Anchete
ANA MARIA PĂTRU „a beneficiat” de 2 dosare fabricate, caz rar întâlnit chiar și la „Unitățile de Elită” ale D.N.A
Judecătorii FLORIN MIHAI POTCOAVĂ și IRINA RALUCA MANU din cadrul Curții de Apel București, Secția a II a Penală, au pus capăt definitiv calvarului la care a fost supusă în mod abuziv în ultimii 8 ani ANA MARIA PĂTRU, fosta Președintă a Autorității Electorale Permanente (A.E.P.), de către LUCIAN ONEA și CERASELA RĂILEANU, ambii procurori la D.N.A. Serviciul Teritorial Ploiești, prin emiterea a două rechizitorii bazate pe inventarea unor situații de fapt și administrarea unor probe ticluite.
Prin respingerea apelurilor formulate, magistrații Curții de Apel București, Secția a II a Penală, au menținut sentința prin care CRISTIAN BĂLAN, judecător în cadrul Secției Penale a Tribunalului București, a dispus achitarea ANEI MARIA PĂTRU pentru ambele infracțiuni de care a fost acuzată pe nedrept, respectiv trafic de influență și spălarea banilor.
ANA MARIA PĂTRU „a beneficiat” de 2 dosare fabricate, caz rar întâlnit chiar și la „Unitățile de Elită” ale D.N.A. În ambele dosare, fosta Președintă a A.E.P. a fost trimisă în judecată pentru așa zisa săvârșire a infracțiunilor de înșelăciune și spălare a banilor.
În ambele dosare, pentru a-și vedea împlinită dorința nelegală de a o vedea condamnată pe ANA MARIA PĂTRU, cu orice preț, în orice condiții, aceeași procurori LUCIAN ONEA și CERASELA RĂILEANU, s-au folosit de aceleași persoane, respectiv IRINA SOCOL și SADOVEANU GHIORGHI, persoane a căror credibilitate tinde spre 0.
Mai mult, pentru a spori forța acuzării, în primul dosar din care a fost disjuns dosarul ce a format obiectul cercetărilor în dosarul finalizat ieri, procurorii anchetatori i-au acordat IRINEI SOCOL 3 identități distincte, respectiv „IRINA SOCOL”, „VRÂNCEANU CONSTANTIN MARIUS” și „MOCANU DENISA”.
În mod vădit nelegal, pe parcursul urmăririi penale procurorii anchetatori au audiat-o pe IRINA SOCOL sub toate cele 3 identități, declarațiile astfel obținute constituind „probe ale acuzării”.
Spre norocul ei, și primul dosar al ANEI MARIA PĂTRU a fost soluționat de magistrați cum toți ar trebui să fie : verticali și onești, judecători care, la pronunțarea hotărârii, să se raporteze exclusiv la reala situație de fapt și la probele legal administrate.
Constatând faptul că la dosar există 3 declarații date de IRINA SOCOL sub identități diferite, doamna BRÂNDUȘA ELENA GHEORGHE, judecătorul care a soluționat în mod impecabil fondul cauzei în primul dosar, a dispus excluderea acestor probe obținute și folosite în mod nelegal de către procurorii anchetatori.
Aceeași doamnă judecător a sesizat și sancționat faptul că procurorii anchetatori au jonglat în mod nelegal cu denunțurile formulate la data de 07.10.2016 de către IRINA SOCOL și SADOVEANU GHEORGHI, în sensul că procurorii LUCIAN ONEA și CERASELA RĂILEANU au încălcat (și) dispozițiile imperative ale art. 292 din Codul Penal, înregistrând nelegal două sesizări din oficiu cu toate că denunțurile erau formulate anterior.
Pentru a nu exista absolut nici un dubiu asupra faptului că urmărirea penală efectuată împotriva ANEI MARIA PĂTRU în ambele dosare, a fost abuzivă și s-a desfășurat într-un singur sens, acela al trimiterii acesteia în judecată cu orice preț, în orice condiții a acesteia, punctez în cele ce urmează doar două dintre numeroasele abuzuri săvârșite de către procurorii anchetatori din cadrul Unității de Elită a D.N.A. Ploiești :
1. La data de 13 noiembrie 2016, procurorii anchetatori au pus la cale o activitate de provocare la adresa ANEI MARIA PĂTRU, când purtând asupra sa tehnică de înregistrare dată de D.N.A., IRINA SOCOL a încercat să o convingă în incinta D.N.A. că este în beneficiul ANEI MARIA PĂTRU să recunoască pur și simplu comiterea faptelor de care a fost acuzată în mod abuziv și să coopereze cu procurorii D.N.A., să formuleze denunțuri așa cum dorește acuzarea, deoarece în acest mod își va ușura situația.
2. Pentru ca procurorii anchetatori să poată manipula mai ușor dosarul, IRINA SOCOL, profitând de încrederea pe care ANA MARIA PĂTRU o avea în ea la acel moment, a convins-o să renunțe la avocații aleși pe care îi avea la acel moment și să se lase „apărată” de avocatul OVIDIU BULAI, avocat contactat și plătit de către martora denunțătoare IRINA SOCOL.
Constatând, încă din faza fondului dosarului care a fost soluționat definitiv ieri, nelegalitățile puse la cale de procurorii anchetatori cu scopul de a forța „dovedirea” vinovăției ANEI MARIA PĂTRU prin administrarea unor probe și provocarea unor situații care nu au absolut nicio legătură cu principiile care guvernează legala desfășurare a urmăririi penale, precum și numeroasele denunțuri formulate de către IRINA SOCOL, cu scopul de a-și ușura propria situație juridică, atât cu prilejul pledoariilor avute în fața instanțelor de fond și apel, precum și în cuprinsul concluziilor scrise pe care le-am formulat, mi-am pus, nu doar retoric, ci și legitim, următoarea întrebări, :
Cine este unealta cui ?
IRINA SOCOL este unealta D.N.A., unealtă prin care Parchetul Anticorupție creează abuziv dosare în baza unor probe ticluite ?
sau
D.N.A. este unealta IRINEI SOCOL, unealtă prin care persoana care a săvârșit numeroase infracțiuni similare cu cea pentru care a fost condamnată definitiv și și-a ispășit pedeapsa, folosește Parchetul Anticorupție pentru a-și rezolva problemele judiciare ?
Indiferent cine a fost unealta și cine a fost cel care a manevrat această unealtă, un lucru este sigur : atât denunțul, cât și absolut toate declarațiile ulterioare date de IRINA SOCOL împotriva ANEI MARIA PĂTRU au fost făcute / date pro causa, cu scopul de a-și ușura propria situație juridică.
Pentru a-și atinge acest deziderat, IRINA SOCOL a acceptat să fie complicele procurorilor anchetatori la abuzurile grosolane puse la cale împotriva ANEI MARIA PĂTRU.
Spre imensa bucurie, atât a ANEI MARIA PĂTRU, a membrilor familiei sale, a tuturor celor care au crezut constant în nevinovăția sa, a tuturor avocaților implicați de-a lungul timpului în apărarea sa, evident, cu excepția avocatului impus de către IRINA SOCOL cu scopul de a o transforma într-o victimă sigură a procurorilor abuzivi de la Unitatea de Elită a D.N.A. Ploiești, coșmarul pe care l-a trăit ANA în ultimii 8 ani s-a transformat într-o victorie importantă împotriva modului abuziv prin care înțeleg UNII procurori să instrumenteze dosarele penale cu scopul de a se umple de glorie și de a paradi destinele persoanelor cercetate și ale familiilor acestora.
După ghinionul de a fi „săltată” dimineața la ora 6,00 de lângă copilul ei, minor la acea vreme, reținută și, ulterior plasată în arest preventiv și arest la domiciliu timp de 4 luni, ANA a avut și un triplu noroc :
I. ANA a avut mereu parte de o echipă de avocați dedicată cauzei ei, avocați care au depus toate diligențele legale în vederea formulării unei apărări solide.
Încă de la început a fost apărată de echipa formată din ELIZA ENE CORBEANU și CRISTIAN ENE.
Aproximativ pe la jumătatea cercetării judecătorești din faza fondului în dosarul ce tocmai s-a finalizat atât de fericit pentru apărare, ANA m-a rugat să mă alătur echipei de avocați care erau angrenați încă de la început în apărarea ei.
Evident, am acceptat cu plăcere să o asist pe ANA, atât în fața Tribunalului București, precum și în fața Curții de Apel București, fiind bucuros să-mi aduc contribuția la dovedirea nevinovăției ANEI, nevinovăție care era evidentă pentru orice om de bună credință.
Deși nu au pledat în sala de judecată, prin concluziile scrise formulate și-au adus contribuția la fabuloasa soluție obținută și colegii avocați INGRID LUCIANA MOCANU și TILICIU DANIEL IULIAN.
II. ANA a avut norocul ca, absolut toate completele de judecată care au soluționat cele două dosare, atât în faza fondului, precum și în faza apelului, să fie compuse din judecători cum toți ar trebui să fie : verticali și onești, judecători care să pronunțe hotărârile exclusiv pe baza propriei convingeri formulate în urma analizării cu atenție a realei situații de fapt și a administrării unui vast probatoriu, și în favoarea, nu doar în defavoarea persoanei cercetate.
Au respectul meu și mă înclin în fața tuturor magistraților care au pronunțat soluții în cele 2 dosare fabricate ANEI, respectiv :
– doamna judecător BRÂNDUȘA ELENA GHEORGHE, judecător care a soluționat fondul în primul dosar fabricat ANEI ;
– doamnei judecător DOINA LUMINIȚA NIȚU și domnului judecător MIHAI PAUL COZMA, judecători care au pronunțat hotărârea în apel în primul dosar fabricat ANEI ;
– domnului judecător CRISTIAN BĂLAN, judecător care a soluționat fondul în al doilea dosar fabricat ANEI.
– doamnei judecător IRINA RALUCA MANU și domnului judecător FLORIN MIHAI POTCOAVĂ, judecători care au pronunțat hotărârea în apel în al doilea dosar fabricat ANEI.
III. ANA a avut norocul ca, încă de la început, RĂZVAN SAVALIUC să sesizeze faptul că este victima unor abuzuri incomensurabile ale unor procurori abuzivi din cadrul Unității de Elită a D.N.A. Ploiești.
Imediat ce a sesizat faptul că ANA este victima unor abuzuri, RĂZVAN SAVALIUC, alături de întreaga echipă de la publicația Lumea Justiție, respectiv ELENA DUMITRACHE, GEORGE TARATA și VALENTIN BUSUIOC, au avut curajul și normalitatea de a devoala abuzurile la care era supusă ANA.
Numeroasele articole publicate de Lumea Justiției, nu doar că au surprins abuzurile săvârșite de către procurorii anchetatori și au sesizat nedreptățile pe care ANA a fost obligată să le îndure, dar au adus la cunoștința unor cititori avizați toate neregulile sesizate de-a lungul celor 8 ani scurși de la declanșarea calvarului.
Fiind mai presus de orice dubiu că nimeni și nimic nu va putea repara/restitui cei 8 ani de chin și zbucium pe care ANA a fost obligată să-i îndure din cauza manoperelor dolosive ale unor procurori abuzivi, îmi exprim încă o dată speranța că astfel de abuzuri nu vor mai putea fi posibile în România care, cât mai curând posibil, sper să se transforme într-un veritabil Stat de Drept.
Av Florin Constantin Durgheu
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
Anchete
Captură exotică la frontiera Moravița: Patru maimuțe descoperite în portbagajul unui autoturism din Ucraina
O descoperire neobișnuită a pus în alertă autoritățile de la granița de vest a României. Polițiștii de frontieră timișoreni și lucrătorii vamali au depistat patru primate ascunse în mașina unor cetățene ucrainene care încercau să intre în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.
Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, incidentul a avut loc în timpul formalităților de control aplicate unui autoturism înmatriculat în Ucraina, în care călătoreau trei femei. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au procedat la verificarea amănunțită a vehiculului, descoperind în portbagaj două cutii în care se aflau patru maimuțe vii, transportate în condiții improprii.
Moștenire fără acte: Explicația bizară a conducătoarei auto pentru transportul ilegal
În urma verificărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că animalele aparțineau femeii aflate la volan, în vârstă de 47 de ani. Aceasta a oferit o justificare neașteptată în fața autorităților, susținând că a moștenit primatele de la mama sa, care a decedat recent, și că intenționa să le păstreze.
Potrivit sursei citate, posesoarea animalelor nu a putut prezenta documentele legale obligatorii care să ateste proveniența, dreptul de deținere sau autorizația de transport internațional pentru aceste exemplare exotice. Singura „dovadă” oferită a fost o fotografie a unui document despre care femeia a susținut că reprezintă un act de import al maimuțelor din Siria către Ucraina, document care însă nu îndeplinea condițiile legale pentru tranzitul peste frontiera română.
Intervenția autorităților sanitar-veterinare și demararea cercetărilor legale
Autoritățile au acționat prompt pentru a asigura protecția animalelor și respectarea reglementărilor privind speciile protejate. În consecință, cele patru maimuțe au fost ridicate imediat din punctul de frontieră și predate reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș, pentru evaluare medicală și îngrijire corespunzătoare.
În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub coordonarea instituțiilor competente pentru a stabili toate împrejurările acestui caz și pentru a dispune măsurile legale ce se impun. Acest caz readuce în atenție rigurozitatea controalelor la frontieră în ceea ce privește traficul ilegal de animale sălbatice, activitate strict reglementată la nivel european și internațional. (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 5 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



