Anchete
BNR a sesizat DNA, dar Kovesi tace/Practiciana s-a aruncat la conturi – Comisarul de Prahova
Acționarul majoritar al SC Astra Asigurări SA, patron printre altele și al cotidianului România liberă, a fost inculpat pentru o bagatelă de mită de 20.000 de euro oferită unor judecători. Câțiva magistrați ai Tribunalului București, ajunși în „Beciul domnesc“, au favorizat unele dintre societățile pe care acesta le controla, pentru a-l scăpa de datoria de 93,93 milioane de lei către CNADNR, dar și de altele la fel de substanțiale.
DNA s-a grăbit să-l rețină pe acest patron și pe judecători pentru mita respectivă, când de fapt dedesubturile afacerii în care aceștia sunt implicați sunt mult mai complicate, iar consecințele cu mult mai grave. Ce se ascunde în spatele acestor mașinații?
Creanță certă, lichidă și exigibilă
Astra Asigurări – cea mai mare companie de asigurări din România – a emis firmei Romstrade, deținută de omul de afaceri Nelu Iordache, două polițe de asigurare în valoare de 151 de milioane de lei, în favoarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, pentru construirea șoselei Transalpina. Cum lucrările n-au fost nici pe departe finalizate la termenul stabilit, în decembrie 2013 Tribunalul București a admis cererea CNADNR pentru constituirea sechestrului asigurător pe bunuri mobile și imobile ale Astra, până la concurența sumei de 93,9 milioane de lei. Recursul declarat a fost respins de justiție ca nefondat, hotărârea rămânând definitivă. În februarie 2014 Astra Asigurări a fost plasată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în procedura de redresare financiară, lovitură pe care Adamescu a considerat-o la vreme respectivă de tip mafiot, orchestrată de către directorul Dan Radu Rușanu, inculpat și el, înlocuit de fostul premier Victor Ponta cu nu mai puțin controversatul Mișu Negrițoiu. Care Rușanu – de ce să n-o spunem – se afla în arest la domiciliu, din cauza scandalului „Carpatica“, dar asta este o altă problemă.
BNR sesizează DNA, dar Kovesi tace
Astra Asigurări a intrat în administrare specială, în acest scop fiind desemnată firma KPMG, iar CNADNR a solicitat executarea silită a societății de asigurare. Cum oamenii lui Dan Adamescu au subevaluat în mod intenționat daunele pe care ar fi trebuit să le plătească, acestea ridicându-se la suma de 1,08 miliarde lei în 2.886 de dosare, iar rezervele constituite în acest scop au fost cu 40% mai mici decât necesarul, BNR a sesizat DNA, deoarece onorarea obligațiilor asumate față de creditori era pusă în pericol. Tot la începutul lui 2014, CNADNR s-a adresat executorului judecătoresc Dorina Gonț – nimeni alta decât președinta Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel București – în scopul punerii în aplicare a Încheierii Tribunalului București, în dosarul 40220/3/2013. Prin aceasta s-a dispus „înființarea sechestrului asigurător împotriva debitoarei SC Asigurare și Reasigurare – Astra SA (…), iar executorul judecătoresc Dorina Gonț, care a instrumentat, în parte, dosarul (…) prin încheiere a admis cererea creditoarei, înregistrarea acesteia în registrul general de dosare și deschiderea dosarului de executare silită nr. (…)“, după cum relevă un raport al Corpului de control al Ministerului Justiție.
Practiciana s-a aruncat la conturi
Deși executorul judecătoresc, Dorina Gonț, a fost investită prin cererea creditoarei CNADNR „să înființeze sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei SC Asigurare și Reasigurare – Astra SA, potrivit titlului executoriu“, după cum au constatat inspectorii MJ, duduia a înființat poprire asigurătorie asupra „tuturor sumelor de bani, titluri de valoare și bunuri incorporale urmăribile datorate debitoarei, până la concurența sumei de 93.930.037,02 lei la 29 de unități bancare.“ De ce a procedat Gonț în acest mod? Din două motive și anume:
- pentru a ajunge cât mai repede la bani, ca să-și poată deduce onorariile și cheltuielile pe care singură și le-a stabilit și
- pentru a-l favoriza pe Dan Adamescu, astfel încât Astra să nu plătească nimic CNADNR, sau măcar să blocheze pentru moment plata stabilită de către instanța de judecată.
Executare silită mimată
Cu alte cuvinte, în mod nelegal, executorul judecătoresc Dorina Gonț, împreună cu soțul-asociat Lucian Gonț, au schimbat natura măsurii asigurătorii din „poprire asigurătorie“ – astfel cum instanța a dispus prin titlul executoriu – în „poprire asigurătorie“, cu consecința juridică a blocării tuturor conturilor debitoarei, o eroare materială fiind absolut exclusă în acest caz.
În esență, prin faptele sale – după cum au constatat inspectorii MJ – acest lider al executorilor judecătorești bucureșteni a urmărit ca adresele remise băncilor să nu producă niciun efect, din moment ce întocmirea lor era nelegală. Așadar, „în cauză există indicii cu privire la conivența dintre societatea debitoare și executorii judecătorești Dorina Gonț și Lucian Gonț, care au instrumentat dosarul de executare silită“, mai spune raportul MJ.
Deocamdată, DNA protejează instituția executorului judecătoresc
În urma acestei inginerii pusă la cale așa cum am arătat, lichiditățile aflate în conturile Astra Asigurări au fost redirecționate cu abilitate, iar astăzi creditoarea CNADNR nu mai are din ce se îndestula, ceea ce miroase de la o poștă a delapidare, fiindcă banii aparțin statului. Soții Gonț sunt cercetați de către DNA pentru această mașinație, dar deocamdată totul este ținut la secret.
Despre laborioasa activitate a șefei Camerei Executorilor București mai avem încă multe de spus, dar deocamdată ne oprim aici, pentru a nu plictisii cititorul, pe care-l rugăm să ne semnaleze dacă a avut neplăceri îndreptățite de pe urma Biroului Executorilor Judecătorești Dorina Gonț, Lucian Gonț și Marian Panait. Sau a altor practicieni de aceeași factură, care se cred Dumnezei în ceea ce privește executarea silită a debitorilor ce sunt aruncați în stradă și jecmăniți de bunurile pentru care au muncit o viață. Și n-o facem ca să ne răzbunăm pe aceștia – că probabil există și executori judecătorești cinstiți, despre care, însă, noi n-am prea auzit -, ci pentru a veni în sprijinul celor ajunși în situații disperate, amărâți și bătuți de soartă. (D.C).
Anchete
Șoferul „atlet” cu 1,00 la suflet: cum a încercat un vasluian beat să fugă de radar cu off-road și vorbe dulci
Cursa de „raliu” pe DE581: de la asfalt la off-road, cu frâna ruptă la bun-simț
Aventura din 10 noiembrie 2026, petrecută pe drumul european DE581, pe raza județului Vaslui, arată încă o dată cum unii șoferi cred că legislația rutieră e opțională, dar norocul obligatoriu. Potrivit relatărilor făcute publice de Sindicatul Europol, un bărbat de 43 de ani, din Bârlad, a decis să transforme șoseaua în pistă de fugă și câmpul în traseu off-road, totul cu o alcoolemie demnă de manualul „Așa nu”.
După ce a ignorat semnalele polițiștilor, șoferul a apăsat cu entuziasm pedala de accelerație și a improvizat aproximativ un kilometru de traseu pe coclauri, ca și cum se pregătea pentru un raliu de amatori, nu pentru încă un dosar penal. Când și-a dat seama că motorul nu-l mai poate ajuta, a trecut la „planul B”: a abandonat mașina și a încercat să-și demonstreze calitățile atletice… pe jos. Din păcate pentru el, probele de fugă nu se dau după regulile lui.
„Nu ne știm de undeva?” – ultima redută a șoferului disperat
După eșecul subit la capitolele viteză și condiție fizică, bărbatul a trecut la faza de „negociere sentimentală”. A încercat să-i convingă pe polițiști că îi cunoaște, că, cine știe, poate au mai stat la povești, s-au întâlnit pe undeva, au avut vreo legătură vagă în trecut. Poate, poate, o presupusă „cunoștință” ar fi putut cântări mai greu decât cifrele reci de pe aparate și decât litera legii.
Realitatea din teren a fost însă mult mai puțin romantică. În loc de „Ce mai faci, prietene?”, polițiștii au avut în față un rezultat de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform testării cu aparatul etilotest, așa cum a fost făcut public de Sindicatul Europol. Analizele toxicologice ulterioare au confirmat, elegant și sec, că bărbatul depășise serios limita legală. Prietenia, reală sau imaginară, nu mai avea loc la masa discuțiilor.
Atletism de carton: fugă prin câmp, dar fără medalie, doar cătușe
Scenariul complet arată ca o parodie prost regizată:
– a ignorat semnalele polițiștilor;
– a accelerat;
– a sărit de pe asfalt pe câmp, într-un off-road improvizat;
– și-a abandonat mașina;
– a luat-o la fugă pe jos, ca într-un film ieftin de acțiune;
– și, când totul a eșuat, a mai scos din joben și „arma secretă”: apelul la presupusa „prietenie” cu oamenii legii.
Problema majoră: nici fuga, nici poveștile despre „ne știm noi de undeva” nu țin loc de carnet, de lege și mai ales de bun-simț. Când conduci cu alcoolemie peste limită și pui în pericol toți participanții la trafic, ultimul lucru la care ar trebui să te gândești este dacă polițistul te place sau nu.
Strategia „de socializare” a picat testul de realitate
Din păcate pentru el – dar din fericire pentru normalitate – polițiștii nu s-au lăsat impresionați de această tentativă de „socializare spontană”. Nici „hai că ne știm”, nici „poate rezolvăm” nu au reușit să îndoaie vreun articol de lege.
La 11 noiembrie, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, pentru dispunerea unei măsuri preventive. De la „prietene, nu ne știm?” la „inculpatul se prezintă în fața procurorului” a fost doar un pas – unul foarte scurt și inevitabil.
Polițiștii – profesioniști, șoferul – exemplu negativ de manual
În tot acest tablou grotesc, singura parte serioasă și sănătoasă este reacția polițiștilor. Conform relatării Sindicatului Europol, agenții au urmat procedurile, au documentat întreaga activitate infracțională și au acționat exact așa cum trebuie atunci când un șofer beat decide să transforme drumul public în pistă personală de evadare.
Agent șef principal Stăncescu Sabin, agent principal Dănilă Marian și agent șef Ghețău Laurențiu merită felicitați pentru profesionalismul cu care au intervenit, punând legea și siguranța rutieră mai presus de tentativele jenante de „negociere” ale unui conducător auto care a ales să pună în pericol viețile celorlalți.
Concluzie: cu 1,00 mg/l nu-ți faci prieteni, îți faci dosar
Povestea acestui șofer din Bârlad este lecția perfectă despre cum să nu procedezi: nu fugi de poliție, nu sari cu mașina pe câmp, nu abandonezi vehiculul, nu joci rolul de atlet ratat și, mai ales, nu încerci să cumperi indulgență la „magazinul de prietenii inventate”.
Radarul nu uită, alcooltestul nu minte, iar legea nu se îmblânzește cu „Nu ne știm noi de undeva?”. În schimb, dosarul penal te așteaptă, punctual, la fiecare asemenea „aventură”. (Irinel I.).
Anchete
Peste 5.800 de produse susceptibile a fi contrafăcute și 32.300 de țigarete, descoperite de polițiștii de frontieră
Polițiștii de frontieră au descoperit, în urma unor controale desfășurate în zona Giurgiu și într-o acțiune separată la Calafat, peste 5.800 de produse susceptibile a fi contrafăcute. În zona Giurgiu au fost găsite și 32.300 de țigarete fără timbru fiscal. Bunurile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor.
Controale pe DN 5: articole de marcă și țigarete fără timbru fiscal
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu lucrători ai Compartimentului Sprijin Operativ, au desfășurat controale pe DN 5, în cadrul unor acțiuni de prevenire și combatere a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.
Au fost verificate mai multe mijloace de transport care circulau pe rute internaționale, inclusiv Turcia–România și Bulgaria–România. În bagajele pasagerilor și în diverse locuri din vehicule, inclusiv în spații special amenajate, polițiștii au descoperit 4.764 de produse — articole vestimentare, bijuterii și accesorii, încălțăminte, articole de marochinărie, cosmetice și parfumuri. Acestea purtau denumirile unor mărci protejate și sunt susceptibile a fi contrafăcute.
Totodată, au fost găsite 32.300 de țigarete, echivalentul a 1.615 pachete, fără timbru fiscal. Bunurile aparțineau unor cetățeni turci și români, cu vârste între 22 și 69 de ani, care nu au putut prezenta documente de proveniență ori de autenticitate.
Valoarea estimată a produselor susceptibile a fi contrafăcute este de aproximativ 1.058.000 de lei, iar cea a țigaretelor — de aproximativ 48.500 de lei.
Peste 1.000 de produse de parfumerie, descoperite la Calafat
Într-un caz separat, la 11 noiembrie, în jurul orei 01:30, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au oprit pentru control, în apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, un ansamblu rutier înmatriculat în Bulgaria. Vehiculul, condus de un cetățean bulgar în vârstă de 53 de ani, circula pe ruta Bulgaria–Slovacia și transporta, potrivit documentelor, bunuri în regim de coletărie.
În urma controlului efectuat împreună cu inspectori vamali, în compartimentul de marfă a fost găsit un palet cu 1.057 de produse de parfumerie susceptibile a fi contrafăcute. Valoarea estimată a acestora, dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, este de 264.250 de lei.
Bunurile au fost ridicate; au fost întocmite lucrări penale
Produsele descoperite au fost ridicate și depozitate în camerele de corpuri delicte, pentru continuarea cercetărilor și dispunerea măsurilor legale. Polițiștii de frontieră au întocmit lucrări penale pentru punerea în circulație a unor produse care poartă o marcă înregistrată și pot prejudicia titularul acesteia.
Pentru încălcarea prevederilor legale privind deținerea sau comercializarea produselor accizabile supuse marcării, fără marcaje ori cu marcaje necorespunzătoare sau false, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 20.000 de lei.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că desfășoară permanent acțiuni, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și respectarea legislației în vigoare. (Sava N.).
Anchete
Șefie cu termen scurt, concurs cu deznodământ anticipat: Georgeana Viorel, la conducerea CAB
Delegare până la instalarea câștigătorului — care, potrivit surselor citate, ar fi tot ea
Curtea de Apel București își schimbă conducerea, dar nu pare să-și schimbe personajul principal. Judecătoarea Georgeana Viorel, în prezent vicepreședintă delegată a instanței, urmează să preia funcția de președintă începând cu 15 noiembrie 2026.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, joi, 12 noiembrie, delegarea acesteia la conducerea Curții de Apel București până la 8 ianuarie 2027. Tot de la 15 noiembrie încetează și delegarea sa în funcția de vicepreședintă. O ștafetă administrativă predată, așadar, fără schimbarea alergătoarei.
Concursul încă tace, sursele au vorbit
Mandatul prin delegare ar urma să acopere intervalul până la instalarea judecătorului care va câștiga concursul pentru funcțiile de conducere organizat în perioada iulie–noiembrie 2026. Numai că, potrivit surselor citate de Lumea Justiției, câștigătoarea ar fi chiar Georgeana Viorel.
CSM nu a făcut încă publice numele câștigătorilor, notează publicația — ceea ce lasă loc unei mici comedii de suspans instituțional: rezultatul ar fi cunoscut pe surse, dar nu și oficial. Până la anunțul formal, însă, informația despre câștigarea concursului rămâne una atribuită surselor publicației.
O schimbare firească, cu continuitate în rolul principal
Schimbarea de la vârful Curții de Apel București vine după promovarea actualei președinte, Liana Arsenie, la Înalta Curte de Casație și Justiție. În locul rămas liber, Georgeana Viorel va asigura conducerea prin delegare, iar apoi — dacă informația privind concursul se confirmă — ar putea continua în aceeași funcție, de data aceasta în urma procedurii de selecție. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zileComuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zileDirectorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zileParadisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
-
Ancheteacum 3 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu




