Exclusiv
Deficiențe grave în supravegherea privării de libertate în București
Probleme sistemice în penitenciare
Un raport recent al Inspecției Judiciare scoate la lumină o serie de deficiențe alarmante în activitatea judecătorilor responsabili cu supravegherea privării de libertate în unitățile de detenție de pe raza Curții de Apel București. Controlul tematic, realizat în perioada octombrie-noiembrie 2024, s-a concentrat asupra respectării legislației, interacțiunii judecătorilor cu administrațiile penitenciarelor și eficienței în soluționarea plângerilor formulate de deținuți.
Potrivit raportului, absența unei evidențe informatizate a activității judecătorilor îngreunează monitorizarea și soluționarea plângerilor. Judecătorii sunt nevoiți să utilizeze registre fizice, ceea ce afectează capacitatea de analiză statistică și transparența deciziilor.
În timpul analizei, numărul plângerilor soluționate a fost semnificativ:
- Penitenciarul Giurgiu – 3.541 de plângeri, dintre care 1.582 referitoare la schimbarea regimului de detenție.
- Penitenciarul Rahova – 2.289 de plângeri.
- Penitenciarul Jilava – 1.350 de plângeri.
Majoritatea plângerilor sunt legate de stabilirea sau modificarea regimului de detenție, precum și de drepturile deținuților și sancțiunile disciplinare.
Deficiențe administrative și lipsa transparenței
Inspecția Judiciară a semnalat multiple obstacole în activitatea judecătorilor de supraveghere, inclusiv lipsa unei aplicații informatice pentru gestionarea plângerilor, ceea ce îngreunează analiza rapidă a cazurilor. De asemenea, absența unui sistem centralizat de raportare face dificilă urmărirea statistică a problemelor recurente din penitenciare.
Disparitățile în termenele de soluționare a plângerilor între penitenciare sunt deosebit de îngrijorătoare. Unitățile mari, cum ar fi Penitenciarul Giurgiu, se confruntă cu dificultăți în respectarea termenelor legale din cauza unei sarcini de muncă excesive.
Refuzul de hrană: o problemă ignorată?
Un aspect preocupant analizat în raport este refuzul de hrană în rândul deținuților. În 2024, s-au înregistrat 289 de cazuri de refuz de hrană în unitățile examinate, cu 130 de cazuri la Penitenciarul Giurgiu și 88 la Rahova. Deși judecătorii sunt informați despre aceste situații, nu există un sistem clar pentru documentarea și analiza cauzelor care determină aceste gesturi extreme.
Recomandările Inspecției Judiciare
În urma controlului, Inspecția Judiciară a formulat o serie de recomandări pentru optimizarea activității judecătorilor de supraveghere:
- Implementarea unui sistem informatic pentru gestionarea electronică a cazurilor și generarea automată de statistici.
- Crearea unei baze de date naționale cu soluțiile judecătorilor pentru a uniformiza practica.
- Obligația de a întocmi rapoarte anuale sau semestriale cu privire la activitatea judecătorilor și condițiile de detenție.
- Modificarea legislației pentru a stabili termene realiste de soluționare a plângerilor, în funcție de complexitatea acestora.
- Introducerea unor programe de formare continuă pentru judecători și grefieri.
- Reglementarea clară a procedurii pentru permisiunea de ieșire din centrele de reținere și arest preventiv.
Exclusiv
Premieră absolută în România și Europa de Est: Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist
Inovație fără precedent la orizont: „Incisiv Politic” promite să transforme mediul digital în cel mai puternic motor electoral
Peisajul politic din România și din întreaga regiune este pe punctul de a fi zguduit de o lansare tehnologică fără precedent. Ziarul Incisiv de Prahova va pune în funcțiune, foarte curând, „Incisiv Politic”, o platformă revoluționară de marketing politic digital care va introduce standarde de profesionalism inexistente până în acest moment în Europa de Est.
Premieră absolută în Europa de Est: Tehnologie de ultimă oră pentru liderii prezentului

Într-un mediu politic tot mai dependent de algoritmi și prezență online, Ziarul Incisiv de Prahova face un pas curajos și anunță lansarea iminentă a proiectului Incisiv Politic. Aceasta nu este doar o simplă adiție la piața media, ci prima platformă de publishing și marketing politic digital din România concepută să funcționeze la un nivel de elită, oferind soluții care, până acum, nu au fost disponibile în această parte a continentului.
Miza proiectului este transformarea radicală a modului în care candidații și partidele interacționează cu electoratul. Prin „Incisiv Politic”, comunicarea politică trece de la postări haotice la strategii integrate, construind o imagine digitală solidă, capabilă să se convertească direct în capital electoral.
De la imagine la voturi: Alchimia electorală în mediul online
https://www.digitalpolitic.ro/
Nucleul noii platforme dezvoltate de echipa de la Incisiv de Prahova este capacitatea de a transforma vizibilitatea în influență reală. Într-o piață saturată de mesaje contradictorii, „Incisiv Politic” vine cu o promisiune clară: construirea unei identități politice care să rezoneze cu nevoile și așteptările cetățenilor.
Serviciile oferite vor include PR politic de înaltă clasă, articole strategice publicate prin infrastructura proprie și campanii online integrate, totul sub semnul unui profesionalism care vizează rezultatul final – votul. Este un sistem complex de „alchimie” digitală care extrage maximum de impact din fiecare mesaj transmis.
Publishing dedicat: Mesajul politic, distribuit direct către audiențe reale
Cea mai mare barieră în comunicarea actuală este „zgomotul” de fond și audiența fictivă. Incisiv Politic rezolvă această problemă fiind prima platformă de publishing din România dedicată exclusiv comunicării politice. Mesajul liderilor nu va fi doar publicat, ci va fi distribuit strategic în presa online și pe rețelele sociale, vizând audiențe reale și segmentate.
„Mesajul tău politic trebuie să ajungă la oameni, nu doar să existe pe internet”. Prin acest nou instrument, care va fi disponibil publicului foarte curând, nicio idee valoroasă nu va mai rămâne izolată, ci va fi propulsată acolo unde se află alegătorii, asigurând o prezență constantă, autoritară și, mai ales, eficientă în spațiul public digital.
Redactia Incisiv de Prahova
Exclusiv
Caracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev
La Ministerul Economiei nu mai vorbim despre guvernanță corporativă, ci despre guvernanță de clan. În timp ce ministrul Ambrozie Irineu Darău se plimbă pe axa București–Kiev ca „luptător împotriva dezinformării”, la București, sub nasul lui, se organizează un mecanism de prăduială cu ștampilă și antet pe S.C. IOR S.A., companie strategică în industria de apărare, cu certificare NATO.
Potrivit documentelor intrate în posesia redacției, la IOR se pregătește un festin: măriri de indemnizații de peste 400%, funcții inventate, salarii obscene pentru oameni plantați politic și o baricadă birocratică ridicată special pentru a nu pătrunde nici control, nici lege, nici bun-simț.
„Eu sunt Statul, eu îmi dau voie singură!” – Modelul Mina
În centrul combinației stă Camelia Andreea Mina, funcționară de stat transformată în stat în stat. O situație de un absurd juridic care, într-o țară normală, ar duce direct la parchet, nu la mărire de leafă:
- la minister: Director al DAPS – Direcția de Administrare a Participațiilor Statului; adică omul care, în numele statului, supraveghează companiile la care statul e acționar, inclusiv IOR S.A.;
- la IOR: Președinte al Consiliului de Administrație – adică omul care conduce compania pe care, teoretic, ministerul trebuie s-o controleze.
Pe 14 mai 2026, AGOA de la IOR S.A. are pe ordinea de zi lovitura de grație: Mina, în dublul ei rol, își pregătește mărirea propriei indemnizații de la circa 4.645 lei/lună la 20.450 lei brut. Mina de la Minister îi aprobă Minei de la IOR să bage mâna până la cot în bugetul unei fabrici cu datorii la ANAF și fără Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pe 2026.
Conflictul de interese e betonat pe două niveluri:
- Mina controlează Mina: ministerul supraveghează compania, dar aceeași persoană e și supraveghetor, și supravegheat. Statul se uită în oglindă și își dă „ok”-ul.
- Beneficiarul își votează singur banii: creșterea indemnizației este propusă de chiar persoana care va încasa suma. OUG 109/2011 există doar ca decor, nu ca lege.
Asta nu mai e „guvernanță corporativă”. E auto-guvernanță de buzunar.
„Expertă de LinkedIn” pe hârtie, dezastru în fabrică pe teren
Pe rețelele profesionale, Camelia Mina e prezentată ca „Senior Advisor”, „expert în guvernanță strategică”, campioană la hashtag-uri cu „transparență”, „accountability” și „leadership”.
În realitate, potrivit sesizărilor oficiale ale Sindicatului Independent IOR, „expertiza” arată așa:
- numirea unui Director Financiar inexistent în actul constitutiv – Alexandru Butiseaca, funcție fantomă creată din pix;
- atribuirea unui salariu de 58.000 lei brut/lună acestui director-fantomă, în timp ce muncitorii iau circa 3.500 lei net;
- incapacitate totală de a opri degradarea fabricii, în timp ce la nivel de titulatură se flutură „Strategic Leadership”.
Cu alte cuvinte, la IOR avem „Leadership strategic” pentru sinecuri, și faliment operațional pentru companie. Muncitorii duc fabrica în spate, „experții de LinkedIn” duc indemnizațiile în conturi.
Adriana-Laura Miron: spălătoria de dosare și storcătorul de sesizări
Ce ar fi un clan fără un om de serviciu al tăcerii? În ecuația de la Economie, piesa cheie este Adriana-Laura Miron, Secretar General al ministerului, instalată prin Decizia 131/22.04.2026.
Rolul ei, potrivit documentelor și sesizărilor citate:
blocarea oricărei anchete și asigurarea imunității pentru „clanul Mina & co.”
- sesizată de sindicate despre ilegalitățile de la IOR, Miron nu reacționează;
- primește o adresă de avertizare de la AMEPIP (nr. 3120/27.03.2026) care cere respectarea legii – și o tratează ca pe o hârtie de împachetat;
- sub mandatul ei, ministerul se transformă în fortăreață: sesizările Corpului de Control sunt îngropate, iar detașările politice înlocuiesc concursurile pe merit.
Pe scurt, Miron e curățătorul oficial al urmelor. Totul într-un minister controlat politic, transformat într-un buncăr al impunității.
IOR – companie strategică, tratată ca bancomat de partid
În timp ce linia de credit de la CEC BANK trebuie renegociată – semn clar că societatea e sub presiune financiară reală – administratorii își votează creșteri de indemnizații ca și cum IOR ar fi Big Tech, nu o fabrică sufocată de datorii.
Pe 14 mai, acționarii – mii de persoane fizice și juridice, compania fiind listată la BVB (simbol AERO) – sunt chemați să valideze, în bloc:
- creșterea indemnizațiilor administratorilor de la ~4.645 lei la 20.450 lei/lună;
- numirea unui al cincilea administrator cu afiliere USR, Adrian Jean Coloman, jurist, introdus prin ordin ministerial;
- renegocierea unei linii de credit ale cărei condiții reale nu sunt clar explicate public;
- împuternicirea reprezentantului MEDAT, controlat politic, să semneze în numele companiei.
Acționarii minoritari nu au primit vreo justificare economică serioasă pentru:
- creșterea de 4 ori a indemnizațiilor,
- ieșirea discretă din scenă a lui Macoveiciuc Alexandru Costin,
- motivele reale ale renegocierii creditului.
În loc de transparență, se livrează fapte împlinite. În loc de dezbatere, se oferă ordonanță de tip „semnează și taci”.
Ministrul Darău: vânător de „fake news” la Kiev, orb la hoțiile din minister
Și, în timp ce tot acest tablou se desfășoară sub geamurile ministerului, unde este ministrul Economiei, Irineu Darău?
La Kiev, în „misiune” de combatere a dezinformării. Ironia e atât de groasă încât nici nu mai intră pe ușă:
- ministrul caută „fake news” în Ucraina,
- în timp ce ignora documentele oficiale și sesizările care vorbesc despre prădăciuni la IOR;
- deplasarea nu este decontată de minister – ceea ce deschide o întrebare simplă: cine plătește plimbările ministrului, în timp ce o companie strategică se scufundă?
Titularul portofoliului pare mai preocupat să-și lustruiască imaginea de „luptător cu propaganda”, decât să oprească jaful cu antet ministerial de acasă.
Consiliul IOR: comisari politici cu mandat până în 2030
Consiliul de Administrație al IOR S.A. a fost constituit în ianuarie 2026, cu cinci membri, mandate până în 2030, în baza art. 29¹ alin.(2) din OUG 109/2011:
- Mina Camelia Andreea – Președinte
- Ioana Marius – Membru
- Radu Gabriel – Membru
- Macaveiu Mihai Ion – Membru
- Macoveiciuc Alexandru Costin – Membru (plecat între timp, fără explicații publice)
Macoveiciuc dispare discret, e mutat deja la „Consiliul anterior” pe site. Locul lui urmează să fie luat de Adrian Jean Coloman, jurist, cu afiliere USR, introdus prin ordin al ministrului USR.
Întrebările evidente:
- De ce pleacă Macoveiciuc după doar câteva luni?
- De ce este înlocuit cu un om cu profil politic clar al partidului care controlează ministerul?
- Este acesta un consiliu de administrație sau un consiliu de partid?
Ceea ce se conturează nu e o eroare de management, ci o destructurare cu premeditare. AGOA din 14 mai riscă să betoneze definitiv controlul politic asupra unui activ strategic al României.
De la companie NATO la bancomat de partid
IOR S.A. nu este un butic privat. Este o companie cu 90 de ani de tradiție, producător din industria de apărare, cu certificare NATO AQAP 2110 și acțiuni tranzacționate la bursă.
Și totuși:
- o funcționară de minister conduce consiliul companiei pe care ministerul trebuie să o supravegheze;
- aceeași persoană propune și votează mărirea propriei indemnizații de patru ori;
- un administrator pleacă fără explicații, iar locul lui e ocupat de un om de partid;
- sindicatele și instituțiile de control trimit avertizări, iar la minister se instalează tăcerea complice.
Regulile guvernanței corporative sunt călcate în picioare, în timp ce pe hârtie se invocă standarde, proceduri și acronime.
Cine mai oprește Caracatița?
Documentele sunt pe masă. Numerele sunt clare. Structura este vizibilă cu ochiul liber: „Clanul Mina & Miron”, sub acoperișul unei conduceri politice care se preface că nu vede nimic, transformă o companie strategică într-un bancomat cu acces controlat de partid.
Domnule premier interimar, domnilor procurori, domnilor din zona de intelligence, ce altceva mai așteptați?
Când o funcționară își votează singură salariul, când un ministru se ascunde în spatele „misiunilor externe”, iar un secretar general îngroapă sesizări, nu mai vorbim de „disfuncționalități”. Vorbim de o Caracatiță de la Economie care a decis că România e doar un portofel cu resurse și o ștampilă.
ADRESA-AMEPIP-NR.312027.03.2026
RAPORT-CURENT-NR-9-DIN-08.04.2026
Întrebarea nu mai este „există dovezi?”. Întrebarea este: aveți curajul să le folosiți? (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
Cum a ajuns comuna Bătrâni păzită cu sapa în loc de lege”
Accident cu victime și alcoolemie „de colecție”
În comuna Bătrâni, județul Prahova, siguranța rutieră pare să fie lăsată în grija lui Dumnezeu și a șoferilor băuți. Potrivit unei publicații locale, în data de 11.05.2026, pe raza comunei a avut loc un accident rutier soldat cu victime, în care conducătorul auto a fost depistat cu o alcoolemie de 1,79 mg/l alcool pur în aerul expirat. Omul abia mai respira, dar aparatul etilotest aproape că cerea pauză de la atâta tărie.
A fost deschis dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului și vătămare corporală din culpă. Procedural, totul pare frumos. Practic, însă, comunitatea se întreabă cum de s-a ajuns, din nou, ca șoseaua să fie câmp de luptă și nu drum public.
Șeful de post, cu un picior în fermă și cu unul, absent, în poliție
În mijlocul scandalului, numele care răsună pe ulițele din Bătrâni este cel al șefului de post, Stănciulescu Marian. Localnicii susțin că omul legii ar fi mai preocupat de ordinea din bătătură decât de ordinea publică. Conform reclamațiilor venite din comună, acesta ar fi tot mai rar văzut în postura de polițist și tot mai des în rol de gospodar, fermier și administrator de avere agricolă.
Când oamenii au nevoie de poliție, se pare că dau peste program de „stropit via” și „numărat animalele”. În timp ce pe drumuri se circulă cu alcoolemie la nivel de „concurs național”, șeful de post ar avea alte priorități, mult mai personale și, desigur, neuniformizate.
IPJ Prahova, scut protector sau paravan de nepăsare?

Locuitorii comunei vorbesc, cu din ce în ce mai puține ocolișuri, despre „protecția” de care s-ar bucura șeful de post din partea conducerii IPJ Prahova. În loc să fie tras la răspundere pentru lipsa de implicare reclamată de oameni, acesta pare învelit într-o pătură groasă de indiferență instituțională.
Comunitatea se întreabă pe bună dreptate:
dacă polițistul-fermieri stă liniștit, cu sprijin de sus, cine mai răspunde pentru siguranța din comună? E mai importantă liniștea din fermă decât liniștea publică?
Comuna cere lege, nu povești agricole
Cetățenii din Bătrâni cer conducerii Inspectoratului de Poliție Județean Prahova să coboare din birouri, să lase comunicatele cosmetizate și să privească realitatea din teren: accidente cu victime, șoferi băuți, frică pe drumuri și un șef de post perceput ca absent din misiunea lui principală.
Oamenii vor:
- un polițist care să aplice legea, nu doar să-și aplice îngrășământul pe ogor;
- controale reale, nu doar rapoarte liniștitoare;
- măsuri concrete, nu tăcere compactă.
Concluzie: între plug și pistol, cine păzește, de fapt, comuna?
Comuna Bătrâni nu are nevoie de un șef de post-fantomă, care bântuie doar în statistici și în organigramă. Are nevoie de un polițist prezent, activ, implicat, nu de un „administrator de fermă cu uniformă în dulap”.
Dacă IPJ Prahova alege să-și apere oamenii în detrimentul comunității, atunci nu mai vorbim de protecția cetățeanului, ci de protecția nepăsării. Iar când nepăsarea devine politică de lucru, accidentele cu alcoolemie 1,79 nu sunt „ghinion”, ci rezultatul direct al unei ordini publice lăsate la voia întâmplării – și la voia tractorului. (Cristina T.)
-
Exclusivacum 3 zileMIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)
-
Exclusivacum 4 zileLEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
-
Exclusivacum 5 zile„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului
-
Exclusivacum 22 de oreIPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
-
Exclusivacum 2 zileBatista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
-
Exclusivacum 22 de oreCaracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
-
Exclusivacum 2 zileRECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE
-
Exclusivacum 5 zileTIC-TAC-UL DISPERĂRII: „Baronul” Nan și REȚEAUA de la Coca-Cola Ploiești au început numărătoarea inversă spre „Beciul Domnesc”



