Exclusiv
Grup “organizat” de interese aflat in proximitatea premierului Marcel Ciolacul (partea a II a)
Revenim cu investigatia jurnalistica la persoanele din jurul actualului premier Marcel Ciolacu, in special la afaceristul local Gheorghe Doloiu, fost actionar alaturi de actalul premier intr-o obscura firma buzoiana “D&G Industrie” srl, zis “regele retrocedarilor din Buzau”, dar si un infometat al achizitiilor ieftine de terenuri litigioase locale ce pot fi usor revandute la preturi exorbitante catre “terti interesati”.
Experienta acestuia in acapararea de terenuri litigioase atinge peste 20 ani, creandu-si un sistem de intermediari si persoane de legatura si influenta la nivelul decidentilor locali si nu numai.
Un exemplu elocvent in acest sens este o achizitie de teren din municipiul Buzau, realizata la finele anului 2020, in plina pandemie, teren ce a apartinut SC “Ductil Steel” SA, societate afata in procedura generala de insolventa din anul 2013, dupa ce firma in cauza a fost printre cei mai importanti jucatori de pe piata de producatori de sarma si fier beton din Romania, cu profituri importante si exporturi internationale relevante.
Dar sa analizam cum a reusit “regele” Gheorghe Doloiu sa intre in posesia terenului in cauza cu o suprafata de aprox.8000 mp, intr-un loc cu expunere foarte buna imobilara pentru municipiul Buzau.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2024/03/2020-08-20-vot-Alphard-pentru-ratificarea-promisiunii-de-vanzare-catre-Nick-Activ-Total.pdf” title=”2020-08-20 vot Alphard pentru ratificarea promisiunii de vanzare catre Nick Activ Total”]
Intrucat SC “Ductil Steel” SA in anul 2020 se afla in procedura de reorganizare judiciara[1], comitetul creditorilor, in principal, prin creditorul majoritar offshore-ul “Alphard Financial Corp”, cu sediul Insulele Virgine Britanice, au stabilit in data de 18.08.2020 ca administratorul special de la aceea data, rusoaica Olga Chumakova, sa vanda un imobil aflat in intravilanul Municipiului Buzau, Al.Industriilor nr.1, Jud.Buzau, inscris in CF 71674 a localitatii Buzau, identificat prin numar cadastral 71674, compus din curti constructii si 8 constructii edilitare (depozite si un sediu admnistrativ).
Interesant este ca Olga Chumakova, cunoscatoare a limbii romane, nu a obtinut cetatenia romana[2], intrucat prin Ordinului Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie nr. 2.403/P din 18 decembrie 2014, i s-a respins cererea de acordare a cetăţeniei române din cauza faptului ca autoritatea sus mentionata a solicitat informaţii de la Serviciul Roman de Informatii pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor ce stau la baza acordării cetăţeniei.
Nemultumita de raspunsul autoritatii rusoaica a intentat actiune judiciara impotriva deciziei respective, dar intrucat in instanta s-a ridicat si o exceptie de neconstitutionalitate s-a solicitat o hotarare a CCR pe speta in cauza.
Decizia CCR nr.722/2019 fiind contrara asteptarilor petentei a determinat ca instanta sa nu dea curs favorbil contestatiei acesteia, sens in care ordinul ANC a ramas in vigoare si drept consecinta Olga Chumakova nu a obtinut cetatenia romana.
Mentionam ca Olga Chumakova este fiica lui Victor Chumakov si a Svetlanei Chumakova, cetateni romani, dar nascuti in Federatia Rusa, localitatile Bugulma, respectiv Irkutsk, cu domiciliul comun al celor trei in Bucuresti, str. Pictor Ion Negulici, sectorul 1, iar sotii Chumakov sunt actionari la firma “Invest Nikarom” srl, cu sediul in Bucuresti, str.Teheran nr.6, firma actionara majoritar la SC “Ductil Steel” SA., detinand un procent de 99,99% din actiunile societatii in cauza.
Gurile rele din sfera guvernamentala vorbesc ca imobilul din str.Teheran nr.6 ar apartine RA APPS si ca ar fi inchiriat un apartament pe o suma modica rusilor CHUMAKOV pentru sediul social al firma “INVEST NIKAROM” srl.[3] Poate cineva de la nivelul primului ministru verifica aceasta informatie…
Pe acest fond Olga Chumakova a stabilit in data de 10.08.2020 sa vanda terenul sus enuntat, cu un pret 1.651.000 lei, sens in care s-a incheiat un contract de promisiune bilaterala de vanzare – cumparare, autentificat notarial sub nr.1383 din data de 10.08.2020, intre promitenta vanzatoare societatea “Ductil Steel” SA, reprezentata prin Olga Chumakova, in calitate de administrator special, Balescu Ionut reprezentant al societatii “Expert Cont Insolvency” SPRL, administrator judiciar al debitorului “Ductil Steel” SA., si promitent cumparatorul Gheorghe Nicusor reprezentant al firmei “Nick Activ Total” srl din Buzau.
De remarcat ca Gheorghe Nicusor este/a fost cuscru cu Gheorghe Doloiu, intrucat Gheorghe Cosmin Liviu fiul primului nominalizat a fost/este casatorit cu Doloiu Petronia Ilona, fiica celui de al doilea nominalizat mai sus, persoana care este actionara alaturi de tatal si mama acesteia in firmele “Pico Do Prodcom” srl si “Pico Do Prodexim” srl, ambele cu sediul in Buzau.
Avand in vedere referatul administratorului special al societatii “Ductil Steel” SA, din data de 11.08.2020 prin care se convoca in data de 20.08.2020, comitetul creditorilor pentru ratificarea promisiunii bilaterala de vanzare – cumparare incheiata cu firma “Nick Activ Total”srl, Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC)[4] din cadrul ANAF, sub semnatura directorului general Ionut Misa, a trimis o adresa catre administratorii judiciari ai Ductil Steel, prin care sesizeaza faptul ca incheierea contractului de promisiune de cumparare vanazare are probleme de legalitate intrucat nu a existat un mandat acordat in acest sens de catre creditori, astfel incat DGAMC nu aproba ratificarea contractului in cauza.
Cu toate acestea si fara a tine seama de refuzul ANAF, Olga Chumakova in coniventa cu Balescu Ionut, administratorul special si judiciar ai Ductil Steel, si Cosmin Liviu Gheorghe, in calitate de mandatar al Olgai Chumakova, cei trei in calitate de vanzatori au incheiat in data de 05.10.2020, contractul de vanzare – cumparare a imobilului inscris in CF 71674 a localitatii Buzau, cu pretul de vanzare de 1.651.000 lei, contract autentificat notarial sub nr.1922/05.10.2020, cu cumpartorul firma “Nick Activ Total” srl, reprezentata Gheorghe Nicusor.
Din cele enuntate mai sus constatam cu stupoare ca societatea aflata in insolventa Ductil Steel SA, prin fiul Cosmin Liviu Gheorghe[5] ii vinde terenul sus mentionat tatalui sau Gheorghe Nicusor, reperezentant al firmei “Nick Activ Total” SRL, sens in care apare ca o afacere de familie, in spatele careia indirect se afla nimeni altul decat Doloiu Gheorghe (dupa cum vom arata mai departe), un obisnuit al acestui gen de afaceri oneroase.
Dar ce sa vezi, in data de 13.11.2020, societatea “Nick Activ Total” SRL, prin Gheorghe Nicusor vinde ½ din terenul sus mentionat, achizitionat cu circa 35 zile in urma de la Ductil Steel, catre cumparatorea firma “Pico Do Prodexim” srl, reprezentata de nimeni altul decat Doloiu Gheorghe.
Pretul stabilit de comun acord pentru obiectul contractului de vanzare – cumparare in cauza, autentificat notarial sub nr.2257/13.10.2020, a fost de 1.150.000 lei, dar surprinzator notarul Paun Nicolae, al carui birou notarial se afla in municipiul Buzau, a taxat autentificarea actului la valoarea de 1.785.000 lei (conform valorii minime rezultate din aplicarea valorilor din Ghidul 2020 – Studiul de Piata efectuat la cererea Camerei Notarilor Publici Ploiesti), si nu la cea declarata si convenita de cei doi de 1.150.000 lei, dar acceptata de noatrul in cauza.
Pe de alta parte, cealata cota de ½ ramasa din vanzarea imobilului initial vandut de catre Ductil Steel SA, catre societatea “Nick Activ Total” srl, a fost vanduta de catre Gheorghe Nicusor catre cumparatorul SC “Edison 2020 Conidian” srl, cu sediul social in sat Vadu Pasii, jud.Buzau, firma infiintata cu totul neasteptat, in data de 11.11.2020, reprezentata si administrata de numitul Coticiu Nicolae, cu domiciliul in aceeasi localitate in care isi are sediul social firma sus subliniata.
Pretul de vanzare convenit si acceptat de cei doi “afaceristi”, stabilit prin contractul de vanzare – cumparare, autentificat notarial sub nr.931/30/2021, a fost de 830.000 lei, cu toate ca notarul public Serbanescu Corina Luminita le-a adus la cunostinta faptul ca pretul declarat de cei doi este “inferior valorii minime stabilita prin Studiul de Piata privind valorile informativeconsemnate pe piata imobiliara – Ghidul 2021”, respectiv valorii de 2.381.196 lei
Remarcam din analiza actelor subsecvente afacerii imobiliare ca, doar “intamplator” societatea Edison si administatorul acesteia isi au domiciliul in aceeasi localitate cu Gheorghe Nicusor, aspect ce ridica o intrebare cu privire la intelegeri tacite existente si intre persoanele in cauza pentru derularea afecerii imobiliare respective.
Speram ca autoritatile statului de aplicare a legii in domeniul fiscal, al evaziunii fiscale, contracararii spalarii banilor si finantarii activitatilor de terorism sa se autosesizeaze in cercetarea afacerii sus mentionate dirijata de catre Doloiu Gheorghe si interpusii sai anterior nominalizati, inclusiv la interesele pecuniare ale cetatenilor rusi actionari si administratori speciali ai “Ductil Steel” SA .
Dar activitatea lui Doloiu Gheorghe nu se incheie aici ci continua in folosul propriu de obtinere de venituri onerose in interesul acestuia de a vinde terenul achizitiont catre un investitor, gurile rele din Buzau supun ar fi proprietarul lantului de magazine LIDL, catre care ar fi facut promisiunea de vanzare – cumparare a terenului achizitionat cu un pret de 4 ori mai mare decat cel cu care l-a achizitionat, in baza act notarial nr. 1242/02/07/2021 emis de notar public Mermeze Speranta Catrinel.
Pentru amplificarea pretului terenului respectiv, persoana anterior mentionata a initiat niste demersuri institutionale catre administratia publica locala, utilizandu-si relatiile pe care le detine in mediul respectiv dupa cum se vorbeste prin urbea Buzaului, astfel:
- A solicitat Primariei Municipiului Buzau prin cererea nr.162331/11.2021, stabilirea adresei postale pentru terenul anterior precizat, urmare carei a a primit un certificat de nomenclatura stradala si adresa nr.216/02.11.2021, sub semnatura primarului Constantin Toma[6] (prieten si colaborator al domnului Marcel Ciolacu) prin care s-a confirmat ca “imobilul este situat in prezent pe strada Dragaicii, avand atribuit numarul admnistrativ (postal) 7”;
- Prin cererea nr.56612/ 18.03.2022, Doloiu Ghorghe solicita Primariei Municipiului Buzau, prin imputernicitul Stanga Iulian al firmelor “Pico Do Prodexim” srl si “Edison 2020 Conidian” srl, elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), aprobat prin Hotarare a Consiliului Local Buzoian, plan prin care se vor aproba reglementari urbanistice ce vor fi respectate la intocmirea documentatiei pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie (desfintare cladiri existente, construire centru comercial, gospodarie ape, imprejmuire teren, amenajare parcare, acces si amplasare mijloace publicitare). Urmarea acestei cereri cu celeritate maxima pentru birocratia funtionareasca publica a primariei locale sub semnatura primarului Constantin Toma, a arhitectului sef Raluca Elena Bobescu si a secretarului general Eduard Pistol, in data de 05.05.2022 se emite Certificatul de Urbanism nr.243.
- Urmare a cererii nr.7990/12.01.2022 a SC “Pico Do Prodexim” srl, prin imputernicit Razvan Gheorghe, a fost aprobat de catre primarul Constantin Toma un aviz de oportunitate nr.01/15.02.2022 pentru elaborarea PUZ sus subliniat, aviz intocmit de catre arhitectul sef al Primariei Municipiului Buzau[7];
- In data de 06.04.2023 cele doua firme detinatoare ale terenului in cauza au facut o cerere catre primar in vederea promovarii in Consiliul Local a documentatiei urbanistica PUZ “ Desfintare cladiri existente, construirea unui centru comercial…)
- In data de 30.052023, urmare a cererii petentilor interesati nr.33934/02.03.2023, arhitectul sef al Primariei Buzau emite un Raport de Specialitate la proiectul de hotarare pentru aprobarea PUZ specificat mai sus;
- In data de 30.05.2023, primarul Constantin Toma semneaza Referatul de aprobare la proiectul de hotarare pentru aprobarea PUZ de referinta si Proiectul de Hotarare nr.120/30.05.2023;
Fata de cele sus prezentate speram ca autoritatile in drept sa verifice si sa continue investigarea posibilelor fraude produse de grupul de interese posibil frauduloase in detrimentul intereselor statului roman, grup de persoane constituit de foarte multi ani la nivelul municipiului Buzau, format din Olga Chumkova, Doloiu Constantin[8], Gheorghe Nicusor, Balescu & Asociatii Ipurl precum si functionari din cadrul administratiei publice locale a Municipiului Buzau.
Ne intrebam oare domnul Marcel Ciolacu, deputat de Buzau, fost presedinte al Camerei Deputatilor din cadrul Parlamentului Romaniei, fost vicepremier si actual premier, respectiv lider al partidului de guvernamant PSD, cunoaste istoria devalizarii SC “Ductil Steel” srl de catre cetateni rusi si valorificarii activelor societatii in cauza (societate intrata in insolventa din anul 2013), in principal pentru interese pecuniare personale de catre apropiati ai dansului, cum ar fi Doloiu Gheorghe si nu numai?
Speram ca premierul, printre altele, va initia proceduri de verificare si clarificare a situatiilor existente la nivelul municipiului Buzau, reflectate in informatii publice prin mass-media sau prin alte surse accesibile aflate la indemana autoritatii sale!
Asteptam cu nerabdare semnale publice in acest sens! Vom reveni! (Cristina T.).
[1] https://dosarejustitie.ro/WEFqUGZzVXZnN0lkMEdjSHlHND0=/?nr=1576/114/2013&date=2013-03-06T00:00:00
[2] A se vedea decizia CCR nr.722/2019 https://lege5.ro/gratuit/gm3tmobzgm4a/decizia-nr-722-2019-referitoare-la-respingerea-exceptiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-art-8-alin-1-lit-b-art-15-alin-2-si-art-16-alin-2-lit-a-din-legea-cetateniei-romane-nr-21-1991
[3]https://www.banknews.ro/tipareste/65972_cine_este_invest_nikarom,_firma_detinuta_de_cei_doi_rusi_care_au_cumparat_combinatele_mechel_cu_52_de_euro.html
[4] “Soluția pe scurt: Ia act de măsurile şi operaţiunile efectuate până la această dată de către administratorul judiciar consorţiu EXPERT CONT INSOLVENCY SPRL şi MMM INSOLVENCY IPURL. Admite cererea formulată de creditorul DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE GALAŢI, prin ADMINISTZRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BUZĂU şi dispune scoatere din cauză şi înlocuirea acestei instituţii cu DIRECŢIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI căreia i se va comunica o copie a prezentei încheieri. Se va solicita cu adresă Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili ca,anterior termenului de judecată fixat la data de 3 martie 2017,să precizeze modul în care s-au pus în aplicare dispoziţiile Sentinţei nr.21/14.01.2015 pronunţată de Tribunalul Buzău în dosarul nr.3500/114/2014 privind pe debitorul SC DUCTIL STEEL SA.”
https://dosarejustitie.ro/WEFqUGZzVXZnN0lkMEdjSHlHND0=/?nr=1576/114/2013&date=2013-03-06T00:00:00
[5] https://ro.linkedin.com/in/cosmin-liviu-gheorghe-497b222b
[6] https://www.youtube.com/watch?v=8_Vq1cC8DhA
[7] https://www.buzau.net/stiri-din-buzau/se-pregateste-lidl-5-buzau/
[8] https://adevarul.ro/stiri-locale/buzau/presedintele-suspendat-al-cj-buzau-cristinel-1638152.html
Grup de interese “organizat” aflat in proximitatea premierului Marcel Ciolacul
Exclusiv
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu propria moșie, Tribunalul Prahova le-a servit o lecție de drept care i-a lăsat mască. La data de 28 mai 2026, magistrații au decis că semnătura de pe Decizia nr. 1123/2024 valorează mai puțin decât hârtia igienică, anulând mizeria administrativă prin care comisarul-șef Mircea Decu fusese „executat” profesional. În timp ce la Târgșor Decu a demonstrat ani la rând ce înseamnă profesionalismul, „gunoiul” abuzurilor s-a dovedit a fi depozitat chiar în birourile de la București ale ANP, acolo unde s-au fabricat decizii pe genunchi.
DREPTATEA NU SE SCRIE CU PIXUL STRÂMB AL „STRATEGILOR” DIN CAPITALĂ
Se pare că visul umed al unor șefi din ANP — acela de a scăpa de un profesionist incomod prin semnături date la colț de birou — s-a transformat într-un coșmar juridic. Instanța a confirmat ceea ce ziarul de investigații Incisiv de Prahova a urlat în gura mare: execuția lui Mircea Decu a fost un abuz cusut cu ață albă.
Tribunalul Prahova nu doar că l-a repus în funcție pe directorul adjunct, dar a pus și nota de plată pe masa instituției: salarii restante, dobânzi și 15.000 de lei daune morale. Practic, orgoliul „șeferimii” de la București va fi plătit din buzunarul contribuabilului, în timp ce acești „executanți” se uită neputincioși cum legea le dă peste degete, curățând imaginea unui om pe care au încercat să-l mânjească gratuit.
VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE S-A ÎNECAT ÎN PENIBILUL JURIDIC AL ANP-ului
Contextul acestei execuții ratate a fost unul demn de filmele cu mafioți de mâna a doua: controale peste controale, toate direcționate cu laserul pe fruntea lui Mircea Decu, de parcă era singurul angajat al sistemului care trebuia verificat și sub unghii. S-a încercat cu disperare fabricarea unei imagini de „vinovat de serviciu” pentru a justifica mizeria de sub preșul de la București. Însă Corpul de Control al Ministrului Justiției le-a stricat ploile „strategilor” încă din fazele anterioare, demontând acuzațiile fanteziste.
Așa cum a dezvăluit constant Incisiv de Prahova, întreaga mascaradă a fost un mecanism de eliminare a unui om care nu a acceptat să facă parte din „mizeria” administrativă promovată de unii directori. Această hotărâre judecătorească demonstrează că nu Decu trebuia „măturat”, ci mai degrabă birourile din ANP unde se coace acest tip de management discreționar.
CONCLUZIA: CÂND JUSTIȚIA DĂ CU PUMNUL ÎN MASĂ, VĂTAFII FAC „STÂNGA-MPREJUR!”
Această primă victorie la Tribunalul Prahova (Dosar nr. 205/105/2025) este un semnal de alarmă pentru toți cei care se cred stăpâni pe destinele profesionale ale subalternilor de valoare. Repunerea în funcție a comisarului-șef Mircea Decu nu este vreo pomană, ci un pumn de realitate tras peste fața umflată de aroganță a „șeferimii”.
Justiția a dovedit că probele rămân sfinte, iar judecătorii nu se lasă intimidați de uniformele cu stele de carton de la centru. Mircea Decu se întoarce la Târgșor cu fruntea sus, lăsând „gunoiul” abuzurilor să bântuie holurile ANP-ului, acolo unde incompetența tocmai a primit o factură de plată usturătoare. Cine va plăti pentru acest circ administrativ? Cu siguranță nu cei care au semnat, ci, ca de obicei, statul român, sub privirile complice ale unei conduceri care a pierdut contactul cu legea! (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
Județul Prahova nu mai este de mult o simplă unitate administrativă, ci a devenit un laborator de experimente juridice unde „provizoratul” a fost ridicat la rang de religie de stat. În timp ce legea zice una, șefii de la București fac alta, transformând IPJ Prahova într-o trambulină de lux pentru epoleți grăbiți sau într-un azil de noapte pentru împuterniciți de serviciu. Dezvăluirile recente ale Sindicatului Europol, care vin să confirme ceea ce ziarul de investigații Incisiv de Prahova urlă în pustiu de ani de zile (aici), ne arată o imagine de coșmar: un inspectorat condus prin „procură” de oameni care par mai degrabă turiști decât strategi ai ordinii publice.
Legea 360, acest „Ghid de bune maniere” pe care IGPR îl folosește pe post de suport de cafea
Dacă citești Statutul Polițistului, ai putea crede că suntem o țară civilizată. Articolul 27^16 spune clar: împuternicirea durează 6 luni, se mai poate prelungi încă 6, timp în care – atenție! – organizarea concursului este obligatorie. Ei bine, la Ploiești, cuvântul „obligatoriu” are valoarea unei sugestii prietenești primite la o nuntă în sistem.
De șapte ani încoace, IPJ Prahova este un fel de „sat fără câini” unde șefii se schimbă mai des decât filtrele de la mașinile de patrulă. Din 2019 și până în prezentul acestui an 2026, am asistat la o paradă de comisar-șefi care au venit, au văzut și au plecat, lăsând în urmă un record mondial de „lipsă de concurs”. Florin Alistan, Marian Iorga, Ginel Preda, Cristian Manea – toți au fost un fel de chiriași cu contract pe perioadă determinată, în timp ce scaunul de inspector-șef a devenit cea mai fierbinte, dar și cea mai instabilă piesă de mobilier din județ.
O defilare de comandanți cu termen de garanție mai scurt decât al iaurtului din supermarket
Cronologia dezvăluită de Incisiv de Prahova și certificată de Europol arată ca un jurnal de bord al unei nave abandonate. Avem „recordmeni” precum Marius Mihai, care a poposit la conducere doar 3 luni, sau Daniel Alexandru Radu, fost purtător de cuvânt, care a stat cât să dea câteva declarații și să verifice dacă mai sunt agrafe în birou.
Cea mai fascinantă figură rămâne însă actualul (și eternul) Ginel Preda, care pare să fi descoperit secretul nemuririi prin împuternicire: a fost acolo în 2021, a revenit în 2025 și continuă să „desemneze” și să „împuternicească” de vreo 16 luni, sfidând orice matematică a bunului-simț legislativ. Cum e posibil ca un județ atât de greu să fie condus de oameni care nu au trecut printr-un examen real? Simplu: un șef împuternicit este un șef ascultător, o marionetă cu epoleți care știe că mandatul său depinde de o semnătură de la București, nu de competență.
Triunghiul Bermudelor de la Ploiești: Trambulina magică pentru „greii” Despescu, Mirițescu și Drăgan
Dar de ce este Prahova atât de specială? Poate pentru că pe aici au trecut „sffinții” sistemului. Pe lista de aur a celor care au păstorit acest județ (sau s-au servit de el) îi regăsim pe actualii titani: Bogdan Despescu și Eduard Mirițescu. Acești iluștri strategi au lăsat în urmă un model de management bazat pe provizorat, pe care urmașii lor îl aplică cu sfințenie.
Cazul chestorului Giorgian Drăgan este, însă, pură poezie birocratică. Omul a reușit performanța uluitoare de a fi șef la Cabinetul IPJ Prahova pentru… o singură zi! S-a născut șef la Ploiești pe 31 decembrie 2018, ca să aibă de unde fi „promovat” a doua zi înapoi la IGPR. O inginerie de cadre care ar face invidios orice magician de bâlci, demonstrând că IPJ Prahova nu este o unitate de poliție, ci o simplă stație de „spălare” a CV-urilor pentru protejații sistemului.
Conducerea prin „interimat permanent” – rețeta sigură pentru haos și cumetrie
Ceea ce scot la iveală Sindicatul Europol și jurnaliștii de investigație este o realitate crudă: prin refuzul sistematic de a organiza concursuri, conducerea Poliției Române a transformat IPJ Prahova într-o feudă personală. Fără un șef stabil, asumat prin concurs, instituția rămâne vulnerabilă, subordonată politic și administrativ, un loc unde „pilele” sunt mai importante decât procedurile.
În timp ce legea zice că prelungirea împuternicirii este excepția, la Ploiești ea a devenit singura metodă de supraviețuire. Se aduc șefi de la SICE Sector 2, de la Ordine Publică sau de la DGA, se rotesc ca la ruletă, iar rezultatul este același: un sistem polițienesc care se ocupă mai mult de propria supraviețuire birocratică decât de siguranța cetățeanului. Prahova rămâne, așadar, județul unde legea este doar un zgomot de fond, iar „împuternicirea” este masca sub care se ascunde un mare nimic profesional. (Cristina T.).
Democrația, varianta Cotroceni: Ședință cu agenda „Cine are voie să vorbească?”
Alocuțiunea recentă a președintelui României, Nicușor Dan, la „Summitul european pentru integritatea informației și combaterea dezinformării”, sub brandul pompos „România imună”, ar fi trebuit să fie un moment de apărare a valorilor occidentale.
În schimb, publicul a primit un derapaj conceptual ambalat în limbaj tehnocrat, un produs de laborator ideologic în care democrația este redusă la o ședință despre „influențare legitimă”, iar libertatea devine un parametru de reglat din pix, în folosul controlului statal.
În loc de reafirmarea drepturilor și libertăților individuale, a limitării puterilor statului și a suveranității poporului, Nicușor Dan a ales să livreze o definiție de manual de management de proiect, care trădează o viziune progresist-tehnocrată și profund periculoasă pentru o societate liberă.
„Niște oameni care se influențează”: Când democrația devine ședință de bloc
Nucleul ideologic al discursului prezidențial este concentrat într-o frază care ar merita studiată în orice curs despre cum poți mutila un concept politic fundamental:
„Foarte pe scurt, democrația înseamnă niște oameni care încearcă să se influențeze în mod legitim unii pe alții pentru ca împreună să ia deciziile cele mai bune pentru ei ca societate.”
La prima vedere, formularea pare inofensivă, aproape drăgălașă. În realitate, ea scoate din peisaj tot ce face diferența dintre democrație și un simplu mecanism de decizie colectivă.
Din această „definiție” lipsesc complet:
- drepturile și libertățile inalienabile ale omului;
- suveranitatea populară exprimată prin vot;
- separația puterilor în stat;
- protecția minorităților în fața dictatului majorității.
Dacă democrația înseamnă doar „niște oameni care se influențează ca să ia decizii”, atunci:
- un comitet central de partid unic se încadrează perfect;
- un grup de interese obscure care „influențează” în liniște politicile se încadrează perfect;
- orice structură opacă de putere poate fi vândută drept „democrație în acțiune”.
Definiția prezidențială este atât de diluată, încât încap în ea, la grămadă, și democrații autentice, și regimuri autoritare cu față umană.
Influențare „legitimă”: Cine primește licență de Ministerul Adevărului?
Cea mai nocivă parte din discursul lui Nicușor Dan este introducerea noțiunii de „influențare legitimă”. Aici tehnocrația se întâlnește direct cu tentația cenzurii.
Într-o democrație liberală clasică, dreptul de a influența decizia publică aparține tuturor cetățenilor. Ei pot folosi:
- argumente raționale;
- emoții, metafore, pamflete;
- discursuri populiste sau viziuni radicale.
Limita este trasată de lege: interdicția violenței, a instigării la ură, a chemărilor la încălcarea ordinii constituționale.
În momentul în care președintele introduce condiția suplimentară ca influențarea să fie „legitimă”, se deschide cutia Pandorei:
- Cine stabilește legitimitatea?
- Statul, prin instituții „de specialitate”?
- aparatul prezidențial?
- servicii de informații ascunse în spatele unor comitete de „integritate digitală”?
Dacă, de exemplu, un jurnalist critică dur o măsură guvernamentală, folosind date și comparații incomode pentru putere, dar etichetate de aceasta drept „manipulări”, înseamnă că:
- nu mai operează în cadrul democrației?
- devine „influențator ilegitim” ce trebuie scos din joc?
Prin această nuanță, discursul prezidențial furnizează o justificare teoretică pentru:
- cenzură;
- marginalizarea vocilor critice;
- curățarea spațiului public de tot ce deranjează „narațiunea oficială”, rebranduit drept „adevăr verificat”.
Eficiența înaintea libertății: Cum se îngroapă pluralismul într-un raport de performanță
O altă eroare majoră este ideea că scopul democrației ar fi ca societatea să ia „deciziile cele mai bune”, ca și cum politica ar fi o știință exactă, cu un singur răspuns corect.
În realitate:
- ceea ce este „o decizie bună” pentru un mare investitor poate fi un dezastru pentru un pensionar;
- ceea ce este „eficient” pentru buget poate fi profund injust pentru anumite categorii sociale;
- ceea ce este „optim” pentru experți poate fi inacceptabil pentru comunitățile care suportă consecințele.
Democrația nu este laborator de optimizare, ci:
- conflict deschis de interese;
- dezbatere dură;
- negociere între viziuni ireconciliabile, în limitele legii.
Reducând politica la un exercițiu de eficiență, Nicușor Dan se comportă ca tehnocratul clasic care vede electoratul drept:
- masă inertă;
- obiect de gestionat;
- resursă care trebuie împinsă, cu ajutorul experților, spre „binele comun” definit de sus.
De la cetățean suveran la cetățean suspect: Dosarul de încredere obligatorie
Președintele a insistat în discurs pe faptul că democrația se bazează pe „încredere” și că dezinformarea distruge această încredere, afectând inclusiv prosperitatea economică.
Ordinea logică sugerată este următoarea:
- statul funcționează bine;
- instituțiile își fac treaba;
- economia ar duduia;
dacă nu ar exista fake news și cetățeni prea creduli.
În realitate:
- Încrederea cetățeanului nu este un dat, ci un efect al bunei guvernări. Nu poporul datorează încredere statului, ci statul datorează performanță și onestitate poporului.
- Românii nu și-au pierdut încrederea din cauza memelor și a site-urilor dubioase, ci pentru că:
- se izbesc de corupție și nepotism;
- intră în spitale care arată a rușine națională;
- văd dosare grele îngropate prin sertare;
- aud aceleași promisiuni reciclate la fiecare ciclu electoral.
Prin aruncarea vinei pe „dezinformare” și pe slaba „igienă informațională” a populației, Nicușor Dan:
- disculpă statul;
- culpabilizează cetățeanul;
- transformă scepticismul politic în viciu social.
Mesajul subliminal este limpede: „Nu noi trebuie să guvernăm mai bine, ci voi trebuie să credeți mai mult.”
Or, într-o democrație sănătoasă, neîncrederea, verificarea și critica puterii sunt:
- reflexe de igienă democratică;
- garanții împotriva abuzului;
nu „riscuri de securitate informațională”.
„România imună”: Vaccin obligatoriu contra opiniilor incomode
Inițiativa „România imună”, invocată de președinte, se prezintă ca un proiect de protecție a societății împotriva dezinformării. În teorie, ideea pare rezonabilă. În practică, depinde cine ține seringa.
Dacă „imunitatea” înseamnă:
- cetățeni mai educați;
- presă mai responsabilă;
- transparență instituțională;
atunci da, este un progres.
Dacă însă „imunitatea” ajunge să însemne:
- spațiu public filtrat;
- opinii critice stigmatizate;
- etichetarea oricărui discurs incomod drept „toxic”, „manipulator”, „nelegitim”;
atunci avem de-a face cu un instrument de control, nu cu o protecție democratică.
Când, în același discurs, auzi:
- despre „influențare legitimă”;
- despre încredere ca premisă obligatorie a democrației;
- despre „România imună” ca soluție,
începi să înțelegi că nu se vorbește doar despre combaterea știrilor false, ci și despre domesticirea cetățeanului incomod.
Concluzie: Democrație ghidată, cu libertatea la dozator
Alocuțiunea lui Nicușor Dan nu a fost un discurs de stat în apărarea libertății, ci un manual de administrare a populației, rostit de la Cotroceni. O viziune rece, în care:
- poporul este software cu bug-uri;
- știrile false sunt viruși;
- iar instituțiile statului se visează antivirusul suprem, cu licență pe viață.
Este extrem de grav când președintele României:
- înlocuiește idealul Libertății cu idealul Eficienței Controlate;
- transformă pluralismul într-o problemă de „integritate informațională”;
- rezervă dreptul de a decide cine influențează „legitim” și cine devine paria digital.
O societate în care oamenii au voie să se influențeze doar în limitele „legitimului” stabilite de autorități nu se mai numește democrație, indiferent câte summituri europene îi atârnă la rever.
Se numește democrație ghidată:
un regim hibrid în care libertatea de exprimare este:
- privilegiu, nu drept;
- concesie, nu fundament;
- dozată în funcție de cât de tare deranjezi linia oficială.
Iar faptul că un asemenea semnal de alarmă se naște chiar din discursul președintelui arată cât de șubredă este, în realitate, imunitatea democratică a României. Nu la dezinformare, ci la vechea boală a puterii: tentația de a decide cine are voie să vorbească și cine trebuie „corectat”. (Cristina T.).
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu...
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
Județul Prahova nu mai este de mult o simplă unitate administrativă, ci a devenit un laborator de experimente juridice unde...
O nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
Democrația, varianta Cotroceni: Ședință cu agenda „Cine are voie să vorbească?” Alocuțiunea recentă a președintelui României, Nicușor Dan, la „Summitul...
Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
Proiectul noii legi a salarizării, care ar trebui să treacă prin toate filtrele legale de consultare publică, a fost „rătăcit”...
O nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios
Conducere la termen scurt: IPJ Brăila, instituție condusă ca o garsonieră închiriată pe Airbnb La IPJ Brăila, funcția de inspector-șef...
FSANP intră în ring: Guvernul Bolojan, demis, dar încă dă din pix ca și cum ar fi la putere
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a decis să scoată mănușile și să ducă Guvernul României, Ministerul Muncii,...
HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist...
Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
IPJ Prahova – feuda împuterniciților analfabeți Dacă ai citi doar comunicatele oficiale, ai zice că IPJ Prahova e un model...
ȘEFUL 3-ÎN-1 DE LA I.P.J. CLUJ
Pamflet despre IPJ-ul condus la desemnare, în timp ce crima bate la ușă cu brățara la picior Când inspectorul-șef e...
„SPĂLĂTORIA NAȚIONALĂ”: POLIȚIȘTII LA MOP, MAGISTRAȚII LA „FERICHELĂ”
Pamflet despre justiția care explică de ce e normal ca agentul să spele WC-ul, iar statul să se spele pe...
Conflict constituțional la porțile închisorilor: FSANP cere intervenția CCR pentru a bloca legea salarizării dictată de un Guvern demis
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) declanșează o ofensivă juridică fără precedent împotriva Executivului. Sindicaliștii au sesizat oficial...
Fabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)
După prima filă a dezvăluirilor (aici) care le-a stat pe stomac șefilor din IPJ Prahova, urmează fila a doua –...
Just.AI sau Just.AIUREA? Cum a reinventat Administrația Prezidențială urmărirea penală la kilogram algoritmic
Fanfara digitală: „Modernizăm Justiția”, dar cu cine, pentru cine? În 25 mai 2026, Administrația Prezidențială a ieșit la rampă cu...
„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână
În timp ce polițistul de penitenciare se luptă cu supraaglomerarea, lipsa de personal și stresul de a nu ști dacă...
Magie la Interne: Cum să devii „Eunuc Administrativ” sau Polițistul cu degetul pe trăgaciul… imaginar
Ministerul Afacerilor Interne a reușit imposibilul: a inventat „polițistul cuantic”. Acesta este, în același timp, și funcționar public înarmat (conform...
-
Exclusivacum 3 zile
Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
-
Exclusivacum 4 zile
Fabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)
-
Exclusivacum 21 de ore
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zile
HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
-
Exclusivacum 21 de ore
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 4 zileFestinul Zeilor de la Palat și „meniul zilei” pentru gardieni: Praf, pulbere și promisiuni
-
Exclusivacum 4 zile
„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână
-
Exclusivacum 5 zileDoar 9%”: Cum a transformat chestorul Georgian Drăgan o minciună statistică în adevăr oficial la televiziune