Exclusiv
Mafia deșeurilor și Statul Paralel: corupție prin abonarea la banii publici din Prahova (II)
Corupție și abuz în sistemul de salubritate: afaceri și legături murdare în Prahova (aici)
Problema tarifelor impuse de operatorul de salubritate UWS/Rosal în Ploiești
Teapa oferită de operatorul de salubritate UWS/Rosal Ploiesti: Impasibilitatea autorităților ADI și CJ Prahova și legăturile cu foști ofițeri SRI (II)
Recent, sumele exorbitante solicitate de operatorul de salubritate UWS (fost Rosal) pentru gestionarea deșeurilor menajere au fost caracterizate ca o adevărată „țeapă”, desfășurată sub ochii autorităților, sprijinită de o parte din media locală. Tariful pentru serviciile de salubritate a crescut semnificativ, atingând 25,98 lei/persoană în mediul urban (Ploiești, Boldești-Scăeni) și 14,29 lei/persoană în mediul rural.
Începând cu ianuarie 2023, Rosal Grup a fost rebranduit ca United Waste Solutions (UWS), modificare ce va fi reflectată pe toate documentele emise. UWS va continua prestarea serviciilor contractate, fără a afecta utilizatorul final.
Un document al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova” arată că tarifele includ sume pentru colectarea separată a deșeurilor, activitățile de sortare și tratare. Astfel, tariful total în mediul urban se ridică la 25,98 lei/persoană/lună, TVA inclus.
Operatorul UWS/Rosal a promis investiții în colectarea selectivă, inclusiv achiziționarea de mașini și pubele. Cu toate acestea, realitatea demonstrează că aceste promisiuni nu s-au materializat, fiind realizate sub 10% din investițiile planificate. Această situație a stârnit nemulțumirea cetățenilor, care observă cum, sub pretextul îmbunătățirii serviciilor, se fură sume considerabile din bugetul local.
Comportamentul pasiv al autorităților ADI și CJ Prahova în fața acestor abuzuri este alarmant. Aceste instituții nu au notificat operatorul de salubritate și nu au luat măsuri pentru rezilierea contractului, permițând ceea ce mulți consideră a fi un furt flagrant. Această pasivitate ridică întrebări legate de motivațiile din spatele acesteia, având în vedere conducerea UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI (Ciobanu D.).
Prejudicii și corupție în afacerile lui Niculescu
În centrul unei controverse majore se află Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Niculescu locuiește într-o vilă impresionantă, ce a fost deținută anterior de fondatorul primului canal de știri din România, Prigoană. Deși în fața numeroaselor plângeri și dosare penale, Niculescu reușește să păstreze o serie de contracte de salubritate extrem de profitabile și controversate, beneficiind de suportul unor funcționari publici.
Afacerea sa este considerată de mulți o adevărată structură de putere, deși lasă în urmă mirosuri insuportabile. La Ploiești, Niculescu este asociat cu grupul Coldea, care a reușit recent să își mențină contractele cu Consiliul Județean Prahova, în contextul unei game ample de nereguli. Direcția Națională Anticorupție derulează o anchetă în acest caz, având în vedere legăturile lui Niculescu cu generalul Florian Coldea, o figură centrală în rețelele de crimă organizată.
Conflictul și manipularea ilegală
Trimis în judecată într-un dosar de corupție, Niculescu deține atât contractul pentru colectarea deșeurilor, cât și pe cel de sortare. Această situație a generat un război deschis cu implicarea autorităților locale, însă, paradoxal, în favoarea celui acuzat că prejudiciază comunitatea.
Contractele lui Niculescu sunt pline de nereguli și, chiar dacă UWS SRL nu a avut licență de operare timp de aproape o lună, ADI Prahova nu a inițiat procedura de reziliere a contractului. Neplata redevenței de către companie a generat o restanță de circa 8 milioane de lei, dar Consiliul Județean nu reușește să recupereze aceste sume, subliniind complicitățile la nivel local.
Conexiuni și afaceri opace: Grupul Coldea
Grupul lui Coldea s-a conectat la bugetul județean, iar veniturile obținute de UWS SRL din contractele de salubritate sunt cesionate către Toyo Motors Center SRL, o companie deținută de Tarek. O astfel de practică ridică suspiciuni de fraudă financiară, mai ales într-un caz în care UWS a cesionat o sumă semnificativă pentru servicii prestate.
Se evidențiază legături profunde între mafia deșeurilor din Prahova și stilul extravagant de viață al lui Niculescu, care a fost observat conducând un Bentley Bentayga de aproximativ 300.000 de euro. Sursele indică faptul că Niculescu petrece frecvent la cazinouri și restaurante de lux, alimentând astfel speculațiile legate de obținerea ilicită a averii.
Corupție și influențe în instituțiile de forță
În martie 2022, Bogdan Niculescu a intrat în vizorul DNA pentru abuz în serviciu și compania sa, Rosal, a fost acuzată ca persoană juridică pentru complicități în abuzuri. În ciuda acestor acuzații, stilul său de viață extravagant continuă să atragă atenția și ridică semne de întrebare despre integritatea și legitimitatea afacerilor sale.
Legăturile dintre gruparea lui Coldea și operatorii din sectorul de salubritate sugerează un sistem bine organizat, capabil să submineze ordinea constituțională. Aceste conexiuni indică nu doar corupția din afacerile de salubritate, ci și cum figure cheie din instituțiile de forță românești au adoptat comportamente interlope, în contradicție clară cu responsabilitățile lor oficiale.
Concluzia
Prejudiciile estimate aduse de Bogdan Niculescu și rețelele sale se ridică la aproximativ 30 milioane de euro, subliniind gravitatea problemelor de transparență și legalitate în administrarea contractelor de salubritate din București și Prahova. Această situație alarmantă reflectă o rețea bine organizată de interese economice și politice, consolidată de statul paralel creat de generalul Florian Coldea, care continuă să exercite un impact considerabil asupra justiției și economiei locale.
Impasibilitatea autorităților ADI și Consiliul Județean Prahova în fața abuzurilor este alarmantă și evidențiază puterea Statului Paralel creat de generalul Florian Coldea. Aceste instituții nu au notificat operatorul de salubritate și nu au inițiat măsuri pentru rezilierea contractului, acceptând astfel ceea ce mulți consideră a fi un furt flagrant. Pasivitatea autorităților ridică întrebări serioase cu privire la motivațiile din spatele acesteia, având în vedere conducerea UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un fost ofiter SRI – obscur, slab pregatit si cu mari probleme de caracter si comportamentale.
De ce tremură „chiloții” instituțiilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova” și ale CJ Prahova în fața conducerii UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un ofițer obscur, slab pregătit și cu grave probleme de caracter și comportament?
Motivul este pentru ca acest ofițer obscur si slab pregatit, pe când activa în SRI, a fost subalternul și „sclavul” unui șef de la Sectorul A, „Apărarea Constituției”.
Acest șef a devenit, ulterior, „directorul”/comandantul Direcției A din cadrul SRI, „Apărarea Constituției” din SRI, direcție care controla activitatea justiției în România, ceea ce se traduce, pe înțelesul cititorilor, în Statul Paralel creat de generalii Coldea și Dumbrava, precum și de fostul procuror „Portocala”, la nivel local.
Acum poate înțelege anumite persoane din afaceri și șefi din PNL care au fost țintiți cu dosare penale, unii pentru a li se fura afacerile, iar alții pentru a fi îndepărtați din funcții prin intermediul culoarelor justiției create de Statul Paralel. Fostul șef al actualului director al UWS/Rosal Ploiești, Ciobanu D., in speta, generalul penal care a ajuns ditamai seful Directiei A, condamnat cu suspendare, beneficiază si de avantajul de a avea doi copii, unul în funcție la SRI Prahova, iar celălalt fiind, si in prezent, șef suprem la DGIPI din cadrul M.A.I.
Cu sprijinul acestora s-au comis toate ilegalitățile în Prahova.
Reamintim că generalul (r) SRI (tatal bosului suprem de la DGIPI din cadrul M.A.I) a fost trimis în judecată de DNA ca fiind samsar de informatii si pentru mai multe fapte de corupție și cercetat pentru încercarea de a tranzacționa informații secrete de stat cu persoanele monitorizate de instituția sa.
Potrivit rechizitoriului, generalul mentionat, tatal celui de la DGIPI i-a propus lui Ovidiu Tender să obțină de la Administrația Prezidențială avansarea tatălui său (fost colonel de Militie), oferindu-i în schimb informațiile monitorizate de SRI despre el. De asemenea, acesta a beneficiat de culoarele justiției, primind doar 3 ani cu suspendare.
Mai mult, „nu știm” care dintre cei doi copii ai generalului a fost dat afară de la Academia de Informații a SRI pentru consum de droguri, dar probabil această ghicitoare este ușor de înțeles pentru cititori, având în vedere că un copil este cadru activ al SRI, iar celălalt este șeful suprem al DGIPI, cu o avere impresionantă, aceste aspecte le vom descoperi impreuna in articolele urmatoare din acest serial.
Aceste fapte din Prahova, împotriva unor oameni de afaceri cărora li s-au „furat” afacerile și a unor șefi din PNL Prahova cărora li s-au înscenat dosare penale, au fost posibile prin trădarea din interiorul PNL Prahova, având la baza, un personaj care întotdeauna a tradat, caracterizat prin faptul că tatăl său a fost în securitate. Acest personaj este prieten și ajută afacerile lui Anastasecu Mihai de la Câmpina și pe cele ale lui Mihai Tufan, partenerul lui Anastasecu Mihai. Detalii noi despre practicile neetice promise de gruparea lui Coldea ies la iveală, în special în legătură cu controversatul om de afaceri Mihai Tufan. Doru Trăilă, avocatul intermediar, ar fi facilitat transferurile de fonduri între cei care doreau să scape de condamnări și generalii implicați. Deși a fost deschisă o anchetă majoră, indivizii asociați lui Coldea continuă să activeze în afaceri.
Corupție și șantaj: Grupul criminal din spatele afacerilor lui Niculescu și Coldea
Generalul în rezervă al statului român, împreună cu un alt general provenit de la SRI, Dumitru Dumbravă, a fost implicat în constituirea unui grup criminal organizat, care a recurs la șantajul unor oameni de afaceri pentru a le extorca bani. Activitățile acestora au avut loc chiar în zilele noastre. Un caz de notorietate este cel al omului de afaceri Cătălin Hideg, care, după ce a fost condamnat la închisoare, a fost obligat să achite suma de 600.000 de euro pentru a beneficia de o soluție favorabilă la apel. Disperat, Hideg s-a adresat Ambasadei Statelor Unite, care l-a denunțat pe generalul Florian Coldea. Victima și-a îndreptat apoi speranțele către DNA, aducând dovezi sub formă de înregistrări audio ale șantajului. Aceasta reprezintă doar vârful icebergului unui scandal de amploare!
După ce generalul Florian Coldea a fost chemat la DNA și inculpat, alături de generalul Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă și omul de afaceri Dan Tocaci, mulți au început să vorbească. Dosarul examinează modul în care aceștia ar fi încercat să obțină fonduri de la Cătălin Hideg, promițându-i o soluție mai favorabilă la Curtea de Apel București, grație influenței lor asupra judecătorilor.
Influența extinsă a grupării Coldista
Detalii noi despre practicile neetice promisiune ale grupării lui Coldea ies la iveală, în special în legătură cu controversatul om de afaceri Mihai Tufan. Doru Trăilă, avocatul intermediar, ar fi facilitat transferurile de fonduri între cei care doreau să scape de condamnări și generalii implicați. Deși a fost deschisă o anchetă majoră, indivizii asociați lui Coldea continuă să activeze în afaceri.
La doar șapte zile după ce a fost pus sub acuzare de DNA, Doru Trăilă ar fi obținut o sumă considerabilă, peste 10 milioane de euro, dintr-un contract cu Mihai Tufan. Acesta a activat o clauză dintr-un contract de fiducie, încheiat la câteva luni după eliberarea condiționată a lui Tufan din închisoare, unde ispășise pedeapsa pentru tentativă de omor.
Controlul asupra afacerilor
Prin contractul de fiducie, Trăilă a dobândit puterea de a acționa în numele lui Tufan pe o perioadă de șapte ani, pentru trei firme în care Tufan era acționar: Vektor Elements, Elsid și Electrocarbon. Acest contract îi asigura lui Trăilă un onorariu lunar de 15.000 de euro, precum și un comision de 3,5% din profitul net anual. Anul trecut, Trăilă a încasat astfel peste 571.000 de euro.
Pe 29 mai, la câteva zile după ce grupul lui Coldea a fost audiat, a avut loc o întâlnire a acționarilor firmei SC Vektor Elements SRL. În acest context, Trăilă a decis ca profitul obținut de companie, respectiv 50.054.239,20 lei, să rămână nerepartizat, acționând împotriva intereselor lui Mihai Tufan. Semnarea contractului de fiducie ar putea fi interpretată ca o plată pentru „optimizarea judiciară” ce l-a ajutat pe Tufan să fie eliberat din închisoare. Tufan, care avea de ispășit 3 ani și jumătate pentru înjunghierea repetată a unei angajate, a fost eliberat condiționat în octombrie 2023 și, la doar patru luni distanță, a cedat controlul asupra afacerilor sale lui Trăilă.
Ziarul Incisiv de Prahova a investigat și va aduce la lumină legăturile dintre oamenii politici de la vârful PNL Prahova și eliberarea lui Mihai Tufan, precum și conexiunile acestora cu Penitenciarul Ploiești.
Misterul din spatele consilierului „personal” al lui Bogdan Niculescu: Corupție și conexiuni ocultate în Prahova
Cine este misteriosul consilier personal al lui Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție?
Este important de menționat că întreaga grupare, incluzând toate persoanele implicate, a beneficiat de protecție din partea SRI, DGIPI, DNA, precum și a polițiștilor corupți din IPJ Prahova, procurorilor și magistraților. Toți aceștia nu au fost deranjați nici măcar cu o condamnare, făcând parte din ceea ce se numește Statul Paralel și beneficiind de „culoarele justiției” elaborate la nivel local de Gruparea generalului Florian Coldea și fostul procuror Negulescu Mircea de la DNA ST Ploiești.
Controversatul colonel Claudiu Croitoru ar fi fost pus sub urmărire penală în cadrul Direcției de Informații Regionale Prahova. Acesta si finul consilierului fostului primar Adrian Dobre, Dumitru Răzvan, suspectat de primirea unor sume de bani și utilizarea necorespunzătoare a acestora de la libanezi.
Mircea Eliade spunea: „Mediocritatea este cu atât mai impresionantă cu cât o descoperi într-o structură ce se consideră deasupra mediocrității.”
Reorganizarea SRI a generat o stare de nemulțumire printre cunoscători
Astfel, Direcțiile de Informații din județele Prahova, Brașov, Dâmbovița, Argeș și Teleorman s-au reunit pentru a forma Direcția Regională de Informații Prahova. La conducerea acestei entități a fost numit controversatul colonel Claudiu Croitoru, care anterior a fost șef la DJI Brașov și a fost investigat penal pentru falsificarea unor probe în cazul Paltin Sturdza.
Pe 31 iulie 2018, Tribunalul Militar Cluj a decis ca 12 ofițeri SRI de la Brașov, inclusiv colonelul Croitoru, să fie urmăriți penal pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual și abuz în serviciu, conform unei știri din 10 septembrie publicată de Evenimentul Zilei. Aceștia sunt bănuiți că au modificat în mod semnificativ transcrierea unor convorbiri purtate de Paltin Sturdza, care erau probatorii într-un dosar de la DNA Brașov.
Cei 12 ofițeri au fost audiați ca martori de procurorul militar Gheorghe Stanciu, care a decis, în final, să închidă dosarul, susținând că actele acestora se încadrează în legalitate. Nemulțumit de această concluzie, Paltin Sturdza a depus o plângere la Tribunalul Militar Cluj, iar judecătorii au hotărât ca ofițerii să fie investigați pentru infracțiunile menționate.
În urma cercetărilor SRI, s-a ajuns la concluzia că majoritatea ofițerilor sunt nevinovați, în afară de colonelul Claudiu Croitoru, colonelul Lucian Enache și căpitanul Mariana Chițuc, care aveau cunoștință despre dosarul Sturdza. SRI a declarat că procurorul de caz a acționat de unul singur solicitând asistența ofițerilor de informații.
Un alt nume controversat asociat cu noua Direcție este Dumitru Răzvan, finul lui Eugen Prună, actual consilier al primarului din Câmpina, fost colonel SRI și fost consilier al primarului PNL din Ploiești, Adrian Dobre, coleg de camera la studii cu actualul primar al Ploiestiului, Andrei Volosevici.
Dumitru Răzvan a fost avansat în mod surprinzător în funcția de șef al Serviciului Antitero, având responsabilități pentru toate județele menționate anterior.
Legăturile strânse dintre operatorul de salubritate și foști ofițeri de informații sugerează o complicitate îngrijorătoare, lăsând populația județului Prahova să suporte consecințele și confirmând conexiunea cu Statul Paralel. Această situație ilustrează nu doar tarifele exorbitante impuse de UWS/Rosal, ci și complicitatea și inactivitatea instituțiilor responsabile. Prejudiciile suferite de cetățeni trebuie să fie tratate cu seriozitate, iar operatorii care nu își respectă angajamentele asumate trebuie să fie trași la răspundere.
În concluzie, prin aceste acțiuni, operatorul de salubritate, cu ajutorul autorităților, încasează ilegal, lunar, aproximativ 22 milioane de lei, fără a efectua investițiile promise. Acceptarea acestei situații de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară și Consiliul Județean Prahova contribuie la sărăcirea locuitorilor județului. Sa nu mai aducem vorba de redeventa care trebuie achitata in aceasta saptamana… Este evident că cei de la IPJ Prahova aleg să nu observe aceste abuzuri, sub „motivul” că Ginel Preda a fost „uns” interimar la conducerea instituției tocmai pentru a proteja aceste grupări de criminalitate economico-financiară organizată, caci face parte si acesta din Statul Paralel inca de pe vremea procurorului „Portocala”(vom reveni si cu declaratiile date de acesta la DNA ST PLoiesti, pe vremea cand procurorul „Portocala” – „taia si spanzura” in unele Statului Paralel).
Recent, informațiile obținute de noi sugerează că primarul PSD-ist în funcție, Andrei Volosevici, criticat pentru activitățile sale, își îndreaptă atenția către „fostul si actualul” Rosal și grupările asociate, chiar și în perioada concediului. Scopul său ar fi acela de a asigura continuarea contractelor cu această firmă, care este parte a rețelei controlată de generalul Florian Coldea. Se pare că Volosevici „aleargă” în interesul Rosal pentru a facilita câștigarea unui nou contract cu autoritățile locale, consolidând astfel influența și beneficiile acestei afaceri controversate.Vom reveni cu dezvaluiri socante. (Cristina T.).
În România în care fiecare leu bugetar ar trebui cântărit, la Mizil pare că s-a inventat un nou sport: aruncatul cu banul public la întâmplare. Nu o spun vecinii, nu o spun „dușmanii politici”, ci o spune negru pe alb Curtea de Conturi a României, în Raportul de audit de conformitate ad‑hoc realizat de Camera de Conturi Prahova la U.A.T.O. Mizil, pentru anii 2024–2025.
Concluzia oficială: „concluzie contrară” – adică nu doar că lucrurile nu sunt în regulă, ci că neconformitățile sunt semnificative și generalizate. Pe românește: nu e o scăpare, e un mod de lucru.
Administrație locală la Mizil: „Merge și-așa” ca politică de stat
Conform raportului Curții de Conturi, la Mizil controalele interne și procedurile referitoare la:
- recrutarea personalului,
- stabilirea, urmărirea și încasarea unor impozite și taxe,
- achizițiile publice,
- derularea contractelor,
- administrarea patrimoniului,
nu sunt în conformitate cu legislația, „sub toate aspectele semnificative”. Practic, exact acolo unde ar trebui să fie mai multă rigoare – banii publici – găsim laxitate, superficialitate și haos organizat.
Câinii fără stăpân – facturi grase, servicii în ceață
Potrivit raportului Curții de Conturi, U.A.T.O. Mizil a încheiat protocoale pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Până aici, nimic anormal. Anormal e altceva:
- tarife stabilite global,
- fără defalcare pe operațiuni,
- documentele prezentate nu confirmă toate serviciile pentru care s-a plătit,
- mai ales la capitolele sensibile: eutanasiere, perioada de cazare în adăpost, manopere medical-veterinare.
Valoarea serviciilor neefectuate sau neconfirmate nu a putut fi cuantificată, pentru că tariful a fost făcut „la grămadă”. Adică exact stilul ideal dacă vrei să nu se prindă nimeni cât, ce și pentru ce s-a plătit.
Control intern? Curtea de Conturi notează: „activitate necorespunzătoare” și lipsa unor proceduri clare de verificare. Cu alte cuvinte, banii au plecat, dar transparența a rămas legată în lesă.
Chiriașii vulnerabili – în loc de protecție, încasați la sânge
În timp ce administrația are probleme în a încasa corect bani de la cei cu posibilități, se dovedește foarte „eficientă” cu cei vulnerabili.
Curtea de Conturi constată că persoanelor cu handicap accentuat permanent, care conform Legii nr. 448/2006 ar trebui scutite de la plata chiriei, li s-a încasat eronat suma de 5.550 lei în perioada iulie 2024 – decembrie 2025.
Deci, când e vorba de respectarea drepturilor celor în nevoie, sistemul de control intern „nu funcționează”. Dar când vine vorba de a încasa bani, chiar și necuveniți, brusc se găsesc facturi, chitanțe, evidențe.
Clădiri și terenuri – paradis pentru „discreția fiscală”
Raportul Curții de Conturi arată că:
- impozitul pe clădiri rezidențiale a fost diminuat cu 14.963 lei,
- pentru unele clădiri construite fără autorizație nu s-a stabilit impozit,
- nu s-a luat în calcul întreaga suprafață desfășurată,
- la terenuri, pentru unii contribuabili nu a fost impozitată toată suprafața, dar s-a descoperit totuși un suplimentar de 1.190 lei.
Pe scurt, unii par să fi beneficiat de o „dietă fiscală” specială, în timp ce bugetul local slăbește.
Curtea indică direct cauza: sistem de control intern nefuncțional și lipsă de verificări de la urbanism și autorizări construcții. Când nu vrei să vezi, nu vezi. Important e să nu se supere „cine trebuie”.
Taxa de drum – există pe hârtie, nu și în buget
Consiliul Local Mizil a instituit, prin HCL nr. 121/28.09.2023, o taxă pentru utilizarea infrastructurii publice de către autovehicule de peste 12,5 tone, care circulă pe anumite străzi.
Curtea de Conturi constată însă că, între 2023–2026:
- taxa nu a fost stabilită,
- nu a fost încasată,
- veniturile bugetului local au fost diminuate ca urmare a acestei „amnezii administrative”.
Pe românește: ai taxă votată, dar nimeni nu deranjează camioanele. Bugetul local poate să aștepte, asfaltul se strică, dar banii nu deranjează pe nimeni intrând în contul orașului.
Taxa de salubritate – gunoiul administrativ băgat sub preș
Conform raportului Curții de Conturi, taxa specială de salubritate pentru cei care nu au contract cu operatorul:
- nu a fost încasată,
- primăria nici măcar nu a cerut operatorului de salubritate lista celor care beneficiază de servicii fără contract.
Adică exact ca la o petrecere unde toți mănâncă, beau și pleacă liniștiți, iar nota de plată vine la fraierul care nici nu a fost invitat – contribuabilul corect.
Curtea vorbește clar de neurmarirea ducerii la îndeplinire a actului administrativ. Adică s-a dat hotărâre, s-a făcut regulament, dar aplicarea lor a fost trimisă la reciclare.
Iluminat public – contract „luminat” cu articole de lege greșite
Pe zona iluminatului public, Curtea de Conturi descoperă o altă „artă administrativă”:
- contractul de mentenanță a fost majorat prin act adițional,
- în acest act au fost indicate prevederi legale care nu sunt aplicabile unei achiziții directe.
Adică atunci când vrei să crești valoarea contractului, cauți în legislație ce-ți convine, chiar dacă nu se potrivește. Important e să justifice cineva o sumă mai mare. Restul, „vedem noi”.
Garanții de bună execuție – 864.899,56 lei, pierduți în ceața birocrației
Un episod halucinant din raportul Curții de Conturi: pentru proiectul „Îmbunătățirea calității vieții populației din orașul Mizil”, garanția de bună execuție:
- era în sumă de 864.899,56 lei,
- scrisoarea de garanție a fost emisă de o societate care ulterior a fost radiată,
- scrisoarea și-a pierdut valabilitatea,
- nu a fost reînnoită.
Pe scurt, primăria a rămas cu un contract important și fără plasă de siguranță financiară. Dacă apar vicii de execuție, șansele de a recupera prejudiciile scad vertiginos.
Mai mult, Curtea constată și:
- garanțiile de bună execuție nu au fost diminuate și înregistrate corect în contabilitate,
- există neevidențierea garanției de bună execuție în contabilitate, pentru aceeași sumă consistentă.
Când e vorba de aproape 865.000 lei, „neatenția” nu mai e simplă scăpare, ci gaură de sistem.
Inventarierea patrimoniului – ce nu e numărat, nu există… până vine Curtea de Conturi
Inventarierea patrimoniului U.A.T.O. Mizil, potrivit raportului Curții de Conturi:
- nu a fost organizată și valorificată integral,
- lipsesc centralizarea corectă și urmărirea rezultatelor,
- bunurile propuse pentru casare rămân „agățate” în evidențe,
- terenurile și construcțiile nu au fost reevaluate la termenele legale.
Rezultatul: situațiile financiare nu dau o imagine fidelă. Pe scurt, nu se știe exact, la zi, ce are și cât valorează patrimoniul orașului. Dar se semnează, se aprobă, se raportează.
Casa de Cultură – materiale „uitate” și contabilitate întârziată
Curtea de Conturi arată că materialele rezultate din lucrările de modernizare a Casei de Cultură:
- nu au fost gestionate corespunzător,
- au fost înregistrate cu întârziere în contabilitate.
Adică ceea ce se recuperează din lucrări – bunuri care pot avea valoare – plutește într-o zonă gri, unde nu se știe clar ce, cât și unde. Din nou, patrimoniu tratat ca și cum ar fi fără stăpân.
Angajări la Clubul Sportiv – posturi cu intrare „liberă”, fără examen
Potrivit raportului Curții de Conturi, la Clubul Sportiv Orășenesc Mizil:
- în 2024 au fost făcute angajări pe perioadă determinată,
- fără organizarea concursului/examenului prevăzut de Codul muncii și regulamentele pentru personal contractual.
Adică, în timp ce pentru oamenii obișnuiți ușa administrației e închisă fără concurs, prin spate se pot face încadrări „din pix”, fără respectarea regulilor. Pentru unii, legea e poartă, pentru alții – gard de sârmă ghimpată.
Incompatibilități – când ANI spune „interdicție”, Mizil spune „funcție de conducere”
Un caz de manual, descris în raportul Curții de Conturi: Agenția Națională de Integritate a constatat incompatibilitatea unui director executiv din cadrul Primăriei Mizil, stabilind interdicția de a ocupa funcții publice de conducere sau control timp de 3 ani.
După tărăboiul juridic:
- dispoziția de destituire emisă de primar a fost anulată în instanță pe motive procedurale (emisă peste termenul de 6 luni),
- recursul primăriei a fost declarat nul pentru nemotivare,
- aceeași persoană a fost numită administrator public, adică tot funcție de conducere, cu atribuții de control și gestiune bugetară.
Curtea de Conturi notează că prevederile legale privind măsurile necesare în caz de incompatibilitate nu au fost aplicate corespunzător. Cu alte cuvinte, dacă nu știi sau nu vrei să respecți interdicțiile, legea devine doar o recomandare.
Salubrizare și plăți pe documente incomplete – bani plecați, hârtii șchioape
Pentru serviciile de salubrizare (colectare, transport, depozitare, întreținerea căilor publice), Curtea de Conturi constată:
- plăți făcute în perioada 2024–2025,
- pe baza unor documente justificative incomplete,
- încălcarea principiului „bunei gestiuni financiare”.
E ca și cum ai achita o factură de reparații auto fără să vezi ce piese s-au schimbat și dacă mașina chiar a fost în service. Doar că aici nu e vorba de mașina ta, ci de bugetul unui oraș întreg.
Stimulente pentru medici – bani dați, condiții neclar definite
Curtea de Conturi constată că la Spitalul Orășenesc „Sfânta Filofteia” Mizil:
- stimulentele financiare pentru medici s-au acordat pe baza unui cadru intern vag,
- nu erau clar stabilite documentele justificative și modul în care se verifică îndeplinirea condiției privind domiciliul la peste 30 km de locul de muncă,
- există risc de plăți necuvenite, imposibil de verificat riguros ulterior.
Pe scurt, intenția declarată – atragerea de medici – poate fi corectă, dar modul defectuos de aplicare deschide larg poarta abuzului.
Concluzie: un municipiu administrat „la mica înțelegere” cu legea
Din raportul Curții de Conturi rezultă un tablou clar:
- taxe neîncasate,
- impozite greșit stabilite,
- contracte modificate după ureche,
- garanții pierdute sau neevidențiate,
- patrimoniu neinventariat la zi,
- angajări fără concurs,
- incompatibilități tratate cu indiferență,
- plăți făcute pe documente incomplete.
Toate acestea nu sunt simple erori tehnice; sunt simptomele unui sistem de administrare a banului public tratat cu superficialitate cronică.
Iar nota de plată pentru acest „pamflet administrativ” o achită, cum era de așteptat, cetățenii din Mizil: prin servicii slabe, infrastructură subfinanțată și un buget local ciuruit de neglijență.
Sursa tuturor acestor constatări este Raportul de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova, privind U.A.T.O. Mizil (perioada 2024–2025), precum și Scrisoarea către conducerea U.A.T.O. Mizil emisă în urma aceleiași misiuni de audit.
Pamfletul de mai sus nu face decât să traducă, în limbaj jurnalistic, ceea ce în documentele oficiale este formulat tehnic: la Mizil, banul public a fost tratat cu o nepăsare care frizează absurdul. (Sava N.).
„Ordine și disciplină”: doar pentru deținute, nu și pentru achiziții
(cazul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, după raportul Curții de Conturi)
În timp ce deținutele de la Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșoru Nou sunt ținute la program, la minut, cu reguli stricte și consecințe clare, conducerea unității pare să fi trăit într-o realitate paralelă: un spațiu relaxat, fără termene, fără proceduri, fără transparență.
Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova a făcut un audit de conformitate ad‑hoc și a constatat că, în 2024–2025, la penitenciar s-a aplicat un alt fel de regulament:
„legea achizițiilor publice – după posibilități”.
Raportul oficial arată negru pe alb: sistemul de control intern/managerial al unității nu a funcționat, iar asta a deschis larg ușa pentru o colecție de abateri în achiziții de pâine și alimente, precum și în lucrări de reparații și investiții la pavilionul C10 – secția E6.
Achizițiile de pâine: proceduri după ureche, legea după colț
Primul capitol: „Acorduri‑cadru de furnizare pâine și alimente – CN1067190/03.04.2024”.
Conform constatărilor Curții de Conturi:
- autoritatea contractantă nu a informat ofertanții cu privire la rezultatul procedurii, deși legea o obligă;
- nu au fost respectate prevederile privind informarea tuturor participanților la licitație;
- pentru o parte dintre acordurile‑cadru încheiate după licitație, nu au fost respectate termenele legale privind centralizarea și publicarea anunțurilor de atribuire;
- nu s-au respectat obligațiile de emitere și publicare a documentelor care certifică îndeplinirea obligațiilor contractuale.
Pe scurt: s-a făcut licitație, s-au încheiat acorduri‑cadru, dar transparența a rămas închisă la regim sever.
Curtea de Conturi notează clar că aceste fapte reprezintă contravenții conform Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Pentru unele a fost aplicat avertisment, pentru altele – amenzi contravenționale.
Lucrările la pavilionul C10 – „spații de detenție” doar în referat, nu și în realitate
Al doilea mare capitol: investiția „Execuție lucrări pentru diferențele de lucrări, rezultate în urma actualizării studiului de fezabilitate, pentru obiectivul de investiții transformare fabrică confecții în spații detenție – 240 locuri” și lucrări de reparații curente și vopsitorii – pavilion C10, secția E6.
Potrivit Curții de Conturi, au fost bifate următoarele „performanțe”:
- comisia de evaluare a ofertelor nu a respectat termenul legal pentru întocmirea raportului procedurii;
- nu a fost utilizat modelul de contract prevăzut de lege în documentația de atribuire;
- compartimentul de achiziții nu a publicat în SEAP la timp anunțul de atribuire și modificările contractului, astfel încât durata contractului să fie clară și legală;
- au fost încheiate acte adiționale prin care s-au prelungit termenele și valabilitatea contractului, tot cu încălcarea reglementărilor privind achizițiile publice.
Mai grav însă este capitolul legat de lucrări neexecutate, dar plătite.
Lucrări „fantomă”: ce nu s-a făcut pe teren s-a regăsit în factură
Curtea de Conturi reia, pe baza documentelor și a altor controale anterioare ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (A.N.P.), o situație care arată așa:
- Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșoru Nou a contractat lucrări de reparații în baza unui referat de necesitate în care valoarea estimată nu era fundamentată conform normelor tehnice;
- la recepția lucrărilor (procesul‑verbal nr. 68969/20.12.2024) nu au fost clar individualizate și cuantificate cantitățile de lucrări efectiv executate;
- ulterior, la verificările A.N.P. și la inventarierea ulterioară (05.09.2025), s-a constatat existența unor lucrări neexecutate, deși fuseseră deja decontate.
Exemple din raport:
– corpuri de iluminat, ferestre cu geam termopan, tâmplărie PVC cu folie antifrecare, ventilatoare – bunuri și lucrări în valoare totală de 3.055,23 lei, decontate fără a fi executate;
– suma a fost ulterior recuperată de la constructor, conform extrasului de cont din 26.01.2026, dar numai după ce controalele au scos problema la iveală.
Pe lângă acești bani, Curtea de Conturi notează că, pentru perioada dintre plata nejustificată și recuperare, s-au calculat dobânzi și penalități în valoare de 363 lei (242 lei dobânzi + 121 lei penalități).
Cu alte cuvinte: din bani publici s-au plătit lucrări inexistente, iar bugetul a fost „pus la loc” abia după ce controalele au descoperit „creativitatea” din documente.
De la Curtea de Conturi la Parchet: suspiciuni de abuz în serviciu și fals
Raportul amintește că neregulile privind lucrările de la pavilionul C10 – Secția E6 nu au fost observate doar acum (ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova a dezvaluit de mult timp aceste aspecte, ele fiind confirmate prin acest raport).
Administrația Națională a Penitenciarelor, prin Direcția de Inspecție Penitenciară, întocmise deja:
- un proces‑verbal de control în aprilie 2025,
- un proces‑verbal de completare în mai 2025,
- un raport de control în iulie 2025.
În urma acestor constatări, A.N.P. a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru posibile fapte de natură penală: abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals legate de încheierea, derularea și plata contractului de lucrări.
Curtea de Conturi reia aceste informații în raport, menționând explicit sesizarea către organele de urmărire penală.
Evident, doar Parchetul și instanțele de judecată pot stabili existența sau inexistența unor infracțiuni – dar faptul că s-a ajuns până la sesizare spune suficient despre gravitatea situației.
Control intern: „Nu se aplică în acest penitenciar”
Una dintre cauzele-cheie identificate de Curtea de Conturi este funcționarea defectuoasă a sistemului de control intern/managerial și nerespectarea procedurilor legale privind activitatea de achiziții publice.
Tradus din limbajul tehnic al raportului:
– responsabilități neclare,
– proceduri fie inexistente, fie neaplicate,
– verificări superficiale sau inexistente.
Curtea de Conturi recomandă explicit:
- identificarea tuturor proceselor și activităților procedurale legate de achiziții,
- actualizarea procedurilor operaționale pentru fiecare activitate în parte,
- implementarea unor norme în care să fie clar definite atribuțiile și responsabilitățile tuturor persoanelor implicate în achiziții, de la planificare până la monitorizarea executării contractelor.
Termenul propus pentru punerea în ordine a acestui haos birocratic: 30.09.2026.
Amenzi și avertismente: 30.000 lei pentru „lecția de legalitate”
Pentru încălcările constatate, echipa Curții de Conturi a aplicat:
- o amendă contravențională de 30.000 lei (plătită în termenul legal de 15 zile) pentru fapta prevăzută la unul dintre punctele privind nerespectarea legii achizițiilor publice la investiția „diferențe de lucrări”;
- sancțiuni cu avertisment pentru celelalte fapte (îndeosebi cele privind procedura de achiziție de pâine și alimente și anumite aspecte procedurale).
Cu alte cuvinte, după ce penitenciarul a plătit lucrări neexecutate, după ce s-au încheiat acte adiționale „relaxate” și după ce termenele și obligațiile de publicare au fost tratate cu larghețe, bugetul public mai scoate o dată bani – de data asta pentru amenzi.
Penitenciarul care predică legea, dar se împiedică de ea în birouri
Imaginea de ansamblu din raportul Curții de Conturi:
- o unitate care, pe hârtie, are misiunea de a aplica legea și de a „reeduca” persoane condamnate;
- o conducere care, în practică, a tratat legea achizițiilor publice drept o recomandare vagă;
- un sistem de control intern care nu a prevenit, nu a detectat și nu a corectat neregulile la timp;
- bani publici plătiți pentru lucrări inexistente, recuperați abia după ce au intervenit controalele, plus accesorii plătite tot din buget;
- proceduri făcute și desfăcute cu acte adiționale și termene depășite.
Toate aceste fapte nu provin din zvonuri sau „surse”, ci dintr-un document oficial:
Raportul de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova, încheiat la Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, în 2026, și din scrisoarea adresată conducerii penitenciarului.
pnitenciarul-ploiesti-targsorul-nou
Și acum?
Concluzia Curții de Conturi este clară:
entitatea auditată nu este conformă cu toate aspectele semnificative ale legislației și reglementărilor privind achizițiile publice.
Au fost stabilite măsuri, termene și recomandări, iar parte dintre sume au fost recuperate.
Dar rămâne întrebarea esențială:
Cum poate un penitenciar să pretindă respectarea legii de la persoanele private de libertate,
când chiar în birourile sale, legea e tratată ca un simplu decor de perete? (Paul D.).
Conflictul privind majorarea pentru „lucrări de excepție” – sau „excelența”, cum o alintă, ironic, șefii din M.A.I. – a scos la iveală nu doar incompetența crasă a Direcției Generale Financiare (DGF), ci și un tupeu administrativ demn de o farsă macabră. Sindicatul S.P.R. „Diamantul” a fost cel care a spart bula, dovedind că, încă din februarie 2024, Emil Păscuț a dus un război pentru adevăr pe care oficialii ministerului încercau disperați să-l îngroape sub mormane de birocrație mincinoasă.
Matematica de partid: Când 40% înseamnă cât vor mușchii lor
Polițistul crede că are 40% bonus pentru muncă grea? Să mai creadă! DGF a decis, într-un moment de sclipire contabilă, că legea este opțională. Deși art. 15 din Legea 153/2017 spune clar că bonusul se raportează la salariul de funcție actual, strategii financiari l-au tratat ca pe un spor „înghețat” la nivelul anului 2018. Rezultatul? Polițistul primea firimituri, sub jumătate din cât i se cuvenea legal, totul în timp ce unitatea îi acorda, pe hârtie, procentul întreg.
Corespondența secretă: M.A.I.-ul care știa adevărul, dar a ales minciuna
Marele spectacol al ipocriziei a ieșit la iveală când a fost descoperită corespondența ascunsă cu Ministerul Muncii. Potrivit documentelor obținute de Sindicatul „Diamantul”, încă din ianuarie 2024, Ministerul Muncii a confirmat negru pe alb: „nu reprezintă un spor”, iar procentul se aplică corect la salariul de funcție. M.A.I.-ul știa. M.A.I.-ul a tăcut. M.A.I.-ul a mințit în instanță că nu poate comunica documentele, invocând o „corespondență interinstituțională” – un paravan ridicol pentru a-și ascunde propria mizerie.
Bani nu sunt, dar pentru hoție se găsesc
Argumentele administrative au fost de un comic sinistru: „modificare conceptuală” și, clasicul, „nu sunt bani”. Însă, în 2026, un proces câștigat definitiv de sindicat a scos la iveală adevărul: M.A.I. a cerut fonduri pentru salarii, dar pentru „excelență” – zero. Răzvan Grecu și subalternii săi au omis deliberat să ceară banii pentru plata corectă. O minciună prin omisiune, servită judecătorilor cu un aer de instituție responsabilă, în timp ce sute de mii de euro se scurgeau din buzunarele angajaților.
Înalta Curte le-a dat „excelența” peste nas
Justiția, deși greoaie, a pus capăt batjocurii. Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat definitiv problema prin Decizia nr. 75/2024 și, ulterior, prin Decizia nr. 197/2025: majorarea nu se plafonează, nu este un spor și face parte din baza de calcul a pensiei militare. Sindicatul „Diamantul” a reușit ceea ce ministerul refuza cu încăpățânare: aplicarea legii.
Cine plătește? Nimeni, că suntem toți prieteni în minister
Și totuși, cine plătește pentru acest haos? Cine răspunde pentru faptul că mii de pensionari au fost privați de 1.000 de lei lunar, ani la rând? Răspunsul este, previzibil, nimeni. Răzvan Grecu, șeful DGF, rămâne nestingherit pe scaunul său, coordonat de Ioana Dorobanțu, secretar general adjunct. Aceiași oameni care au orchestrat sau au tolerat această „eroare” contabilă gestionează în continuare salariile și pensiile angajaților M.A.I. În acest minister, se pare că incompetența nu se sancționează, ci se promovează. Dreptatea a fost smulsă din instanțe prin eforturile Sindicatului „Diamantul”, dar gustul amar al batjocurii rămâne o pată neschimbată pe obrazul instituției. (Cerasela N.).
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
În România în care fiecare leu bugetar ar trebui cântărit, la Mizil pare că s-a inventat un nou sport: aruncatul...
Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie
„Ordine și disciplină”: doar pentru deținute, nu și pentru achiziții (cazul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, după raportul...
„Excelența” la M.A.I.: Cum să furi legal (sau nu) din buzunarele propriilor oameni
Conflictul privind majorarea pentru „lucrări de excepție” – sau „excelența”, cum o alintă, ironic, șefii din M.A.I. – a scos...
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
În universul paralel numit IPJ Prahova, unde „Structuri SRL” pare să fie adevărata firmă de apartament care coordonează uniformele, cariera...
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
„Formare profesională” pe bani publici: când controlul intern ia pauză Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Prahova,...
„Secret” cu ștampilă Nesecret: cum a inventat I.P.J. Neamț infracțiuni din propriile hârtii
Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează” Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe...
Eroi de unică folosință: ne aducem aminte de polițiști doar când cad la pământ
Jurământ cu glonț inclus: „chiar cu prețul vieții” nu e o figură de stil În primele săptămâni de școală, tinerii...
Fermierii, la cuțitul Bruxelles-ului: FAPPR intră în ring cu noul PAC 2028–2034
Luni, 9 noiembrie 2026: Bruxelles-ul taie, FAPPR trage de mânecă Luni, 9 noiembrie 2026, Parlamentul European mai bifează o rundă...
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
IPJ Prahova – Facem zob mașinile, Nu infractorii! Încă o mașină făcută praf. Nimic nou la IPJ Prahova Încă un...
Polițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
România, 2026: statul cu iPhone 15, dar cu fluturaș de salarizare pe Nokia 1100 În anul 2026, într-o țară membră...
MAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile
12 ani de provizorat: minister serios, șefi la „mica înțelegere” Premieră absolută la nivelul Ministerului Afacerilor Interne: după mai bine...
Guvernul, arbitru la „ruleta disciplinară” in M.A.I.: polițiști judecați după regulile scrise cu pixul șefului de tură
Când legea tace, vorbește Hotărârea de Guvern În România anului 2025, polițistul nu răspunde disciplinar după lege, ci după o...
Două luni fără șef. La I.P.J. Cluj, poliția a funcționat pe „las’ că „merge și-așa”
Funcția de conducere a Poliției Municipiului Cluj-Napoca a rămas vacantă de la 1 septembrie până la 2 noiembrie 2026. Sindicatul...
Permisiile sub semnul întrebării: încă un deținut nu s-a întors, iar deciziile conducerii ANP cer explicații
Un condamnat pentru tentativă de viol nu a revenit la Penitenciarul Craiova-Pelendava după o ieșire temporară, la 3 noiembrie 2026....
Legea e pentru săraci! Soțul secretarei UAT Boldești-Scăeni, dosar penal după ce a forțat bariera și a condus cu permisul suspendat, în timp ce familia doarme pe 321.000 de euro
Cu piciorul pe accelerație, direct în Codul Penal: cum sfidează bariera, poliția și sărăcia românilor un „expert superior” cu peste...
-
Exclusivacum 24 de ore
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Exclusivacum 2 zile
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
-
Exclusivacum 4 zile
Polițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum 24 de ore
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
-
Exclusivacum 5 zile
Guvernul, arbitru la „ruleta disciplinară” in M.A.I.: polițiști judecați după regulile scrise cu pixul șefului de tură
-
Exclusivacum 5 zile
Permisiile sub semnul întrebării: încă un deținut nu s-a întors, iar deciziile conducerii ANP cer explicații
-
Exclusivacum 4 zile
MAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile