Administratie
Indiferent ce ar face companiile, cât ar creşte businessul, cât ar munci sectorul privat, statul va cheltui întotdeauna mai mult.
În timp ce afacerile companiilor au crescut cu 500%, PIB-ul cu 570%, salariile cu 640%, cheltuielile bugetare au crescut cu 750%, deficitul bugetar cu 2.900%, iar datoria publică cu 1.500%. Indiferent ce ar face companiile, cât ar creşte businessul, cât ar munci sectorul privat, statul va cheltui întotdeauna mai mult
România s-a trezit într-o situaţie bugetară groaznică, pe care guvernul Ciucă/Ciolacu, adică PSD/PNL, a constatat-o cu nonşalanţă în aprilie 2023, când a descoperit că bugetul are o gaură suplimentară de vreo 20 de miliarde de lei, iar această gaură, dacă se extinde pe tot anul, ajunge la 40 de miliarde de lei în plus faţă de gaura deja aprobată, adică deficitul oficial din acest an de 64 de miliarde de lei.
Dacă guvernul nu face nimic, dacă nu ia nicio măsură, deficitul bugetar pentru acest an depăşeşte 100 de miliarde de lei. Şi după cum arată pachetul fiscal pentru care premierul Ciolacu şi-a asumat răspunderea, dacă toate măsurile fiscale anunţate vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, în toamna aceasta guvernul nu va avea venituri suplimentare.
Premierul Ciolacu şi-a asumat să corecteze situaţia bugetară printr-un pachet de majorări de taxe şi impozite prin care speră la anul să încaseze în plus la buget 16 miliarde de lei, iar din reducerea cheltuielilor (adio secretare, consilieri, şoferi) speră să mai obţină 3 miliarde de lei, adică, în final, să obţină 19 miliarde de lei.
Această cifră pare prea puţin faţă de cât este necesarul guvernului/României pentru a reveni în parametri bugetari acceptabili.
Când guvernul Ciucă, cu Adrian Câciu din partea PSD ca ministru de finanţe, a prezentat la începutul anului bugetul pe 2023, toate lucrurile păreau în ordine, aveam o creştere economică de 2,8%, inflaţia era prognozată să se înjumătăţească de la 16% la 8%, dobânzile începeau să se stabilizeze după creşterea exponenţială de anul trecut, iar deficitul bugetar era în scădere.
Dar totul a fost dat peste cap, iar de patru luni de zile partidele, liderii politici, guvernul, companiile, antreprenorii, directorii de companii, bancherii nu fac altceva decât să discute despre creşterile de taxe şi impozite şi impactul lor în business şi în economie.
Industria este în scădere, construcţiile rezidenţiale au început să scadă, noroc că merg din plin construcţiile publice, ceea ce susţine creşterea economică, consumul şi-a redus puternic motoarele, investiţiile au fost puse pe hold, la fel şi angajările.
Companiile private au solicitat guvernului ca, înainte să majoreze taxele şi impozitele pentru sectorul privat, să taie din cheltuielile bugetare.
Răspunsul premierului Ciolacu a fost: 85% din necesarul de bani va veni din partea companiilor şi băncilor, din partea micilor antreprenori, şi numai 15% va veni din reducerea cheltuielilor bugetare.
Asta e viaţa. Niciun partid politic, niciun guvern nu vrea să dea oameni afară şi nici să reducă salariile în sectorul bugetar, mai ales că urmează un an electoral crucial. Toţi au văzut ce au păţit Băsescu şi PDL după ce a luat măsurile din 2010.
Câteodată este bine să vedem evoluţia parametrilor economici pe o perioadă mai lungă de timp pentru a vedea cum am ajuns aici, cum a ajuns România într-o asemenea situaţie.
Am luat ca reper anul 2004, aşa cum l-a lăsat guvernul Năstase, nu de alta, dar multă lume spune că indiferent cum a fost fostul premier, a lăsat moştenire o situaţie bugetară destul de responsabilă. Este adevărat şi că premierul Victor Ponta, urmaşul lui Năstase, a fost destul de responsabil cu execuţia bugetară, mai ales că eram sub supravegherea FMI, după ce am fost salvaţi când a venit criza din 2008/2009.
Dacă ne uităm, într-un fel sau altul procentele de creştere au fost cam identice pentru marea majoritate a indicatorilor, cu excepţiile bugetare: cheltuielile bugetare au crescut cu 750%, datoria publică cu 1.500%, iar deficitul bugetar cu 2.900%.
Efectiv, guvernele care s-au succedat din 2004 încoace, conduse alternativ de PSD şi PNL (PSD a avut 5 prim-ministri şi PNL 6 prim-ministri), dacă nu cumva chiar împreună, ca acum, au îngropat bugetar România.
În ultimii trei ani, datoria publică efectiv a explodat, înregistrând o creştere de 83%. Iar dacă adunăm şi datoria făcută în 7 luni din acest an, practic datoria s-a dublat în trei ani.
Sistemul bancar a înregistrat o creştere a activelor bancare de 800% pe seama creşterii datoriei publice a statului, adică băncile au finanţat o bună parte din această creştere, ceea ce le-a mărit şi lor activele bancare.
Toate guvernele, în special cele de la PSD, au fost darnice în a da facilităţi fiscale care au fost aprobate cu toate mâinile, inclusiv de premierul de astăzi, Marcel Ciolacu, când era parlamentar. Băsescu a majorat TVA-ul, Ponta şi Dragnea l-au redus.
Deşi cheltuielile bugetare au înregistrat o creştere absolut spectaculoasă, de 750% în aproape 20 de ani, serviciile publice au devenit tot mai proaste – sănătatea, educaţia, infrastructura.
Ca să nu mai vorbim de puterea pe care au căpătat-o toate instituţiile de stat atât în relaţia cu ceilalţi, cât şi în relaţia cu guvernul. Insituţiile publice locale sunt stat în stat, iar mita pe care a încasat-o şeful Consiliului Judeţean Vaslui Dumitru Buzatu – 1.250.000 lei, reprezentând 10% din valoarea unui contract de drumuri, poate fi extrapolată peste tot.
Chiar dacă mediul privat solicită reducerea cheltuielilor bugetare, guvernul nu prea are de unde să realizeze acest lucru: 90% din încasările bugetare se duc pe plata salariilor pentru cei 1,29 de milioane de bugetari, plata pensiilor şi plata dobânzilor la datoria publică.
Din păcate, situaţia bugetară dezastruoasă nu va putea fi ameliorată decât prin majorări de taxe şi impozite. Anii de glorie cu fiscalitate redusă vor dispărea. România nu mai poate să trăiască pe datorie publică, deja am ajuns la 55% din PIB, iar economia nu ştiu dacă va avea salturi de creştere economică dacă nu luăm toţi banii de la Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană ne va ierta anul acesta şi anul viitor, când sunt alegeri, dar după aceea vom intra într-un program major de austeritate bugetară, care va lovi în economie. Reforma bugetară anunţată de premierul Ciolacu nu va produce o reducere semnificativă a cheltuielilor bugetare, aşa că oricine ar fi la putere va trebui să facă rost de venituri suplimentare. Tare mă tem că pachetul actual de majorări de taxe şi impozite va amâna doar o altă decizie.
Cristian Hostiuc
Administratie
Alertă de apă ridicată în Șirna: Locuitorii din Tăriceni pot consuma lichidul vital fără griji!
Administratie
MAI mobilizează peste 24.000 de oameni pentru minivacanța de 1 Decembrie: Siguranță maximă pe fondul alegerilor!
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunță o mobilizare masivă a forțelor pentru minivacanța de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Peste 24.000 de angajați vor fi prezenți zilnic pe teren, având ca misiune asigurarea ordinii publice, fluidizarea traficului și intervenția rapidă în situații de urgență. Anunțul a fost făcut astăzi, din Centrul Național de Conducere Integrată al MAI, într-un context marcat și de campania electorală pentru alegerile locale parțiale din 7 decembrie 2025.
1 Decembrie, sub ochiul vigilent al legii: Un efort național pentru siguranță
Eforturile structurilor MAI se vor concentra în stațiunile turistice, zonele de agrement și în locurile unde se anticipează o prezență numeroasă a publicului. Peste 400 de manifestări publice sunt programate la nivel național, cele mai ample evenimente fiind așteptate în București și Alba Iulia, puncte fierbinți ale celebrării Zilei Naționale. Echipajele MAI sunt pregătite să prevină faptele antisociale și să ofere un răspuns prompt oricărei situații neprevăzute, reiterând angajamentul ministerului pentru siguranța cetățenilor.
Campania electorală, monitorizată indeaproape: Incidente minore, fără tulburări majore
Pe fondul campaniei electorale pentru alegerile locale parțiale din 7 decembrie, oficialii MAI au raportat un bilanț liniștitor. Până în prezent, nu au fost semnalate incidente majore, înregistrându-se 11 situații raportate, dintre care 6 au fost confirmate și 3 sunt încă în curs de verificare. Cele 3 manifestări publice cu caracter electoral desfășurate în ultimele zile s-au derulat în condiții de siguranță, fără evenimente care să fi tulburat ordinea publică, demonstrând capacitatea forțelor de ordine de a menține stabilitatea chiar și în perioade sensibile.
Pe drumuri și la frontiere: Siguranța rutieră și controlul fluxului de călători
Pentru siguranța rutieră, echipajele de poliție vor utiliza zilnic aproximativ 300 de aparate radar pe drumurile considerate cu risc ridicat. Acțiunile de control vor continua atât pe timpul zilei, cât și pe parcursul nopții. Conducătorilor auto li se recomandă prudență sporită, adaptarea vitezei la condițiile meteo și pregătirea corespunzătoare a vehiculelor pentru sezonul rece, evitând călătoriile în cazul în care autoturismul nu este echipat adecvat.
La frontiera externă, dispozitivele de supraveghere și control au fost suplimentate. În funcție de valorile de trafic înregistrate, vor fi deschise artere de control suplimentare, până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de frontieră, pentru a facilita fluidizarea traficului de călători.
De la vârful munților la intervenții de urgență: Pompieri și jandarmi montani, gata de acțiune
Turiștii care aleg să petreacă minivacanța în zona montană sunt îndemnați să folosească echipament adecvat sezonului rece și să urmeze exclusiv traseele deschise. Peste 160 de jandarmi montani sunt pregătiți să intervină pentru sprijinirea persoanelor aflate în dificultate, asigurând siguranța celor care se aventurează pe cărările alpine.
La nivel național, aproximativ 5.000 de pompieri sunt în alertă maximă, pregătiți să acționeze în cazul producerii unor incendii, altor situații de urgență sau pentru acordarea primului ajutor medical, consolidând astfel rețeaua de intervenție rapidă.
Apel la responsabilitate: Recomandări pentru o sărbătoare fără griji
Pentru o sărbătoare fără incidente, MAI recomandă cetățenilor să evite consumul excesiv de alcool, să acorde atenție sporită bunurilor personale și să supravegheze permanent copiii în zonele aglomerate. În cazul în care se ivește o nevoie de ajutor, cetățenii sunt încurajați să apeleze cu încredere la polițiștii, jandarmii și pompierii aflați în teren sau să sune la numărul unic de urgență 112.
„Suntem aici pentru siguranța dumneavoastră!”, transmit oficialii MAI, asigurând publicul că toate structurile sunt pregătite să facă față provocărilor acestei minivacanțe. (Paul D.).
Administratie
Operațiune a Poliției de Frontieră: Cinci cetățeni din Bangladesh, opriți în drum spre Schengen, ascunși într-un automarfar!
-
Exclusivacum 4 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum o ziCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 4 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Exclusivacum 7 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Featuredacum 4 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 4 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



