Exclusiv
Mafia deșeurilor și Statul Paralel: corupție prin abonarea la banii publici din Prahova (II)
Corupție și abuz în sistemul de salubritate: afaceri și legături murdare în Prahova (aici)
Problema tarifelor impuse de operatorul de salubritate UWS/Rosal în Ploiești
Teapa oferită de operatorul de salubritate UWS/Rosal Ploiesti: Impasibilitatea autorităților ADI și CJ Prahova și legăturile cu foști ofițeri SRI (II)
Recent, sumele exorbitante solicitate de operatorul de salubritate UWS (fost Rosal) pentru gestionarea deșeurilor menajere au fost caracterizate ca o adevărată „țeapă”, desfășurată sub ochii autorităților, sprijinită de o parte din media locală. Tariful pentru serviciile de salubritate a crescut semnificativ, atingând 25,98 lei/persoană în mediul urban (Ploiești, Boldești-Scăeni) și 14,29 lei/persoană în mediul rural.
Începând cu ianuarie 2023, Rosal Grup a fost rebranduit ca United Waste Solutions (UWS), modificare ce va fi reflectată pe toate documentele emise. UWS va continua prestarea serviciilor contractate, fără a afecta utilizatorul final.
Un document al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova” arată că tarifele includ sume pentru colectarea separată a deșeurilor, activitățile de sortare și tratare. Astfel, tariful total în mediul urban se ridică la 25,98 lei/persoană/lună, TVA inclus.
Operatorul UWS/Rosal a promis investiții în colectarea selectivă, inclusiv achiziționarea de mașini și pubele. Cu toate acestea, realitatea demonstrează că aceste promisiuni nu s-au materializat, fiind realizate sub 10% din investițiile planificate. Această situație a stârnit nemulțumirea cetățenilor, care observă cum, sub pretextul îmbunătățirii serviciilor, se fură sume considerabile din bugetul local.
Comportamentul pasiv al autorităților ADI și CJ Prahova în fața acestor abuzuri este alarmant. Aceste instituții nu au notificat operatorul de salubritate și nu au luat măsuri pentru rezilierea contractului, permițând ceea ce mulți consideră a fi un furt flagrant. Această pasivitate ridică întrebări legate de motivațiile din spatele acesteia, având în vedere conducerea UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI (Ciobanu D.).
Prejudicii și corupție în afacerile lui Niculescu
În centrul unei controverse majore se află Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Niculescu locuiește într-o vilă impresionantă, ce a fost deținută anterior de fondatorul primului canal de știri din România, Prigoană. Deși în fața numeroaselor plângeri și dosare penale, Niculescu reușește să păstreze o serie de contracte de salubritate extrem de profitabile și controversate, beneficiind de suportul unor funcționari publici.
Afacerea sa este considerată de mulți o adevărată structură de putere, deși lasă în urmă mirosuri insuportabile. La Ploiești, Niculescu este asociat cu grupul Coldea, care a reușit recent să își mențină contractele cu Consiliul Județean Prahova, în contextul unei game ample de nereguli. Direcția Națională Anticorupție derulează o anchetă în acest caz, având în vedere legăturile lui Niculescu cu generalul Florian Coldea, o figură centrală în rețelele de crimă organizată.
Conflictul și manipularea ilegală
Trimis în judecată într-un dosar de corupție, Niculescu deține atât contractul pentru colectarea deșeurilor, cât și pe cel de sortare. Această situație a generat un război deschis cu implicarea autorităților locale, însă, paradoxal, în favoarea celui acuzat că prejudiciază comunitatea.
Contractele lui Niculescu sunt pline de nereguli și, chiar dacă UWS SRL nu a avut licență de operare timp de aproape o lună, ADI Prahova nu a inițiat procedura de reziliere a contractului. Neplata redevenței de către companie a generat o restanță de circa 8 milioane de lei, dar Consiliul Județean nu reușește să recupereze aceste sume, subliniind complicitățile la nivel local.
Conexiuni și afaceri opace: Grupul Coldea
Grupul lui Coldea s-a conectat la bugetul județean, iar veniturile obținute de UWS SRL din contractele de salubritate sunt cesionate către Toyo Motors Center SRL, o companie deținută de Tarek. O astfel de practică ridică suspiciuni de fraudă financiară, mai ales într-un caz în care UWS a cesionat o sumă semnificativă pentru servicii prestate.
Se evidențiază legături profunde între mafia deșeurilor din Prahova și stilul extravagant de viață al lui Niculescu, care a fost observat conducând un Bentley Bentayga de aproximativ 300.000 de euro. Sursele indică faptul că Niculescu petrece frecvent la cazinouri și restaurante de lux, alimentând astfel speculațiile legate de obținerea ilicită a averii.
Corupție și influențe în instituțiile de forță
În martie 2022, Bogdan Niculescu a intrat în vizorul DNA pentru abuz în serviciu și compania sa, Rosal, a fost acuzată ca persoană juridică pentru complicități în abuzuri. În ciuda acestor acuzații, stilul său de viață extravagant continuă să atragă atenția și ridică semne de întrebare despre integritatea și legitimitatea afacerilor sale.
Legăturile dintre gruparea lui Coldea și operatorii din sectorul de salubritate sugerează un sistem bine organizat, capabil să submineze ordinea constituțională. Aceste conexiuni indică nu doar corupția din afacerile de salubritate, ci și cum figure cheie din instituțiile de forță românești au adoptat comportamente interlope, în contradicție clară cu responsabilitățile lor oficiale.
Concluzia
Prejudiciile estimate aduse de Bogdan Niculescu și rețelele sale se ridică la aproximativ 30 milioane de euro, subliniind gravitatea problemelor de transparență și legalitate în administrarea contractelor de salubritate din București și Prahova. Această situație alarmantă reflectă o rețea bine organizată de interese economice și politice, consolidată de statul paralel creat de generalul Florian Coldea, care continuă să exercite un impact considerabil asupra justiției și economiei locale.
Impasibilitatea autorităților ADI și Consiliul Județean Prahova în fața abuzurilor este alarmantă și evidențiază puterea Statului Paralel creat de generalul Florian Coldea. Aceste instituții nu au notificat operatorul de salubritate și nu au inițiat măsuri pentru rezilierea contractului, acceptând astfel ceea ce mulți consideră a fi un furt flagrant. Pasivitatea autorităților ridică întrebări serioase cu privire la motivațiile din spatele acesteia, având în vedere conducerea UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un fost ofiter SRI – obscur, slab pregatit si cu mari probleme de caracter si comportamentale.
De ce tremură „chiloții” instituțiilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova” și ale CJ Prahova în fața conducerii UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un ofițer obscur, slab pregătit și cu grave probleme de caracter și comportament?
Motivul este pentru ca acest ofițer obscur si slab pregatit, pe când activa în SRI, a fost subalternul și „sclavul” unui șef de la Sectorul A, „Apărarea Constituției”.
Acest șef a devenit, ulterior, „directorul”/comandantul Direcției A din cadrul SRI, „Apărarea Constituției” din SRI, direcție care controla activitatea justiției în România, ceea ce se traduce, pe înțelesul cititorilor, în Statul Paralel creat de generalii Coldea și Dumbrava, precum și de fostul procuror „Portocala”, la nivel local.
Acum poate înțelege anumite persoane din afaceri și șefi din PNL care au fost țintiți cu dosare penale, unii pentru a li se fura afacerile, iar alții pentru a fi îndepărtați din funcții prin intermediul culoarelor justiției create de Statul Paralel. Fostul șef al actualului director al UWS/Rosal Ploiești, Ciobanu D., in speta, generalul penal care a ajuns ditamai seful Directiei A, condamnat cu suspendare, beneficiază si de avantajul de a avea doi copii, unul în funcție la SRI Prahova, iar celălalt fiind, si in prezent, șef suprem la DGIPI din cadrul M.A.I.
Cu sprijinul acestora s-au comis toate ilegalitățile în Prahova.
Reamintim că generalul (r) SRI (tatal bosului suprem de la DGIPI din cadrul M.A.I) a fost trimis în judecată de DNA ca fiind samsar de informatii si pentru mai multe fapte de corupție și cercetat pentru încercarea de a tranzacționa informații secrete de stat cu persoanele monitorizate de instituția sa.
Potrivit rechizitoriului, generalul mentionat, tatal celui de la DGIPI i-a propus lui Ovidiu Tender să obțină de la Administrația Prezidențială avansarea tatălui său (fost colonel de Militie), oferindu-i în schimb informațiile monitorizate de SRI despre el. De asemenea, acesta a beneficiat de culoarele justiției, primind doar 3 ani cu suspendare.
Mai mult, „nu știm” care dintre cei doi copii ai generalului a fost dat afară de la Academia de Informații a SRI pentru consum de droguri, dar probabil această ghicitoare este ușor de înțeles pentru cititori, având în vedere că un copil este cadru activ al SRI, iar celălalt este șeful suprem al DGIPI, cu o avere impresionantă, aceste aspecte le vom descoperi impreuna in articolele urmatoare din acest serial.
Aceste fapte din Prahova, împotriva unor oameni de afaceri cărora li s-au „furat” afacerile și a unor șefi din PNL Prahova cărora li s-au înscenat dosare penale, au fost posibile prin trădarea din interiorul PNL Prahova, având la baza, un personaj care întotdeauna a tradat, caracterizat prin faptul că tatăl său a fost în securitate. Acest personaj este prieten și ajută afacerile lui Anastasecu Mihai de la Câmpina și pe cele ale lui Mihai Tufan, partenerul lui Anastasecu Mihai. Detalii noi despre practicile neetice promise de gruparea lui Coldea ies la iveală, în special în legătură cu controversatul om de afaceri Mihai Tufan. Doru Trăilă, avocatul intermediar, ar fi facilitat transferurile de fonduri între cei care doreau să scape de condamnări și generalii implicați. Deși a fost deschisă o anchetă majoră, indivizii asociați lui Coldea continuă să activeze în afaceri.
Corupție și șantaj: Grupul criminal din spatele afacerilor lui Niculescu și Coldea
Generalul în rezervă al statului român, împreună cu un alt general provenit de la SRI, Dumitru Dumbravă, a fost implicat în constituirea unui grup criminal organizat, care a recurs la șantajul unor oameni de afaceri pentru a le extorca bani. Activitățile acestora au avut loc chiar în zilele noastre. Un caz de notorietate este cel al omului de afaceri Cătălin Hideg, care, după ce a fost condamnat la închisoare, a fost obligat să achite suma de 600.000 de euro pentru a beneficia de o soluție favorabilă la apel. Disperat, Hideg s-a adresat Ambasadei Statelor Unite, care l-a denunțat pe generalul Florian Coldea. Victima și-a îndreptat apoi speranțele către DNA, aducând dovezi sub formă de înregistrări audio ale șantajului. Aceasta reprezintă doar vârful icebergului unui scandal de amploare!
După ce generalul Florian Coldea a fost chemat la DNA și inculpat, alături de generalul Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă și omul de afaceri Dan Tocaci, mulți au început să vorbească. Dosarul examinează modul în care aceștia ar fi încercat să obțină fonduri de la Cătălin Hideg, promițându-i o soluție mai favorabilă la Curtea de Apel București, grație influenței lor asupra judecătorilor.
Influența extinsă a grupării Coldista
Detalii noi despre practicile neetice promisiune ale grupării lui Coldea ies la iveală, în special în legătură cu controversatul om de afaceri Mihai Tufan. Doru Trăilă, avocatul intermediar, ar fi facilitat transferurile de fonduri între cei care doreau să scape de condamnări și generalii implicați. Deși a fost deschisă o anchetă majoră, indivizii asociați lui Coldea continuă să activeze în afaceri.
La doar șapte zile după ce a fost pus sub acuzare de DNA, Doru Trăilă ar fi obținut o sumă considerabilă, peste 10 milioane de euro, dintr-un contract cu Mihai Tufan. Acesta a activat o clauză dintr-un contract de fiducie, încheiat la câteva luni după eliberarea condiționată a lui Tufan din închisoare, unde ispășise pedeapsa pentru tentativă de omor.
Controlul asupra afacerilor
Prin contractul de fiducie, Trăilă a dobândit puterea de a acționa în numele lui Tufan pe o perioadă de șapte ani, pentru trei firme în care Tufan era acționar: Vektor Elements, Elsid și Electrocarbon. Acest contract îi asigura lui Trăilă un onorariu lunar de 15.000 de euro, precum și un comision de 3,5% din profitul net anual. Anul trecut, Trăilă a încasat astfel peste 571.000 de euro.
Pe 29 mai, la câteva zile după ce grupul lui Coldea a fost audiat, a avut loc o întâlnire a acționarilor firmei SC Vektor Elements SRL. În acest context, Trăilă a decis ca profitul obținut de companie, respectiv 50.054.239,20 lei, să rămână nerepartizat, acționând împotriva intereselor lui Mihai Tufan. Semnarea contractului de fiducie ar putea fi interpretată ca o plată pentru „optimizarea judiciară” ce l-a ajutat pe Tufan să fie eliberat din închisoare. Tufan, care avea de ispășit 3 ani și jumătate pentru înjunghierea repetată a unei angajate, a fost eliberat condiționat în octombrie 2023 și, la doar patru luni distanță, a cedat controlul asupra afacerilor sale lui Trăilă.
Ziarul Incisiv de Prahova a investigat și va aduce la lumină legăturile dintre oamenii politici de la vârful PNL Prahova și eliberarea lui Mihai Tufan, precum și conexiunile acestora cu Penitenciarul Ploiești.
Misterul din spatele consilierului „personal” al lui Bogdan Niculescu: Corupție și conexiuni ocultate în Prahova
Cine este misteriosul consilier personal al lui Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție?
Este important de menționat că întreaga grupare, incluzând toate persoanele implicate, a beneficiat de protecție din partea SRI, DGIPI, DNA, precum și a polițiștilor corupți din IPJ Prahova, procurorilor și magistraților. Toți aceștia nu au fost deranjați nici măcar cu o condamnare, făcând parte din ceea ce se numește Statul Paralel și beneficiind de „culoarele justiției” elaborate la nivel local de Gruparea generalului Florian Coldea și fostul procuror Negulescu Mircea de la DNA ST Ploiești.
Controversatul colonel Claudiu Croitoru ar fi fost pus sub urmărire penală în cadrul Direcției de Informații Regionale Prahova. Acesta si finul consilierului fostului primar Adrian Dobre, Dumitru Răzvan, suspectat de primirea unor sume de bani și utilizarea necorespunzătoare a acestora de la libanezi.
Mircea Eliade spunea: „Mediocritatea este cu atât mai impresionantă cu cât o descoperi într-o structură ce se consideră deasupra mediocrității.”
Reorganizarea SRI a generat o stare de nemulțumire printre cunoscători
Astfel, Direcțiile de Informații din județele Prahova, Brașov, Dâmbovița, Argeș și Teleorman s-au reunit pentru a forma Direcția Regională de Informații Prahova. La conducerea acestei entități a fost numit controversatul colonel Claudiu Croitoru, care anterior a fost șef la DJI Brașov și a fost investigat penal pentru falsificarea unor probe în cazul Paltin Sturdza.
Pe 31 iulie 2018, Tribunalul Militar Cluj a decis ca 12 ofițeri SRI de la Brașov, inclusiv colonelul Croitoru, să fie urmăriți penal pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual și abuz în serviciu, conform unei știri din 10 septembrie publicată de Evenimentul Zilei. Aceștia sunt bănuiți că au modificat în mod semnificativ transcrierea unor convorbiri purtate de Paltin Sturdza, care erau probatorii într-un dosar de la DNA Brașov.
Cei 12 ofițeri au fost audiați ca martori de procurorul militar Gheorghe Stanciu, care a decis, în final, să închidă dosarul, susținând că actele acestora se încadrează în legalitate. Nemulțumit de această concluzie, Paltin Sturdza a depus o plângere la Tribunalul Militar Cluj, iar judecătorii au hotărât ca ofițerii să fie investigați pentru infracțiunile menționate.
În urma cercetărilor SRI, s-a ajuns la concluzia că majoritatea ofițerilor sunt nevinovați, în afară de colonelul Claudiu Croitoru, colonelul Lucian Enache și căpitanul Mariana Chițuc, care aveau cunoștință despre dosarul Sturdza. SRI a declarat că procurorul de caz a acționat de unul singur solicitând asistența ofițerilor de informații.
Un alt nume controversat asociat cu noua Direcție este Dumitru Răzvan, finul lui Eugen Prună, actual consilier al primarului din Câmpina, fost colonel SRI și fost consilier al primarului PNL din Ploiești, Adrian Dobre, coleg de camera la studii cu actualul primar al Ploiestiului, Andrei Volosevici.
Dumitru Răzvan a fost avansat în mod surprinzător în funcția de șef al Serviciului Antitero, având responsabilități pentru toate județele menționate anterior.
Legăturile strânse dintre operatorul de salubritate și foști ofițeri de informații sugerează o complicitate îngrijorătoare, lăsând populația județului Prahova să suporte consecințele și confirmând conexiunea cu Statul Paralel. Această situație ilustrează nu doar tarifele exorbitante impuse de UWS/Rosal, ci și complicitatea și inactivitatea instituțiilor responsabile. Prejudiciile suferite de cetățeni trebuie să fie tratate cu seriozitate, iar operatorii care nu își respectă angajamentele asumate trebuie să fie trași la răspundere.
În concluzie, prin aceste acțiuni, operatorul de salubritate, cu ajutorul autorităților, încasează ilegal, lunar, aproximativ 22 milioane de lei, fără a efectua investițiile promise. Acceptarea acestei situații de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară și Consiliul Județean Prahova contribuie la sărăcirea locuitorilor județului. Sa nu mai aducem vorba de redeventa care trebuie achitata in aceasta saptamana… Este evident că cei de la IPJ Prahova aleg să nu observe aceste abuzuri, sub „motivul” că Ginel Preda a fost „uns” interimar la conducerea instituției tocmai pentru a proteja aceste grupări de criminalitate economico-financiară organizată, caci face parte si acesta din Statul Paralel inca de pe vremea procurorului „Portocala”(vom reveni si cu declaratiile date de acesta la DNA ST PLoiesti, pe vremea cand procurorul „Portocala” – „taia si spanzura” in unele Statului Paralel).
Recent, informațiile obținute de noi sugerează că primarul PSD-ist în funcție, Andrei Volosevici, criticat pentru activitățile sale, își îndreaptă atenția către „fostul si actualul” Rosal și grupările asociate, chiar și în perioada concediului. Scopul său ar fi acela de a asigura continuarea contractelor cu această firmă, care este parte a rețelei controlată de generalul Florian Coldea. Se pare că Volosevici „aleargă” în interesul Rosal pentru a facilita câștigarea unui nou contract cu autoritățile locale, consolidând astfel influența și beneficiile acestei afaceri controversate.Vom reveni cu dezvaluiri socante. (Cristina T.).
Exclusiv
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.
Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?
„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”
Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.
Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.
Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor
Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.
„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.
Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.
Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.
Patru ani de secetă, apoi producții mai bune
Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.
În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.
Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.
„Nu mai trageți, puneți plase”
În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.
Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.
Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență
Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.
În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.
Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se lustruiește pentru discursuri și se încuie imediat ce apare cineva cu o întrebare.
Pe portiere scrie „Siguranță și încredere”. În relatarea Sindicatului „Diamantul”, circuitul administrativ ar cere o completare: siguranța că vei primi un răspuns și încrederea că, pentru a-l înțelege, îți va trebui un avocat.
Instituțiile serioase își apără reputația prin fapte. Cele îndrăgostite de propria fotografie o apără prin comunicate. Iar când fotografia începe să se dezlipească, nu verifică peretele: cercetează disciplinar curentul de aer.
Pregătirea există. Cu evidența mai vedem
Primul episod prezentat de „Diamantul” privește pregătirea membrilor consiliilor de disciplină. Adică a celor care pot participa la decizii cu urmări devastatoare pentru cariera unui polițist.
Sindicatul susține că IGPR a oferit asigurări generale privind pregătirea acestora, deși a comunicat că nu deține un registru centralizat al celor instruiți.
O formulă administrativă de mare rafinament: știm sigur că totul este în regulă, doar că nu avem la îndemână instrumentul prin care să vă arătăm cât de sigur știm.
Absența registrului centralizat nu dovedește, singură, că instruirile nu au existat. Dar lasă o întrebare cât se poate de incomodă: pe ce verificări se sprijină garanția absolută? Pe documente sau pe buna dispoziție a antetului?
La IPJ Arad, potrivit articolului, Tribunalul București a obligat inspectoratul să comunice datele programelor de pregătire pentru anii 2022–2025. Prima reacție ar fi acoperit patru ani prin indicarea a două zile din mai 2025.
Performanță remarcabilă: calendarul administrativ comprimat până încape într-un weekend.
Ulterior, inspectoratul ar fi precizat că membrii colectivului fuseseră desemnați în septembrie 2021, iar sesiunile indicate erau cele din 7 și 8 mai 2025. Sindicatul reclamă astfel un interval de trei ani și șapte luni fără instruire documentată în răspunsurile primite.
Nu înseamnă automat că toate procedurile sunt nule. Înseamnă însă că, înainte să dai lecții despre rigoare altora, ar fi elegant să-ți găsești propriile cataloage.
Timpul verbal, ultima redută a disciplinei
În cazul președintelui sindicatului, articolul indică un consiliu constituit la 24 martie 2025 și o instruire consemnată la 27 martie.
Sindicatul susține că pregătirea trebuia să preceadă numirea. IGPR ar fi răspuns că aceasta a avut loc înaintea activităților specifice.
Iată o dispută în care trei zile pot încăpea într-o singură expresie bine aleasă.
Legalitatea acestei succesiuni trebuie stabilită în raport cu normele aplicabile, nu prin aplauzele pamfletului. Dar, ca spectacol birocratic, scena este generoasă: instituția și contestatarul se uită la același calendar, numai că fiecare intră în el pe altă ușă.
Tot aici apare și disputa despre dovada pregătirii. Într-un context se invocă evidențele drept garanție; în altul se arată că documentele nu trebuie incluse în dosarul disciplinar.
Cele două afirmații nu sunt obligatoriu incompatibile. A nu fi obligatoriu la dosar nu înseamnă a nu trebui să existe nicăieri. Tocmai de aceea, cea mai simplă ieșire din controversă ar fi prezentarea clară a documentelor relevante.
Dar simplitatea are un mare defect: scurtează corespondența.
Competența nu era necesară. Acum se are în vedere
Potrivit sursei, MAI a comunicat că legislația nu impune anchetatorilor disciplinari anumite standarde ocupaționale ori competențe certificate. Ulterior, ministerul a anunțat că are în vedere organizarea unui program de dezvoltare a competențelor în domeniu.
Nu este, în sine, o contradicție juridică. Poți organiza formare și când legea nu te obligă.
Este însă un contrast administrativ delicios: ieri explicam de ce nu trebuie; astăzi analizăm cât de bine ar fi să avem.
Între timp, omul cercetat trebuie să fie impecabil. Sistemul care îl cercetează poate fi, deocamdată, „în vedere”.
Libertatea de exprimare, cu program la Control Intern
Sindicatul critică o adresă din septembrie 2024, semnată de inspectorul general Benone-Marian Matei, privind manifestările publice ale unor polițiști care invocă statutul de lider sindical ori avertizor de integritate.
În lectura „Diamantul”, documentul transformă protecțiile legale în motive de suspiciune și încurajează declanșarea cercetărilor împotriva criticilor.
Desigur, calitatea sindicală nu oferă imunitate pentru orice conduită. Dar nici uniforma nu trebuie să funcționeze ca dop pentru gură.
O instituție matură face diferența între abatere și critică. Una susceptibilă aude în orice întrebare un început de destabilizare.
În această logică, reputația nu este afectată de problemă. Este afectată de colegul care a observat-o fără aprobarea șefului.
Apărarea are dreptul să intre. Dacă deține autorizație
Unul dintre cele mai grave episoade relatate privește utilizarea unor documente clasificate în procedurile referitoare la liderul sindical.
Articolul susține că la originea cercetării s-a aflat inclusiv o notă DGPI clasificată „strict secret” și că accesul apărării la documentele relevante a fost restricționat. Sunt descrise inclusiv dificultăți privind participarea avocatului ales.
Clasificarea nu dovedește prin ea însăși un abuz, iar existența informațiilor protejate poate impune proceduri speciale. Dar întrebarea rămâne esențială: cum se asigură o apărare efectivă atunci când cel cercetat nu poate cunoaște ori combate adecvat materialul folosit împotriva lui?
În varianta satirică a administrației perfecte, cetățeanul este invitat să se apere temeinic împotriva unor lucruri pe care nu i le putem arăta.
Să nu spună, totuși, că nu i s-a oferit ocazia. Ușa există. Clanța are certificat.
Controlul Intern și oglinda care nu constată nimic
„Diamantul” afirmă că a inventariat douăzeci de răspunsuri ale Direcției Control Intern, fără să-i fie comunicată angajarea răspunderii disciplinare în cazurile respective. În unele răspunsuri ar fi fost recunoscute deficiențe, dar nu abateri sancționabile.
O eroare nu constituie automat abatere disciplinară. Nici fiecare reclamație nu trebuie să se termine cu o sancțiune.
Problema ridicată de sindicat este însă predictibilitatea rezultatului și aparența de imparțialitate, mai ales când răspunsurile sunt semnate de persoane aflate și în litigiu cu organizația reclamantă.
Instituțional, ar fi sănătos ca verificarea să inspire încredere și celui verificat, și celui care reclamă. Nu doar celui care semnează.
Altfel, controlul riscă să semene cu o oglindă de serviciu: te uiți în ea, îți aranjezi gulerul și constați că totul este regulamentar.
Corespondența medicală: disputa nu ține loc de verdict
Articolul descrie și solicitarea unor informații către un spital în legătură cu concediile medicale ale liderului sindical. Autorul acuză diferențe între explicațiile oferite persoanei vizate și cele transmise procurorului.
Aici, precizia contează: a nega solicitarea informațiilor despre diagnostic și tratament nu este identic cu a nega orice corespondență cu spitalul. Conținutul exact al adreselor și temeiul prelucrării datelor sunt decisive.
Sursa precizează că parchetul a clasat cauza și că structura de control a MAI nu a identificat motive de sancționare. Sindicatul spune că a sesizat CEDO; sesizarea nu echivalează cu o hotărâre favorabilă.
Rămâne însă întrebarea de bun-simț despre verificarea unei reclamații care privește chiar activitatea structurii ce răspunde. Când instituția își examinează singură pulsul, cetățeanul are motive să ceară și o a doua opinie.
Sindicatul deranjează. Argumentele lui salariale, mai puțin
Partea cu adevărat savuroasă a articolului privește procesele pentru recalcularea majorării de „excelență”.
„Diamantul” susține că a deschis această cale juridică și că mai mulți ofițeri ai Controlului Intern au obținut, la rândul lor, hotărâri favorabile pe același subiect.
Să fie limpede: orice polițist are dreptul să-și revendice drepturile salariale. Inclusiv cel care se află în conflict cu un sindicat.
Dar ironia nu are nevoie de mandat de executare: organizația poate fi foarte incomodă când formulează sesizări și foarte inspirată când găsește argumente pentru recuperat bani.
Pe scurt, sindicatul să vorbească mai încet, dar să lase modelul de acțiune pe masă.
Mătura, colegul fără număr de identificare
În litigiul despre curățenia din posturile comunale, sursa descrie răspunsuri divergente privind sesizările polițiștilor și numărul posturilor de îngrijitor.
La cele 78 de posturi comunale invocate în articol nu ar exista nici îngrijitori, nici servicii externalizate, dar materialele de curățenie ar fi livrate lunar.
Aici administrația intră pe terenul paranormalului gospodăresc.
Detergentul ajunge. Podeaua se spală. Autorul operațiunii rămâne o enigmă managerială.
Poate că mopul se autosesizează.
Într-o instituție care cere precizie până la ultimul minut din raport, ar trebui să fie posibil să aflăm cine curăță toaleta și în baza cărei obligații. Fără trei termene de judecată și o expertiză asupra găleții.
Transparența: imposibilă până devine obligatorie
Sindicatul relatează că solicitarea unei liste de dispoziții normative a fost respinsă pe motiv că evidența nu permite selecția cerută, iar întocmirea listei ar reprezenta o „prestare de servicii”.
Potrivit hotărârilor citate în articol, instanțele au obligat ulterior IGPR să comunice informațiile.
O frumoasă poveste despre progres: ceea ce administrația considera imposibil a devenit realizabil după intervenția judecătorului.
Nu s-a schimbat tehnologia. S-a schimbat caracterul obligatoriu al răspunsului.
Conferința de presă: concluzia a ajuns înaintea vizionării
Potrivit transcrierii reproduse de autor, chestorul Georgian Drăgan a criticat modul în care Recorder ar fi prezentat răspunsul ministrului, iar jurnalistul a indicat locul din material unde acesta apărea. Chestorul ar fi explicat că urmărise vizual doar o parte a investigației, continuând apoi să o asculte în timp ce pregătea conferința.
Comunicare de criză în regim expres: materialul încă rulează, concluzia este deja la pupitru.
Mai sensibile sunt expresiile citate despre „calibrarea” activităților criticilor și posibila lor vulnerabilitate viitoare. În contextul descris, asemenea formulări pot fi percepute ca intimidante, chiar dacă instituția le-ar explica altfel.
Un pupitru oficial nu este locul potrivit pentru avertismente cu subînțeles. Autoritatea are obligația să fie mai limpede decât interlocutorul, nu mai amenințătoare decât metafora.
Onoarea nu se comunică din oficiu. Se practică
Textul lui Vitalie Josanu este rechizitoriul public al unei părți aflate în conflict cu instituțiile pe care le critică. Tocmai de aceea, documentele integrale, pozițiile celor vizați și soluțiile instanțelor contează mai mult decât indignarea, oricât de justificată ar părea.
Dar întrebările ridicate nu dispar fiindcă autorul este incomod.
Cine verifică pregătirea celor care judecă disciplinar? Cine garantează imparțialitatea controlului? Cum se protejează efectiv apărarea? De ce informațiile publice trebuie uneori recuperate prin proces? Și de ce critica pare să provoace mai multă mobilizare decât problema criticată?
Aceste întrebări nu îi pun sub acuzare pe toți polițiștii. Dimpotrivă: polițiștii care își fac meseria corect au primii de câștigat din răspunsuri credibile.
Onoarea nu este un spor de imagine acordat automat funcției. Nu ține loc de document, nu repară o procedură și nu transformă un răspuns evaziv în adevăr.
Până la lămurirea controverselor, sloganul de pe portieră rămâne frumos.
Doar că încrederea nu se lipește pe tablă. Se câștigă, inclusiv atunci când instituția trebuie să spună: „Am greșit.”
Pentru această propoziție nu este necesar certificat ORNISS. (Cerasela N.).
Pamflet jurnalistic bazat pe articolul semnat de dr. Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor „Diamantul”. Acuzațiile și descrierile documentelor îi aparțin sursei; ele nu reprezintă constatări independente ale redacției acestui text.
Exclusiv
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi
În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri Coldea-Kovesi, unde, sub pretextul că se discută sobru despre Justiție, s-au adunat personaje nostalgice după vechile vremuri, cu tot cu decorul lor de sistem.
Printre participanți: judecătoarea Ramona Grațiela Milu (foto), membră în Consiliul Superior al Magistraturii. Nu la o dezbatere anostă, nu la o conferință oarecare, ci la o reuniune unde, potrivit relatărilor din Lumea Justiției, ocazia a fost folosită din plin pentru a „arde” în declarații actualii șefi din Justiție și din CSM. Sub acoperirea „discuțiilor despre Justiție”, firește.

Program oficial: întâlnire de lucru. Realitatea: și un mic „festival” anti-CSM
Fix în aceeași zi, 21 septembrie 2026, în programul oficial al judecătoarei Ramona-Grațiela Milu, figurau frumos și regulamentar următoarele:
„Participarea doamnei judecător Ramona-Grațiela MILU, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii, la o întâlnire de lucru cu judecătorii din cadrul Curții de Apel Timișoara, Tribunalului Timiș și Judecătoriei Timișoara” (conform facsimilului 2, menționat de Lumea Justiției).
Pe scurt, pe hârtie totul arată impecabil: întâlnire de lucru, discuții profesionale, vizită în interes de serviciu. Numai că, în aceeași zi, în același oraș, are loc și șezătoarea de la Timișoara, unde – ce să vezi – se „discută” despre Justiție în varianta ei cu replici acide la adresa actualilor conducători din Justiție și CSM.
Întrebarea care se ridică, așa cum o sugerează și Lumea Justiției: și-a programat judecătoarea Milu întâlnirea de lucru cu judecătorii din Timișoara știind foarte bine că, în aceeași zi, va participa și la șezătoarea cu nostalgici ai epocii Coldea-Kovesi? Coincidență fericită de calendar sau organizare „la dublu” pe aceeași deplasare?
Pe banii cui? Pe banii CSM, pentru a critica CSM
Un lucru reiese însă clar din context: deplasarea la Timișoara a fost făcută în interes de serviciu, pe banii Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât astfel de deplasări sunt achitate de CSM. Deci drumul, cazarea, tot pachetul aferent vizitei oficiale intră la rubrica „serviciu”.
Iar după partea oficială, potrivit relatărilor Lumea Justiției, judecătoarea Ramona Grațiela Milu participă la conferința de la Timișoara, unde o parte dintre participanți profită de prilej pentru a „înțepa”, critica și „în judecata lor” actualii șefi din Justiție și din CSM.
Tradus în limbaj direct: Milu din CSM se duce la conferința unde se „înfierează” CSM, folosind ca suport deplasarea plătită de CSM. Adică instituția plătește ca membrul ei să participe la o întâlnire unde instituția este pusă la zid.
Șmecherie de manual: „în interes de serviciu” la conferința de „înțepat” instituția
Formula finală, prezentată plastic de Lumea Justiției, sună așa: judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră CSM, se duce la conferința de „înțepat” CSM pe banii CSM.
Este greu de găsit o ironie mai mare decât aceasta: banii instituției finanțează participarea la un eveniment unde aceeași instituție este criticată din plin.
Dacă ar fi să rezumăm în stil de pamflet:
- Deplasare: „interes de serviciu”.
- Program oficial: „întâlnire de lucru cu judecătorii din Timișoara”.
- Bonus neoficial: conferință cu nostalgici după perioada Coldea-Kovesi, unde actuala conducere a Justiției și a CSM este luată la țintă.
- Nota de plată: achitată de CSM.
Așa ajungem la concluzia mușcătoare: Milu din CSM s-a dus la conferința de „înțepat” CSM, plătită de CSM. O demonstrație de șmecherie administrativă și abilitate de a împușca două treburi cu aceeași deplasare: una trecută în program, alta bifată în culise.
Cine zice că Justiția nu are simțul umorului, n-a citit cu atenție asemenea episoade. (Sava N._).
-
Exclusivacum 3 zileCumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zileÎncă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă



