Anchete
BNR a sesizat DNA, dar Kovesi tace/Practiciana s-a aruncat la conturi – Comisarul de Prahova
Acționarul majoritar al SC Astra Asigurări SA, patron printre altele și al cotidianului România liberă, a fost inculpat pentru o bagatelă de mită de 20.000 de euro oferită unor judecători. Câțiva magistrați ai Tribunalului București, ajunși în „Beciul domnesc“, au favorizat unele dintre societățile pe care acesta le controla, pentru a-l scăpa de datoria de 93,93 milioane de lei către CNADNR, dar și de altele la fel de substanțiale.
DNA s-a grăbit să-l rețină pe acest patron și pe judecători pentru mita respectivă, când de fapt dedesubturile afacerii în care aceștia sunt implicați sunt mult mai complicate, iar consecințele cu mult mai grave. Ce se ascunde în spatele acestor mașinații?
Creanță certă, lichidă și exigibilă
Astra Asigurări – cea mai mare companie de asigurări din România – a emis firmei Romstrade, deținută de omul de afaceri Nelu Iordache, două polițe de asigurare în valoare de 151 de milioane de lei, în favoarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, pentru construirea șoselei Transalpina. Cum lucrările n-au fost nici pe departe finalizate la termenul stabilit, în decembrie 2013 Tribunalul București a admis cererea CNADNR pentru constituirea sechestrului asigurător pe bunuri mobile și imobile ale Astra, până la concurența sumei de 93,9 milioane de lei. Recursul declarat a fost respins de justiție ca nefondat, hotărârea rămânând definitivă. În februarie 2014 Astra Asigurări a fost plasată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în procedura de redresare financiară, lovitură pe care Adamescu a considerat-o la vreme respectivă de tip mafiot, orchestrată de către directorul Dan Radu Rușanu, inculpat și el, înlocuit de fostul premier Victor Ponta cu nu mai puțin controversatul Mișu Negrițoiu. Care Rușanu – de ce să n-o spunem – se afla în arest la domiciliu, din cauza scandalului „Carpatica“, dar asta este o altă problemă.
BNR sesizează DNA, dar Kovesi tace
Astra Asigurări a intrat în administrare specială, în acest scop fiind desemnată firma KPMG, iar CNADNR a solicitat executarea silită a societății de asigurare. Cum oamenii lui Dan Adamescu au subevaluat în mod intenționat daunele pe care ar fi trebuit să le plătească, acestea ridicându-se la suma de 1,08 miliarde lei în 2.886 de dosare, iar rezervele constituite în acest scop au fost cu 40% mai mici decât necesarul, BNR a sesizat DNA, deoarece onorarea obligațiilor asumate față de creditori era pusă în pericol. Tot la începutul lui 2014, CNADNR s-a adresat executorului judecătoresc Dorina Gonț – nimeni alta decât președinta Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel București – în scopul punerii în aplicare a Încheierii Tribunalului București, în dosarul 40220/3/2013. Prin aceasta s-a dispus „înființarea sechestrului asigurător împotriva debitoarei SC Asigurare și Reasigurare – Astra SA (…), iar executorul judecătoresc Dorina Gonț, care a instrumentat, în parte, dosarul (…) prin încheiere a admis cererea creditoarei, înregistrarea acesteia în registrul general de dosare și deschiderea dosarului de executare silită nr. (…)“, după cum relevă un raport al Corpului de control al Ministerului Justiție.
Practiciana s-a aruncat la conturi
Deși executorul judecătoresc, Dorina Gonț, a fost investită prin cererea creditoarei CNADNR „să înființeze sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei SC Asigurare și Reasigurare – Astra SA, potrivit titlului executoriu“, după cum au constatat inspectorii MJ, duduia a înființat poprire asigurătorie asupra „tuturor sumelor de bani, titluri de valoare și bunuri incorporale urmăribile datorate debitoarei, până la concurența sumei de 93.930.037,02 lei la 29 de unități bancare.“ De ce a procedat Gonț în acest mod? Din două motive și anume:
- pentru a ajunge cât mai repede la bani, ca să-și poată deduce onorariile și cheltuielile pe care singură și le-a stabilit și
- pentru a-l favoriza pe Dan Adamescu, astfel încât Astra să nu plătească nimic CNADNR, sau măcar să blocheze pentru moment plata stabilită de către instanța de judecată.
Executare silită mimată
Cu alte cuvinte, în mod nelegal, executorul judecătoresc Dorina Gonț, împreună cu soțul-asociat Lucian Gonț, au schimbat natura măsurii asigurătorii din „poprire asigurătorie“ – astfel cum instanța a dispus prin titlul executoriu – în „poprire asigurătorie“, cu consecința juridică a blocării tuturor conturilor debitoarei, o eroare materială fiind absolut exclusă în acest caz.
În esență, prin faptele sale – după cum au constatat inspectorii MJ – acest lider al executorilor judecătorești bucureșteni a urmărit ca adresele remise băncilor să nu producă niciun efect, din moment ce întocmirea lor era nelegală. Așadar, „în cauză există indicii cu privire la conivența dintre societatea debitoare și executorii judecătorești Dorina Gonț și Lucian Gonț, care au instrumentat dosarul de executare silită“, mai spune raportul MJ.
Deocamdată, DNA protejează instituția executorului judecătoresc
În urma acestei inginerii pusă la cale așa cum am arătat, lichiditățile aflate în conturile Astra Asigurări au fost redirecționate cu abilitate, iar astăzi creditoarea CNADNR nu mai are din ce se îndestula, ceea ce miroase de la o poștă a delapidare, fiindcă banii aparțin statului. Soții Gonț sunt cercetați de către DNA pentru această mașinație, dar deocamdată totul este ținut la secret.
Despre laborioasa activitate a șefei Camerei Executorilor București mai avem încă multe de spus, dar deocamdată ne oprim aici, pentru a nu plictisii cititorul, pe care-l rugăm să ne semnaleze dacă a avut neplăceri îndreptățite de pe urma Biroului Executorilor Judecătorești Dorina Gonț, Lucian Gonț și Marian Panait. Sau a altor practicieni de aceeași factură, care se cred Dumnezei în ceea ce privește executarea silită a debitorilor ce sunt aruncați în stradă și jecmăniți de bunurile pentru care au muncit o viață. Și n-o facem ca să ne răzbunăm pe aceștia – că probabil există și executori judecătorești cinstiți, despre care, însă, noi n-am prea auzit -, ci pentru a veni în sprijinul celor ajunși în situații disperate, amărâți și bătuți de soartă. (D.C).
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 22 de orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 22 de orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



