Administratie
Discursul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la conferința de diseminare a rezultatelor în urma implementării proiectului “Sistem Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă – S.I.I.E.A.S.C.”

Bine ne-am regăsit la această conferință, care marchează încheierea unui proiect foarte important pentru Ministerul Afacerilor Interne.
(…) Mie îmi revine, dacă vreți, ca întotdeauna, puțin nemeritat, onoarea să marchez sau să reprezint ministerul la încheierea acestui proiect, care a durat mai mulți ani de zile. S-a desfășurat în mandatele mai multor miniștri. Le mulțumesc tuturor celor care au susținut proiectul până astăzi, când putem să vorbim, iată, despre ce înseamnă acest proiect și ce va însemna în viitor pentru administrația noastră și, mai ales, pentru cetățenii care apelează la această administrație.
Aș vrea să vă dau câteva date tehnice în debutul scurtei mele intervenții. După cum știți, proiectul se numește Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă. Cum spuneam, a durat mai mulți ani de zile, pe parcursul cărora Ministerul Afacerilor Interne a colaborat cu partenerii instituționali. În primul rând, cu Ministerul Dezvoltării, Agenția pentru Digitalizare, Serviciul pentru Telecomunicații Speciale, operatori privați care au lucrat la acest proiect pe baze contractuale și care a însemnat un buget de aproximativ 185 de milioanedelei, din care, 156 de milioane fonduri nerambursabile.
Tot din punct de vedere tehnic, cred că merită semnalat faptul că proiectul presupune instalarea a 3.687 de unități informatice în 3.187 de unități administrativ-teritoriale, pentru operarea acestui sistem. Presupune, de asemenea, proiectarea și operaționalizarea unui subsistem de acces prin sistemul de comunicație implementat de partenerul STS. Și ceea ce cred că este foarte important, de asemenea, este componenta de digitalizare a arhivei actelor de stare civilă din ultimii 100 de ani.
Este vorba de nu mai puțin de 68,5 milioane acte de stare civilă, care au fost digitalizate, indexate și care acum se constituie într-o bază de date. Nu mă înșel dacă spun, fără precedent, în administrația românească, bază de date digitalizată.
Subliniez faptul că pragul tehnic pentru realizarea proiectului era de 50 de milioane de acte de stare civilă digitalizate. Au fost realizate 68,5 milioane, deci, cum se spunea în alte vremuri, a fost depășit planul cu mult succes, drept pentru care, partenerii merită și, evident, Ministerul, felicitări încă o dată.
Mai mult decât atât, aceste 68,5 milioane acte de stare civilă digitalizate acoperă o perioadă de 100 de ani. Din 1921, deci aproximativ mai bine de 100 de ani de acte de stare civilă emise de administrația românească, iar tot ceea ce a fost emis după anul 2021 urmează să fie digitalizat prin eforturile proprii ale Ministerului Afacerilor Interne. Drept pentru care, noi vom începe imediat pregătirea operatorilor acestui sistem, vom continua, de fapt, pentru că această pregătire a început în paralel, dar, vom continua această pregătire, astfel încât sistemul să fie continuu operat, nu numai de Ministerul Afacerilor Interne, dar și de administrațiile din unitățile administrativ-teritoriale.
Dincolo de acești parametri tehnici, ce înseamnă propriu-zis pentru cetățean, care ar fi avantajul acestui sistem? Și am să dau un exemplu foarte simplu, constând în emiterea unui act de stare civilă, a unui certificat de naștere, spre exemplu.
Astăzi, cetățeanul se adresează unei unități administrative de domiciliu, formulând o cerere. Cum știți, cererea de regulă se așază într-un teanc de cereri și își așteaptă rândul să fie procesată. După ce e procesată, este trimisă autorității administrative de la locul nașterii, unde se așază în alt teanc de cereri, așteptând să fie procesată și, într-un final, actul de stare civilă, certificatul de naștere respectiv, este trimis prin poștă, fiind un act oficial. Este trimis în format letric, format de hârtie, materializat pe hârtie, prin poștă, de la autoritatea de la locul nașterii până la autoritatea de domiciliu. După care este anunțat cetățeanul, vine, stă la o coadă, eventual își ridică actul de stare civilă și, la un moment dat poate utiliza de el, nu de puține ori după momentul în care avea nevoie de actul respectiv. Ceea ce uneori conduce la situația în care trebuie să reia alte proceduri, fiindcă i-a fost întârziată eliberarea unui simplu document.
În urma aplicării acestui program, acestui sistem integrat, accesarea se face instantaneu. Cetățeanul nu mai trebuie să meargă fizic la ghișeu, cum se întâmplă astăzi, poate accesa de la distanță, prin mijloace electronice, baza de date, autoritatea care interoghează baza de date, baza de date de la locul nașterii în exemplul dat, validează instantaneu documentul și acesta rămâne validat permanent în utilizarea administrației, a cetățenilor, dar și altor instituții care pot interoga, pe bază legală, baza de date respectivă pe tot parcursul existenței acestui sistem, care, sigur, e gândit să rămână perpetuu în administrația românească.
Deci, e cu adevărat un program care pune în operă un sistem revoluționar. Nu există în acest moment în administrația românească un program sau un sistem de anvergură mai mare decât cel pe care Ministerul Afacerilor Interne îl pune astăzi în operă prin această conferință și, sigur, în pașii următori, care urmează pentru operaționalizarea lui. Și nu este singurul.
Vreau să vă spun că Ministerul Afacerilor Interne mai este pe punctul de a finaliza încă un alt proiect important, un hub de servicii digitalizate, care integrează foarte multe din serviciile publice oferite de structurile Ministerului Afacerilor Interne, alături de un alt program care se ocupă de carte electronică de identitate.
Sunt proiecte, sunt operațiuni care vor fi încheiate în perioada următoare, însemnând următoarele luni până la sfârșitul anului viitor. Cred că putem spune că operaționalizăm și aceste doua proiecte suplimentare și nu cred că greșesc dacă spun că prin aceasta, Ministerul Afacerilor Interne, practic, devine lider de proces de digitalizare în România. Și o spun cu respect pentru cei care au lucrat la el, și din minister și din afara lui, și din sectorul public și din sectorul privat.
Și am să închei subliniind doua aspecte. Dați-mi voie să o fac și într-o cheie ușor politică, decent politică. Eu sunt totuși un ministru politic și dați-mi voie să mă manifest un minut și ca atare.
S-a spus foarte mult că administrația românească nu face nimic pentru cetățenii din diaspora. Există chiar un partid politic de opoziție care agită foarte mult această temă, că administrația românească a uitat pe cetățenii din diaspora și nu se ocupă de ei.
Prin acest program, prin acest sistem care va fi conectat cu bazele de date ale Ministerului Afacerilor Externe, toți cetățenii din diaspora vor putea accesa bazele de date respective, le vor putea interoga. Își vor putea obține documentele de stare civilă, în principal, cele care vizează cele patru mari momente, de viață, de stare civilă, dacă vreți, în statutul unei persoane fizice: naștere, căsătorie, divorț, deces. Preferabil să fie doar trei, dar asta ajută foarte mult pe cei care stau momentan la distanță de țară și nu mai trebuie să călătorească cu avionul, cu mașina, cu trenul, sute, mii de kilometri până în țară, pentru a-și obține un document sau să emită o procură unui avocat sau unui notar care înseamnă costuri, înseamnă timp, înseamnă bătaie de cap.
După implementarea acestui proiect, orice cetățean din țară sau din străinătate, cetățean român, deschide computerul, accesează sistemul, își obține instantaneu actul pe care îl dorește, își exercită un drept. Ăsta este un aspect.
Al doilea aspect. Tot într-o cheie politică, dacă îmi permiteți, instituțional-politică, există voci, și nu numai politice, care, din păcate, în ultimii ani, agită această teză a inutilității apartenenței României la Uniunea Europeană. S-a ajuns până și aici cu discursul politic uneori. Iată un exemplu concret, în care putem vedea că această apartenență are rezultate palpabile. Dacă vreți, un exemplu mic față de multe alte exemple, dar e unul important, pentru că de el va beneficia întreaga populație a României, din țară sau din străinătate. Și este făcut pe fonduri europene, pe fonduri nerambursabile. Este o consecință a acestei apartenențe, dacă vreți. Și cred că trebuie, e datoria noastră să marcăm de fiecare dată când se concretizează un astfel de proiect.
Și pentru că am venit sau am pomenit cuvântul concretizare și cu asta am să închei, mai are o relevanță, cel puțin pentru mine personal, acest proiect. Și anume că este unul concretizat! Ideea de proiect concretizat ar trebui subliniată ori de câte ori se materializează. Pentru că, în general, suntem o țară care vorbește și în care se vorbește foarte mult de tot felul de lucruri, tot felul de teme, care de care mai interesantă, de care toată lumea vorbește. De la combaterea drogurilor și până la digitalizare, iată.
Din toți cei care vorbesc, foarte puțini mai fac și câte ceva. Iată, astăzi avem în față o echipă care a făcut ceva, a concretizat un proiect și de el va beneficia cetățeanul român.
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 15 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!