti nevoie mare ca primesc vize peste rand si ca se pot umfla in fata naivilor cum se bat ei pe burta cu CIA sau FBI…

Donald Trump, asalt la ultimele refugii externe ale democratilor
Iata insa ca a existat si o categorie aparte a „surselor autorizate informative”. Adica a „sifoanelor” care primeau bani periodic, sume mai mici sau mai mari, si cateva zeci de mii de dolari, pentru care semnau cu adevarata lor identitate sau cu nume de cod. Desigur, in cazul acestora si existau cele mai mari asteptari, multi luand-o pe cont propriu cu strangerea de informatii in mediile in care se invarteau, inclusiv cu tehnica pe ei. Iar tocmai in cazul acestora finantarile vor fi stopate, astfel ca „prietenii serviciilor” vor trebui sa se intoarca la o munca onorabila pentru a-si satisface capriciile financiare. Si, desigur, in cazul in care mai au niscai reminiscente de moralitate, sa se roage sa nu se „scurga”, intentionat sau nu, listele cu identitatile lor…
„Cartitele” din Servicii
In plus au existat si cazuri de jurnalisti notorii care s-au legendat de asemenea ca si „colaboratori apropiati ai serviciilor secrete”, inclusiv cele americane, germane sau franceze, dar care, dupa cum s-ar putea afla in curand, n-au fost la randul lor decat niste „sifoane” platite cu bani cash din fondurile operative „fara numar” aflate la dispozitie. Ce-i drept, pretul acestora era mult mai mare decat a simplilor delatori de profesie, probabil primind cate un bonus substantial si pentru „eticheta” de deontologi. Insa de departe „tintele” predilecte ale partenerilor straini au fost ofiteri din institutiile de forta ale statului roman, mai ales ofiterii informativi. Iar unii dintre acestia au picat „in pacat” in afara atributiilor de serviciu, caci separat de colaborarea oficiala intre serviciile secrete ale unor tari partenere s-au creat si „culoare” alternative de comunicare. Iar in acest „labirint” subteran au fost identificati si ofiteri romani aflati inclusiv la nivelul de conducere al unor servicii secrete. Si daca „resetarea” relatiilor dintre partea romana si noii emisari ai altor agentii partenere care sunt asteptati sa inlocuiasca „vechea garda” de pe langa ambasada si alte oficine din Bucuresti va cuprinde si acest palier al garantarii loialitatii, atunci se anunta surprize mari de tot, care pot explica inclusiv longevitatea si intangibilitatea anumitor personaje. Mai ales ca, repet, structurile contrainformative romanesti si-au facut totusi temele si nu asteapta decat un semnal, fie el politic sau international…(Catalin Tache).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 12 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 12 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



