România se îndreaptă, cu pași repezi, spre un dezastru energetic. Imaginea de luni, a doua jumătate a lunii aprilie, în miezul zilei, când se consumau peste 7.000 de MW, iar regenerabilele permise de Comisia Europeană produceau sub 600 MW, ar trebui să stârnească nu îngrijorare, ci panică. Cărbunele s-a închis aproape de tot, iar Transelectrica anunță pentru acest an revizii la mai multe grupuri energetice, inclusiv la Cernavodă.

Ideile fixe și rupte de realitate venite de la Bruxelles, înghițite pe nemestecate de conducerea României, au dus țara într-un punct în care securitatea energetică a fost compromisă definitiv. A te baza doar pe regenerabilele variabile, adică eoliene și fotovoltaice, este sinucidere curată. De exemplu, luni, 22 aprilie, ora 12, România producea sub 600 MWh din vânt și soare, la un consum de peste 7.000 MWh. Și asta în condițiile în care puterea instalată a eolienelor este de 3.008 MW, iar a fotovoltaicelor, de 1.624 MW.

Planurile anunțate de Transelectrica, semn că se bazează pe proiectele a căror dată de finalizare este cât se poate de incertă, arată că, în 2025, România va avea 5.000 MW instalați în eolian în 2025 și 5.100 MW în 2025, iar la fotovoltaice, în 2025, 4.300 MW, și în 2026, 5.100 MW. Cum puterea instalată nu are nicio legătură cu ceea ce se produce efectiv, pentru sistemul energetic nu va însemna mare lucru. Mai ales că, pe timpul nopții, circa 10 ore, din 5.100 MW fotovoltaic vom avea 0 MWh. La eolian este chiar mai rău, pentru că orele în care vântul nu bate sunt extrem de multe pe parcursul unei zile, astfel că producția de 0 MWh este ceva obișnuit. Singura energie cu adevărat regenerabilă, pentru că nu dă naștere deșeurilor nereciclabile, nu distruge suprafețele agricole și nu ucide păsările, este hidroenergia, însă, așa cum a confirmat, recent, și conducerea Hidroelectrica, aceasta a fost interzisă de Comisia Europeană.

Intrăm în deficit

Producția de energie pe gaze, în condițiile în care materia primă s-a ieftinit, a scăzut la circa 400 MWh, stabilizându-se în jurul acestei cifre. Cărbunele a fost retras, pe șest, din sistem, astfel că, din 2.752 MW instalați, se mai produce în jur de 700 MWh. Nuclearul produce 1.300 MWh, iar hidroenergia are o medie de 2.600 MWh. Iar până la 7.000 MWh consumați, stăm la mila vântului și soarelui, bazându-ne, de fapt, pe importuri.

Vestea proastă pe care o găsim pe site-ul Transelectrica este că anul acesta multe grupuri energetice intră în revizie. Astfel, de la Hidroelectrica, în total, 2.011,4 MW intră în lucrări de mentenanță. Pe lista grupurilor care vor fi oprite pentru reparații se mai numără Paroșeni, cu 150 MW, București Vest și București Sud, cu 386,25MW, Craiova II, cu 300 MW, CET Brazi, cu 210 MW, și Petrom Brazi cogenerare, cu 858,5 MW. Ce mai grav însă este faptul că unitatea 1 de la Cernavodă, cu 706,5 MW, energie în bandă, intră în mentenanță din luna mai până în iulie. Ce se va pune în loc, nimeni nu știe, deși se intră clar pe deficit major.

Mai ușor cu electrificarea

Un studiu al Asociaţiei Energia Inteligentă a argumentat, cât se poate de zdrobitor, că electrificarea totală nu poate fi o soluție. Și asta pentru că un oraș full electric ar însemna costuri de 656 milioane de euro la nivel de municipalitate și 15.000 euro pentru fiecare familie. Totodată, costurile cu energia ar crește cu 78%. În scenariul unui mix energetic fără termoficare, cu reabilitarea termoenergetică a imobilelor, amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile publice şi private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii, costurile municipalității ar fi de circa 440 milioane de euro, iar pentru fiecare familie, de 2.000 de euro. La mixul energetic cu termoficare, care presupune reabilitarea termoenergetică a imobilelor, panouri fotovoltaice, baterii, panouri termosolare, reconstruirea sistemului de termoficare și pompe de căldură, costurile municipalității ar fi de 474 milioane de euro, iar al fiecărei familii, de 10.000 de euro.