Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), instituția responsabilă de coordonarea răspunsului la atacurile informatice, se confruntă cu un deficit major de personal calificat. Potrivit informațiilor prezentate de Cotidianul Național, într-un articol semnat de Claudia Marcu, din cele 1.063 de posturi aprobate sunt ocupate doar 188 — aproximativ 17,7%.

Datele apar în raportul de activitate al instituției pentru anul 2025. Gradul de ocupare a crescut ușor față de 2024, când era de 13,07%, însă rămâne insuficient pentru amploarea responsabilităților DNSC.

Doar 10 specialiști angajați în 2025

În cursul anului trecut, DNSC a angajat 81 de persoane prin concurs, dar 27 de angajați au părăsit instituția. Dintre noii angajați, doar 10 ocupau funcții care necesitau competențe specializate în securitate cibernetică.

Alți 25 de angajați erau studenți în an terminal, încadrați pe funcții corespunzătoare studiilor medii. DNSC justifică această strategie prin necesitatea de a atrage „talente emergente” și de a crea un flux de competențe tinere în domeniu.

În paralel, 28 de studenți au participat la stagii de practică organizate în cadrul Directoratului.

Structuri esențiale au avut zero angajați

La începutul anului 2025, mai multe compartimente importante figurau fără niciun post ocupat:

• Serviciul Dezvoltare și Implementare Strategii și Politici de Securitate Cibernetică: 0 din 11 posturi;
• Direcția Atestare și Autorizare: 0 din 22;
• Direcția Evaluare și Certificare în domeniul noilor tehnologii, produselor și serviciilor: 0 din 66;
• Serviciul Relații Instituționale ECCC/NCC: 0 din 11;
• Serviciul Protecție Cibernetică VIP și alte instituții: 0 din 17;
• Serviciul PSIRT, destinat gestionării incidentelor de securitate ale produselor: 0 din 12;
• Direcția Proiecte și Programe Naționale: 0 din 23.

Dintre aceste structuri, în 2025 au fost ocupate doar câteva posturi: patru la serviciul de strategii și politici, unul la PSIRT și cinci la direcția de evaluare și certificare.

Recrutarea specialiștilor, dificilă pentru sectorul public

DNSC recunoaște că profilurile profesionale necesare sunt greu de găsit în administrația publică. Instituția susține că specialiștii trebuie atrași din mediul privat, din universități sau din rândul experților români care lucrează în străinătate.

Problema este amplificată de diferențele salariale dintre sectorul public și industria de securitate cibernetică. Pe o piață în care atacurile informatice generează câștiguri considerabile pentru rețelele infracționale, statul întâmpină dificultăți în a concura pentru experți capabili să prevină și să contracareze asemenea operațiuni.

Blocajul de la Cadastru, un test major

Situația DNSC a revenit în atenția publică după incidentul informatic care a afectat sistemul de cadastru. Remedierea problemelor ar fi durat 28 de zile, cu efecte asupra cetățenilor și companiilor, inclusiv asupra unor operațiuni cu implicații financiare.

Incidentul nu ar fi fost unul singular, însă amploarea și durata blocajului au evidențiat vulnerabilitățile infrastructurilor digitale publice și limitele capacității de răspuns.

Digitalizare rapidă, apărare rămasă în urmă

Deficitul de personal apare într-un moment în care România își extinde accelerat digitalizarea serviciilor publice și a infrastructurilor esențiale. Fără resurse umane suficiente și fără echipe specializate în monitorizare, prevenție și răspuns la incidente, digitalizarea poate mări suprafața de atac mai repede decât capacitatea statului de a o proteja.

Datele din raportul DNSC ridică, astfel, o întrebare esențială: poate România să își digitalizeze administrația în ritmul impus de obiectivele europene, dacă instituția responsabilă de securitatea cibernetică funcționează cu peste 80% din posturi neocupate?

În contextul apariției celei de-a treia forme a proiectului noii Legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, SIDEPOL continuă demersurile pentru protejarea intereselor polițiștilor și ale personalului din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.

În cadrul discuțiilor purtate cu reprezentanții PSD, organizația sindicală și-a prezentat principalele observații și nemulțumiri față de forma actuală a proiectului.

Valoarea de referință, principalul punct de dezacord

Una dintre problemele semnalate de SIDEPOL este stabilirea valorii de referință la 4.000 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027. Sindicatul contestă reducerea acestui cuantum față de valoarea de 4.100 de lei, prevăzută în formele anterioare ale proiectului.

SIDEPOL propune ca valoarea de referință să fie raportată la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. În opinia organizației, un asemenea mecanism ar permite o evoluție salarială mai predictibilă, corelată cu realitățile economice și cu creșterea costului vieții.

Valoarea de referință este esențială pentru întregul mecanism de salarizare, întrucât coeficientul aferent funcției, înmulțit cu aceasta, determină salariul de bază sau salariul de funcție.

Critici privind evoluția veniturilor în următorii ani

Reprezentanții SIDEPOL susțin că eventualele majorări rezultate din noile grile — în unele situații de doar câteva sute de lei brut — nu pot fi considerate o reformă reală dacă veniturile sunt ulterior blocate sau dacă mecanismul de actualizare nu permite recuperarea efectelor inflației.

Deși proiectul prevede că valoarea de referință nu poate fi mai mică decât cea din anul precedent, actualizarea acesteia este condiționată de limitele fiscal-bugetare și de evoluția cheltuielilor de personal.

Potrivit sindicatului, problema nu vizează doar nivelul veniturilor la intrarea în vigoare a legii, ci și modul în care acestea vor evolua în următorii cinci ani.

SIDEPOL avertizează asupra riscului repetării situației create prin Legea-cadru nr. 153/2017, ale cărei grile nu au fost aplicate integral tuturor familiilor ocupaționale.

Modificări solicitate pentru Anexa nr. VI

Sindicatul a solicitat corectarea, în cazul în care proiectul va ajunge în Parlament, a prevederilor referitoare la personalul prevăzut în Anexa nr. VI.

Această anexă trebuie să reflecte caracteristicile specifice activității militarilor și polițiștilor, precum:

• responsabilitatea și complexitatea funcțiilor;
• importanța socială a activității;
• nivelul de efort și de risc;
• interdicțiile și restrângerea unor drepturi;
• pregătirea și competența profesională.

În acest context, valoarea de referință și coeficienții prevăzuți în Anexa nr. VI sunt decisive pentru nivelul real al salarizării polițiștilor.

Incertitudine privind susținerea politică a proiectului

Potrivit informațiilor transmise în cadrul întâlnirii cu reprezentanții PSD, în prezent nu există un acord politic între cele patru partide care au participat la guvernare pentru susținerea proiectului în Parlament.

De asemenea, sindicatului i s-a comunicat că realizarea unui asemenea acord este considerată puțin probabilă la acest moment.

În cazul în care va fi obținut un acord politic și proiectul va intra în procedură parlamentară, SIDEPOL anunță că va continua demersurile în comisiile de specialitate pentru modificarea prevederilor referitoare la familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.

Cele cinci solicitări ale SIDEPOL

Organizația sindicală își menține următoarele obiective:

1. Stabilirea valorii de referință prin raportare la salariul minim brut pe țară garantat în plată;
2. Corectarea coeficienților și a prevederilor din Anexa nr. VI, astfel încât salarizarea să reflecte riscurile, responsabilitățile, incompatibilitățile și restricțiile specifice statutului polițistului;
3. Direcționarea cu prioritate a resurselor financiare către categoriile pentru care Legea-cadru nr. 153/2017 nu a fost aplicată integral;
4. Introducerea unui mecanism predictibil de evoluție salarială, care să limiteze erodarea veniturilor prin inflație;
5. Consultarea reală a organizațiilor sindicale reprezentative înainte de adoptarea legii, inclusiv în cadrul comisiilor parlamentare de specialitate.

Proiectul include și un mecanism de „diferență salarială tranzitorie”. Astfel, dacă salariul rezultat în baza noii legi este mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026, diferența ar urma să fie menținută și diminuată treptat pe măsura viitoarelor majorări salariale, până la stingerea acesteia.

SIDEPOL susține că noua lege trebuie să producă efecte reale pentru angajați și să ofere predictibilitate, echitate și o salarizare corespunzătoare muncii, riscurilor și responsabilităților asumate. Sindicatul anunță că va continua discuțiile și demersurile instituționale pentru protejarea drepturilor polițiștilor și ale întregului personal din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. (Irinel I.)