Două piste suplimentare la Galați–Giurgiulești, o bandă dedicată camioanelor fără încărcătură la Albița–Leușeni și personal suplimentar sunt printre măsurile convenite de autoritățile celor două state.

Poliția de Frontieră Română și Autoritatea Vamală Română, împreună cu instituțiile omoloage din Republica Moldova, au stabilit noi măsuri operaționale pentru reducerea timpilor de așteptare și creșterea capacității de procesare a transporturilor de marfă la frontieră.

Două piste suplimentare la Galați–Giurgiulești

La Punctul de Trecere a Frontierei Galați–Giurgiulești urmează să fie operaționalizate două piste suplimentare de control. Extinderea capacității ar urma să permită gestionarea mai eficientă a fluxului de camioane.

La Albița–Leușeni, camioanele fără încărcătură vor fi direcționate pe o bandă distinctă. Cum formalitățile pentru aceste vehicule durează, de regulă, mai puțin, separarea fluxurilor poate reduce suprapunerile și poate ajuta la folosirea mai eficientă a infrastructurii și a personalului de control.

Personal suplimentar și coordonare în timp real

Autoritățile vor suplimenta personalul implicat în verificări, în funcție de intensitatea traficului și de necesitățile operative. Totodată, instituțiile din România și Republica Moldova vor intensifica schimbul de informații și coordonarea, astfel încât activitatea punctelor de trecere să poată fi adaptată la evoluția fluxurilor.

Transportul cerealelor, inclusiv pe timp de noapte, prin Stânca–Costești

Începând cu 3 noiembrie 2026, transportul cerealelor din Republica Moldova către România se desfășoară fără întreruperi pe timpul nopții prin Punctul de Trecere a Frontierei Stânca–Costești. Măsura diversifică rutele disponibile și poate contribui la reducerea presiunii asupra punctelor cu trafic intens.

Poliția de Frontieră Română și Autoritatea Vamală Română, alături de instituțiile partenere din Republica Moldova, vor monitoriza în continuare situația și vor ajusta măsurile în funcție de condițiile din teren, cu obiectivul de a menține un trafic de mărfuri mai rapid și mai previzibil. (Sava N.).

Reprezentanții Sindicatului Polițiștilor – SIDEPOL au participat, la Camera Deputaților, la dezbaterea „Dreptul la muncă și dreptul la pensie în contextul limitării cumulului pensiei cu veniturile salariale”. În cadrul discuțiilor, organizate de Subcomisia pentru dialog social, patronate și sindicate și de Grupul parlamentar AUR, sindicatul a cerut eliminarea articolului VII din proiectul L288/2026.

Potrivit SIDEPOL, prevederea ar permite beneficiarilor pensiilor militare și de serviciu să lucreze în continuare în sectorul public doar dacă acceptă diminuarea pensiei cu 85%.

Sindicatul invocă o decizie a Curții Constituționale

SIDEPOL susține că mecanismul propus este similar celui analizat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 521/2023. Atunci, obligarea unei persoane să aleagă între pensie și un loc de muncă la stat a fost interpretată, potrivit sindicatului, drept o interdicție de a lucra în sectorul public.

Organizația consideră că reducerea pensiei cu 85% ar putea afecta dreptul la muncă, dreptul la pensie, dreptul de proprietate, egalitatea în drepturi și principiul neretroactivității legii, invocând articolele 41, 47, 44, 16 și 15 din Constituție.

Critici privind tratamentul diferit al pensionarilor

Sindicatul afirmă că proiectul ar crea o diferență de tratament între persoane aflate pe același post public, în funcție de tipul pensiei. De asemenea, susține că un pensionar care se angajează în sectorul privat își păstrează pensia integrală.

SIDEPOL reclamă și lipsa unei fundamentări suficiente, afirmând că proiectul nu este însoțit de un studiu de impact și că nu răspunde avizelor Consiliului Economic și Social și Consiliului Legislativ. Sindicatul mai arată că proiectul a trecut tacit de Senat, fără dezbatere și vot.

„Pensia polițistului nu este un privilegiu”

În argumentația sa, SIDEPOL subliniază că pensia polițiștilor este legată de specificul profesiei și de anii de serviciu desfășurați în condiții de risc, cu ture și restricții. Organizația susține că măsura ar putea afecta în special persoanele cu pensii mici și ar interveni într-un context în care, potrivit sindicatului, pensiile militare nu au fost indexate în 2025 și 2026.

Reprezentanții SIDEPOL au atras atenția și asupra unei contradicții: în timp ce Guvernul vorbește despre deficitul de personal din Poliție și despre creșterea vârstei de pensionare pentru păstrarea angajaților, proiectul ar putea determina personalul cu experiență să părăsească instituțiile publice.

Camera Deputaților este for decizional

Camera Deputaților este forul decizional pentru proiectul L288/2026. SIDEPOL anunță că va urmări parcursul legislativ al inițiativei și că va continua să susțină drepturile polițiștilor pe durata dezbaterilor. (Paul D.).

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că plata gărzilor pentru toți medicii rezidenți este unul dintre obiectivele sale prioritare și că își propune ca măsura să fie concretizată până la finalul anului. Anunțul a fost făcut după o întâlnire de lucru cu prof. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, și cu reprezentanții Societății Medicilor Rezidenți din România.

„Munca trebuie respectată și plătită corect”

Potrivit ministrului, plata gărzilor ar urma să se aplice indiferent de anul de pregătire al medicului rezident. Rogobete a afirmat că tinerii medici trebuie remunerați corect încă din primul an de rezidențiat.

Propunerea a fost discutată în cadrul unui dialog pe care ministrul l-a descris drept deschis și orientat spre identificarea unor soluții concrete la problemele semnalate de rezidenți.

Schimbări anunțate pentru comisiile care întârzie dosarele

O altă direcție de acțiune vizează comisiile din Ministerul Sănătății care se ocupă de recunoașterea și echivalarea studiilor. Alexandru Rogobete a anunțat că acestea vor fi reorganizate în cazurile în care soluționarea dosarelor depășește 30 de zile.

Ministrul a motivat măsura prin necesitatea de a evita întârzierile birocratice care pot afecta parcursul profesional al medicilor.

Metodologia examenului de specialitate, în analiză

În cadrul întâlnirii a fost stabilită și analizarea metodologiei examenului de specialitate, cu consultarea directă a reprezentanților medicilor rezidenți.

Rogobete a susținut că tânăra generație de medici are nevoie de sprijin și de respect, iar dialogul și transparența pot contribui la rezolvarea unor probleme care, în opinia sa, au fost ignorate prea mult timp.